Dimineaţa, iulie 1913 (Anul 10, nr. 3349-3379)
1913-07-22 / nr. 3370
amu îi*i «or# u— w -tf-IU-l JS tf»AC*·PM juusu <&s taue concboatA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER ft Comp. Strada DoammH No. 8, Etaj 1—Taraton «/.. Sammm Smn Srm SMS«inSfiăMfiSM Ca cele din urmă știri din lumea întreagă Directors CONST. MILLE Sturtarile «darului: Str. Strundar No. 21 — București Do un Lef 20.— 1 • Inni Lel 11 S Inni Lei •resten •SnUn&iar« pr.ml este M*ll TELEFON 4 LINII Wo. * 14/10; 34/73 14/99 1S/40 PUBLICITATEA ABONAMENTE CO PREHO: Fixarea definitivă a frontierei române Frontiera bulgară propusă Greciei și Serbiei Lucrările conferinței pentru pace a trecut și a patra zi a conferinței pentru pace. N’au mai rămas decît două pînă la expirarea termenului acordat pentru suspendarea ostilităților. S’a ajuns la vre-un rezultat pînă acum? Și, mai ales, se va putea ajunge la o înțelegere înainte de expirarea termenului de care vorbim mai sus? Întrebările acestea preocupă pe toată lumea. Dacă ar fi să judecăm după lucrările propriu zise ale conferinței, ■răspunsul n’ar fi de loc favorabil. Dar, cum observa era un delegat pentru pace, adevărata conferință pentru pace nu se ține încă la palatul ministerului de externe. Se lucrează mai mult în afara conferinței, și după rezultatele acestea treime să ne orientăm pentru a putea judeca adevăratul mers al lucrurilor. Am avut pînă acum consfătuiri între delgații romîni și bulgari, pe deoparte, și ître delegații bulgari și ai Greciei și Serbiei pe de alta parte. Am mai avut acțiunea diplomatică, mai cu seamă pe ziua de eri. Această acțiune a devenit foarte apreciabilă. Eri dimineață, după o întrevedere, zice-se, a tuturor diplomaților din București, șefii diverselor delegațiinî n’au făcut decit să alerge de la o legație la alta. Astfel d. Toncel a vizitat pînă la prînz pe d-nii Sebeko, Pasciotti și pe prințul Fuerstenberg. D. Venizelos a fost la legația engleză, d. Passicita cea austro-ungara. La rîndul lor reprezentanții puterilor au făcut mai multe vizite pe la oamenii noștri politici. Aceste consfătuiri și întrevederi au dat pînă acum unele rezultate pozitive. Tratativele românobulgare în ce privește chestiunea romîno-bulgară, discuțiunile pentru noua frontiera sunt complect și definitiv terminate, încă din timpul milei de ari am anunțat că nimic nu stă în calea rezolvării acestei chestiuni. Unele ziare au încercat să răspindească versiunea că ar fi existat oarecari neînțelegeri. Se spunea chiar de o anumită rezistență pe care ar fi opus-o unii dintre delegații bulgari. Lucrul este cu desăvîrșire inexact. Asupra liniei de frontieră ce ni se cuvine nu se mai încăpea nici un fel de discusiune. Dovadă că chestia a fost lăsată pe mina numai a specialiștilor militari, delegații civili nemai ocupîndu-se de dînsa. Intre delegații militari s’au urmat oarecari discuții inevitabile asupra fixării punctelor mai puțin precise din linia de frontieră. Deoarece discusiunea aceasta tehnică se prelungea, s’a crezut că e vorba de dificultăți. Pentru a avea o lămurire în această privință, neant adresatu-lui general Fireff, care a binevoit a ne spune următoarele: ori la orele 5 după amiazi. ZIUA IV-a 1 — Comisiunea frontierei românobulgare este de mult rezolvată. Acum del exații militari studiază numai chestiunile de amănunt pentru fixarea definitivă a liniei. Studiem pe harta prezintată de d-nii general Coandă și colonel Christescu, precum și pe acea prezintată de noi, cam ar fi pututele cele mai nimerite pentru ac astă linie. Studiul se face pe baze pur militare. Ceea ce căutăm este să fixăm, pe cit se poate o „frontieră naturală". Cum prin unele părți nu există nici locuri prea ridicole, nici cursuri de ape, cercetăm pe hartă cotele după cari ne orientăm în stabilirea punctelor celor mai potrivite pentru frontieră. Studiul acesta amănunțit cere insă timp. Nu ne mai trebue, adaugă d. general ticeff, decit o singură întrevedere, care este și fixată pentru asta seară, și lucrările vor fi complect terminate. In astă seară împreună cu d. general Coandă și colonel Christescu, poate și cu d. ministru de refíoiul Urjeu, frontiera romîno-bulgară va fi definitiv terminată de hărțile noastre. Din mecă dimineață, termină d-sa, in ședința pe care o vom avea împreună cu delegații civili ai Romîniei și Bulgariei, se va notifica în forma definitivă linia de frontieră, pe care, mai tîrziu poate, o comisiune mixtă, o va trasa la fața locului. * Spusele d-lui general s’art adeverit întocmai. Intr’adevăr, în consfătuirea de aseară, contrapropunerile delegaților militari romîni au fost primite și frontiera a fost definitiv fixată. In întrevederea de azi dimineață, se va discuta și chestia cuțo-vlahilor din Bulgaria. Tratativele cu Creoia ți Serbia Să examinăm acum rezultatul tratativelor dintre Bulgaria cu Grecia și Serbia. întrevederea proectată pentru cii dimineață între sîrbî și bulgari n’a avut loc. In schimb, In ședința plenară de eri Bulgarii aui depus contrapropunerile lor pentru frontiera greco-sîrbă. Aceste contrapropuneri, fără îndoială, nu sunt încă ultimul cuvînt al Bulgariei. * Iată în ce constă oferta bulgară : Frontiera va porni de la granița actuală dintre Serbia și Bulgaria, la Radovnița, urmînd pe malul drept al Vardarului, orașele Kratovo, Coceana, Iștip, Strumnica și Ghevgheli răminînd Bulgariei. De la Ghevgheli linia de frontieră va merge pină la golful Orfano, rămânînd pentru bulgari Kavala, Porto-Lagos și tot restul litoralului mărei Egee. Nu se va acorda nici un fel de despăgubiri de razboi. Se va acorda pentru sîrbii și grecii din teritoriile bulgare drepturi culturale și religioase cu titlu de reciprocitate. Un delegat bulgar cu care am discutat aceste contra-propuneri ne spunea: — Ar fi ridicol să tăgăduim că această ofertă a noastră este minimală. Noi am fi dorit să venim cu propuneri precise și complecte, — dar nu putem face altfel decit adversarii noștri, cari au venit cu cereri maxime. Trebue să ne așteptăm deci îi tîrgueli ceva mai lungi asupra diferendului cu grecii și sîrbii. Putem insă afrma că de pe acum s’au început cedările. Astfel de pe acum bulgarii au convenit ca Iștip și Coceana să revină sîrbilor, și la rîndul lor aceștia au convenit ca Radovnița și Strumița să rămlnă bulgare. Și asupra altor cîtorva puncte înțelegerea pare iminentă, neștință că pînă'acum nu s'a adus înaintea conferinței nici un rezultat precis, a atras atențiunea delegaților că lucrările trebuesc accelerate. D-sa a amintit că toate popoarele doritoare de pace așteaptă cu cea mai vie nerăbdare sfirșitul acestor lucrări care trebuie să le aducă binefacerile păcii. Consfătuirile dintre delegați ar trebui deci să nu se prelungească în discuțiuni prea multe. Astăzi nu va avea loc nici o ședință plenară. S'a renunțat insă și la proectata escursiune la Sinaia, pentru ca delegațiunile să-și poată continua, în timp suficient, pinai Luni, negocierile. Luni după amiazi a spus d. Maioreseu ne vom reuni * D. Titu Maiorescu sosind la conferința păcii Optimismul crește Din cele arătate mai sus se poate deduce că lucrările conferinței avansează. ‘ După impresia pe care o culegem din fetele in măsură a fi direct informate, putem afirma că optimismul crește. Sunt foarte multi acei cari afirmă că pînă Marti se va ajunge la o înțelegere deplină și că nu va mai fi nevoie de prelungirea suspendărei ostilităților. Dacă nu va fi ajuns chiar la rezultatul definitiv, pare sigur totuși că situația va fi pînă într’atît limpezită, nicit acea prelungire să nu mai întimpine greutăți. Toate străduințele se depun însă în sensul ca pînă Marți preliminariile să fie terminate. La aceasta tinde și acțiunea puterilor cari stărnte asupra punctului celui mai greu din diferendul greco-bulgar, anume posesiunea Cavaler. Ședința plenară . In conferința plenară de ieri, după ce s’a dat cetire protocolului, d. Titu Maiorescu a rostit o scurtă cuvîntare. Președinte]# ''-WiggeSUiuH CBr. din nou și sper că pînă atunci să puteți ajunge la un rezultat favorabil. Ați maî rămas după aceia în conferință delegații romîni și bulgari. După un scurt schimb de vederi, s’au retras delegații civili, și au rămas numai delegații militari ca să continue studiul asupra fixărei nouei frontiere. Acești delegați s’au mai întîlnit în timpul serii cind au dat forma definitivă frontierei dintre România și Bulgaria. Aseară delegații greci și sîrbi au avut o lungă întrevedere pentru a studia oferta bulgară, și a cădea de acord asupra nouei formule pe care o vor aduce azi dimineață la cunoștința delegațiilor bulgari. La această nouă formulă vor opune și bulgarii o nouă propunere și astfel voi ajunge La discutarea adevăratelor condițiuni, asupra cărora trebuie să sperăm că se va ajunge la o înțelegere totală si nu parțială. Pentru a încheia, repetăm câ șansele păcii apropiate sunt niiarî. Tratativele romîno-bulgare Eri după ședința conferinței de pace, delegațiunea română s'a întrunit într’o consfătuire la care a asistat și d. general Hîrjeu, ministrul de războiâin această consfătuire s’au discutat contra-propunerile bulgarilor cu privire la traseul nouei frontiere dobrogene. Au fost lungi desbateri, la sfîrșitul cărora au ieșit citeva ușoare modificări ale primului nostru traseu. Cu acest nou traseu delegații noștri militari s'au prezentat la întîlnirea ce își dăduseră cu delegații militari bulgari pentru aseară la orele nouă. Delegații militari bulgari au acceptat acest traseu, care a fost susținut de delegații noștri numai cu motive de ordin militar. Astfel punctul cel mai important al condițiunilor de pace ce am pus bulgarilor este definitiv rezolvat. Astăzi la orele 10 se întrunesc la ministerul de externe delegațiunea română și cea bulgară pentru a discuta celelalte două puncte din ultima notă ------- .. . pe care d. Maiorescu ■ adresat’o guvernului din Sofia. Dintre aceste două puncte, cel mai important este acela privitor la recunoașterea libertăței beri«cești și școlare pentru •* românii ce ar cădea sub stăpinire bulgară. După cum am mai spus, e vorba în special de dreptul ce ar avea statul romin de a înființa un episcopat, de-a acorda subvențiuni, de-a controla școlile și bisericile, etc. Al doilea punct este cel al unei zone in care Bulgaria ar renunța de a mai ridica vreodată fortificații. Se crede că rezervarea acestor două puncte nu va ridica mari dificultăți, așa că se poate nădăjdui ca miine la amiază, înțelegerea între delegații romîni și cei bulgari să fie deplină. — fi. * «■ Părerile presei rusești despre conferința din București Petersburg, 20 iulie. — „Novoie Vremia“ scrie: Tratativele din București vor aduce o judecată dreaptă, dar nici o rațiune sănătoasă nu se va putea impune cu prilejul acestei conferințe. Diplomația europeană care nu vrea să se amestece, se va pomeni in curind in fața unor noul complicatiuni. „Ruskoje Molva“ e convinsă că lichidarea chestiei balcanice nu se va putea face fără intervenția puterilor. „Brjevla Viedomosti“ crede deasemenea că hotăririle conferinței din București trebuesc supuse unei sancțiuni europene. Ziarul avertizează diplomația sârbească să nu susție pretențiile exagerate ale grecilor. Ziarul „Den“ e convins de necesitatea intervenției puterilor și spune că cel mai principal moment pentru rezolvarea chestiunilor balcanice ar fi o înțelegere austrorusă. „Ruskoie Slovo“ scrie: Tratativele din București vor da un rezultat favorabil în cazul cînd se va menține contact neîntrerupt cu plenipotențiarii puterilor. O procedare comună e cu atît mai ușoară cu cit în această chestie părerile Austro-Ungariei și Rusiei sunt identice. Demersul puterilor pe lingă Poartă Constatinopol. 20 iulie. Mai mulți ambasadori au primit instructiuni, in scop de a face un demers pengă Poartă spre a o invita să respecte tratatul de la Londra. Dacă ceilalți ambasadori vor primi instrucțiuni pînă diseară, demersul sus zis va avea loc mîine. Conferința păcei I Cristescu, delegații militari ai Rominiei In conferința pentru pace. Ocuparea portului Dedeagaci de către greci „Novoie Vremea" scrie: Ocuparea de către greci a portului Dedeagaci se poate considera ca: dorința Greciei de a ocupa toată Tracia spre a fi vecină cu Turcia și mai ales spre a avea drumul des-> ij-un folciu.tott și LUHJIiei