Dimineaţa, decembrie 1921 (Anul 18, nr. 5452-5478)
1921-12-04 / nr. 5456
teil XVIIX-lea — Erc. MSS ® Pagini !cu exemplarul ® Pagini q Duminecă 4 Decembrie 1921 Xîar fandstín 1904 da CONST. MILLS Grea mai ratam! Este evident, este sigur ca românul e inteligent, chiar foarte inteligent, mai inteligent dacă voiți decât multe alte neamuri. Dar am totuși o rezervă de făcut Inteligenta aceasta e pare că numai din născare, e un har al domnului la care insă din practica vietei românul nu prea vrea să adaoge. Cu alte cuvinte deși e ușor de cap, nu se străduește să mai învețe românul nostru. Fiind dat că suntem încă un popor mic cu toată mărirea de azi, și mai cu seamă fiindcă suntem încă un popor într'o situație nouă care , cam grea si in niste împrejurări destul de afurisite, trebuia să ne forțăm a fi la înălțimea lor chiar dacă nu ne-ar fi dăruit D-zeu cu Inteligență din fire. N’am făcut’o. La greșelile cele Vedoi am adaogat păcate noul, la tot ce ne lipsea din trecut n’am voit să ducem nici o îmbunătățire. E adevărat că se pot cita multe exemple asemăntăoare de la alte popoare, chiar dela cele mari și cu o civilizație veche. E adevărat. Insă, după cum am spus’o în atâtea rânduri, popoarelor mici și slabe, popoarelor înapoiate, nu le este îngăduit și rămâne prea mult în urmă căci le calcă vremea și le doboară. Lor le este impus să facă sforțări peste fire și să treacă cu hotărâre dincolo de timpul lor, să alerge nu numai să meargă, să se așeze in frunte. Astfel se explică de ce țările mici și popoarele mici au subzistat. Pe câtă vreme cele numeroase și tari de la natură prindeau de abia rădăcină, iar altele înfloreau, scandinavii, olandezii, belgienii, elvețienii și chiar portughezii la un moment dat, produceau deja sămânță. Cată să-l imităm cu orice preț. Până atunci însă continuăm a ne ține cu încăpățânare la vechile noastre neajunsuri. Credeam că unele lecții dureroase survenite în vremea din urmă aveau să producă asupră-ne un efect miraculos. Ți-ai găsit ! Iată o pildă dintre atâtea. Leul, scade mereu, criza se întețește, la un moment dat devine alarmantă. Se propun diferite leacuri urgente, de exemplu economiile, si In primul rând încetarea scandalului cu misiile în străinătate. Era așa de ușor de realizat măcar asta din urmă! Când colo, ce aflăm? Aceste misii continuă fără supărare, ba încă ni se afirmă că ele ne costă un milion pe zi. Și doar nu s’a aflat despre toate. E probabil că țara plătește acestor domni, doamne și domnișoare cel puțin o jumătate de miliard pe an, pentru ca să petreacă prin străinătăți în cazul cel mai bun. Pare că Parisul e centrul acestui scandal și cartierul general al risipei. Se petrece în această Capitală lucruri care te uimesc. Și nici o măsură nu se ia nici una, absolut nici una. Eri ne-a venit știrea unei groaznice tragedii întâmplată acolo: fiul unui ministru s’a sinucis. La Roma altă sinucidere senzațională a unui personagiu oficial. N’ar fi de mirare ca, după ce am avut de a face cu favoriții misiilor, să avem de Înregistrat astăzi victimele lor și ale favorurilor. Desigur că dacă acest nenorocit ar fi rămas în țară văzându-și șef de o muncă normală, familiile lor n'ar fi înregistrat doliul și tara ar fi fost scutită de răsunetul acestor sinucideri. Oare ce așteptăm, ce catastrofa Îngrozitoare ne trebue pentru ca să începem a învăța o țară de minte ?. L TEODORESCU Lista neagră . Interesant de menționat faptului nu ața zisa „lista neagră“ pe care Comisiunea de control a virimenilor a trimis-o băncilor din Capitală, ți de tare am vorbit ori, figurează ca speculatoare de lei și băncile elvețiene care au acordat statului recentul împrumut. Se poate închipui lesne situatiunea in care s'a găsit d. Titulescu în urma acestei dispozițiuni, care l-a obligat să intervină pentru înlăturarea ei. Moartea tânărului Văleanu O SCRISOARE A P NET ZOE GR. BAHNICEANU Minierul comunicațiilor. <L general Vâlcu 1” a primns aseară la Paris spre a asista la funeraliile fiului său mort în împrejurările cunoscute. D-sane a dezmințit formal versiunea sinuciderea fiului său, versiune răspândită pri in Capitală și înserată, între altele, și de ziarul nostru. In legătură cu acest fapt primim o scrisoare din partea d-nei Zoe Gr. Râmniceanu in care se spune că ..Nu este exact că a sosit vre-o telegramă in care să se vorbească titspre o sinucidere prin armă de foc, dimpotrivă toate dar, absolut toate telegramele sosite ieri și azi, spun că autoritățile medico-legate și ziarele din Paris arată că ideia unei sinucideri este exclusă. In ceia ce privește situatiunea sa financiară, nu numai că nu este precară, dar ea se găsește intactă cum a moștenit-o de la mama sa și de la soțul meu d-rul Gr. Râmniceanu bunicul său; această avere constă din bunuri imobiliare complect libere de orice sarcină și pe cari le le oscila ln indivizie cu mine și dintr'o avere mobiliară a sa complect liberă de orice datorie și depusă la Banca Națională și la alte instituțiuni financiare din Capitală; venitul acestei averi era mai mult decât îndestulător pentru traiul său“. Pâinea se scumpește iar Morarii și brutarii au cerut din nou Primăriei să li se admită scumpirea pâinei. Grație contingentării cerealelor avem în țară o mare cantitate de grâu care nu s'a putut exporta Atunci cum se face că morarii cer scumpirea faunei și implicit a pâinei? S'au stabilit preturi la producător, grâu se găsește din belșug și totuși sa pretinde ca la noi, în iața grâului, pâinea să fie un lu* pentru cei săraci! Ce speculă nouă, ce trust se ascunde iarăși in dosul acestei noui cereri de urcare de preț. Autoritățile comunale au Îndatorirea să studieze indeaproape această chestiune, să vaza dacă afirmația morarilor, că producătorii pretind 25.030 lei pentru vagonul de grâu, e întemeiată, și să ceară guvernului să ia măsuri pentru înlăturarea răului. Căci, aci nu este vorba de acea parte a populației care nu va observa mica urcare ce se cere, este vorba de massa celor mulți, pentru cari pâinea formează principalul — și de multe ori singurul — aliment, și care cu greu va suporta o nouă urcare a prețului hranei lor zilnice. V. împroprietărirea văduvelor și orfanilor Peste câteva zile se va pune in tipii care regulamentul privitor la aplicarea celei de a doua exproprieri, prevăzut in legiferarea agrară a d-lui Garoflid. Prin această nouă distribuire de loturi la săteni, văduve și orfani se vor satisface nevoile celor mai multe din categoriile admise la expropriere. Orfanii și văduvele de războiu, potrivit legei, vor fi cei dintâi împroprietăriți din disponibilitățile de pământ arabil pe care le va da a doua expropriere. Comisiunile de revizuire lucrează spre a reprima abuzurile și a restabili încălcările inevitabile. Generalul Averescu cere anularea unei adopțiuni la tribunalul Ilfov secția II s'a judecat ori un proces privitor la câteva persoane foarte importante, reclamant fiind chiar de prim-ministm generalul Averescu. Pentru acest proces s'a declarat ședință secretă, ața Incdl foarte anevoios s'a putut afla despre ce era vorba. Dna Clotilda gen. Averescu și d. gen. Averescu au adoptat mai de mult pe tânărul Alberto Croce, actualmente căpitan de infanterie la Florența. Deoarece însă, acum in urmă, d. general Averescu a descoperit că această adopțiune n'a fost făcută conform legei, lipsind consimțământul părinților copilului, a cerut anularea acestei adopțiuni, invocând in acelas timp ți motive de ingratitudine din partea copilului adoptat. Acțiunea a fost susținută de d. Anibal Teodorescu in cel mai strict secret. Tribunalul se va pronunța azi. Viața politică Incidentul cu Coroana s’a închis Declarațiile genera'nlei Zinistu Ia Camiră Ziua de «zi a fost umplută cu formalitățile lichidării incidentului provocat de discursul d-lui general Averescu la fața majorităților parlamentare. Am anunțat de ori că președintele consiliului a fost Joi seara la audiență la rege pentru a da explicațiuni. Conform hotărârii luate dacă de acum două sau trei săptămâni, de a evita orice pretext in stare să provoace căderea guvernului, în general Averescu a cedat. D-sa s’a obligat să citească la Cameră o declarație prin care recunoaște suveranului dreptul de a schimba guvernul, oricând dorește. CITIREA DECLARATOR Em. d. general Averescu s’a executat și a citit la Cameră următoarea declarație: • „O paria din presă mi-a atribuit, nu cuvântarea ca om ținut, la consfătuirea majorităților, unele cuvinte din a căror Interpretare neadmisibilă ar fi putut să rezulte din partonul o Împotrivire la prerogativele constituționale ale Coroanei. Respectuos intotdeauna față de Coroană și de Constituție, mai puțin ca oricine poate spune ceva tmpotriva tartóiul din Constituția care dă Regelui dreptul de „a numi și revoca pe miniștri săi", Președintele de consiliu care a fost chemat la guvern prin exercitarea acestei pierde native și care a obținut deja incredierea Suveranului disolvarea unui Parlament, care nu mai reprezenta voința țărei. Nimeni nu este îndreptățit a contesta Coroanei dreptul constituțional de a schimba guvernul, atunci când Ea este convinsă că are motive să considere că paroria a nu mai impus prin voința și Încrederea țarei. Am crezut că este de a mea datorie să faci această declarațiune, pentru a pune capăt oricăror comentarii și interpretări tendențioase". MOȚIUNEA DE ÎNCREDERE După citirea declarației, a luat cuvântul un membru al majorității, d. Mituș Dumitrescu, vice-președinte al Camerei, și a propus o moțiune de încredere în guvern. Prin această moțiune, majoritatea complectează cele spuse de șeful guvernului, arătând că dacă regele are dreptul să revoace miniștrii, nici drepturile celuilalt factor constituțional, al Camerelor, nu poate fi neglijat. Iată cuprinsul moțiunii. ..Camera ascultând declarațiunile d-lui prim-ministru cu privire la uneltirile subversive ale unui partid compromis (apl.) respectoasă de drepturile și prerogativele fiecărui factor constituțional (apl.) și adânc convinsă de loialismul încercat al d-lui general Averescu (apl.) se declară solidară cu d -sa (apl.) care luptă Împotriva tentativelor fără sens pal ale partidului liberal de a falsifica mai departe viața noastră constituțională (apl- prel.) se călăuzește de principiu: Increderea Coroanei prin încrederea țărei (apl. prel.) Moțiunea e pusă la vot. •votului e următorul: 175 albe și 5 negre. (Aplauze și strigăte prelungite de bravo). ■p * * Această moțiune a fost votată numai de majoritate. Socialiștii au votat contra, țărăniștii s'au abținut. D. Gherman, socialist, a accentuat că votarea contra nu înseamnă o solidarizare cu partidul liberal, „cel mai odioși din această țară“. DECLARAȚIA ȚĂRĂNIȘTILOR Foarte interesantă a fost explicația dată de țărăniști faptului că s’ai abținut, nu declarația citită de d. Mihalache se dau lovituri atât liberalilor, cari prin intrigi la palat v..r sfi vieța prare, cât și actualii lui guvern, care prin declarația primului ministru recunoaște că a venit la putere prin aceleași mijloace. In declarație se arată, de altfel, și regelui cum ar trebui să procedeze. Iată textul declarației d-lui Mihalache: ..In numele partidului țărănesc, față de declarația citită de domnul prim ministru, socot de datoria mea să dau următoarele lămuriri asupra atitudinei noastre : „Partidul țărănesc, care vede tn monarhia constituțională o moștenire istorică, care a avut rolul hotărâtor în desvoltarea vieței noastre de stat și vedemn Coroană simbolul unității noastre naționale, protestează categoric împotriva sistemului de guvernare din trecut, când partidele istorice la perindarea lor la cârma statului, treceau de la amenințări și insulte grosiere la manifestări de slugărnicie lipsite de demnitate. (Aplauze la țărăniști). „Partidul țărănesc crede că Coroana trebue să fie pusă la adăpostul solicitărilor arogante (vii și puternice aplauze) și a platitudinilor interesate. „Partidul țărănesc stând hotărât pe terenul constituțional, crede că după normele adevărate ale constituționalismului și parlamentarismului. Iar raporturile dintre partidele politice trebue să fie afirmat totdeauna principiul că marele nu poate să facă rău, principiu care e singurul compatibil cu principiul de suveranitate națională. (Puternice și unanime aplauze). „Pentru aceste motive partidul țărănesc s'a abținut dela vot“. INCIDENTUL ÎNCHIS Prin aceasta, incidentul este aplanat D. Ion Brătianu, văzând ca atacul întreprins a dat greș, a renunțat de a mai prezintă regelui memoriu său. Guvernul și-a mai asigurat un termen oareșicare de trai, iar liberalii așteaptă o nouă ocazie pentru a da un nou asalt. REP. un comunicat al partidului țărănist basarabean D. Inculet, șeful grupării țărăniste basarabene, a trimis din Chișinău următorul comunicat: .Sfatul parlamentar al partidului țărănesc basarabean constatând in ședința dela 30 Noembrie, că situația generală s’a agravat și mai mult decât în iulie, când opoziția s’a retras din parlament, rămâne hotârât de a nu participa la lucrările parlamentului „Resițel“ și de a duce lupta mai departe pentru răsturnarea acestui guvern incapabil, care a compromis cu desăvârșire interesele, țârei”. %9a scumpit... —* S’a scumpit pâinea • •• — Păcat, era singurul aliment care’l mâncam și noi și bocrii, acum a rămas numai pentru bocri... german a va fi invtată la Washington ? O telegramă din Londra anunță: După știri din Washington către ziarele engleze, însărcinatul de afaceri al Germaniei va avea o întrevedere cu un inalt funcționar al departamentului de stat la care va fi vorba de a invita pe germani la conferința de la Washington. Se asigură că Germania ar voi să discute pe pământul american chestiunea despăgubirilor și ea speră să obție o revizuire a condiunilor. Delegații germeni vor fi autorizați să dea chezășiile cerute de d. Briand contra unei noui agresiuni. Se crede că Italia și Marea Britanie sunt favorabile participării Germaniei la conferință. Etnai va imum. Să nu ningă prea mult. Străzile stricate, caldarâmurile numai gropi, gurile de canal neacoperite până și pe bulevard, ar face circulația și mai imposibilă dacă ar ninge prea mult. Primăria se pare că e mulțumită; mantia albă a zăpezii acoperă murdăria proverbială a Capitalei și dă străzilor un aspect de nesperat occiVntalism. Dar, ca și primariatul actualei comisii interimare, și zăpada e trecătoare. Cum va fi circulația pietonilor și ve idilelor când zăpada strânsă pe trotuare și pe străzi va fi topită de primele zile de moină ! Rugați-vă lui Dumnezeu să nu uiavă prea mult, voi cetăteri ai Capitalei, că dela administrația comunală slabă nădejde să îngrijească de ceva... încă o anecdotă Cunoașteți părerea subsemnatului: nimic mai adevărat ca anecdotele, nimic care să se aplice mai bine vieții de toate zilele, chiar celei serioase. Tată încă o pildă. Se zice că doi englezi s'au urcat într’un vagon unde erau numai trei locuri libere. S’au așezat deci fiecare pe un loc și pe cel de-al treilea unul din ei a pus o cutie de pălării. Iată vine și un alt călător. Privește, ochește și zice unuia din englezi: — Ia-ți cutia ca să șed și eu. — Nu vreau De alt scandal, intervenția conductorului a poliției, dar omul nu voia și pace. — De ce nu vrei? O întreabă la sine comisarul. — Fiindcă nu-i cutia mea. — Dar a cui e ? — A tovarășului meu. Atunci către celălalt: — De ce nu-ți ridici cutia, domnule ? — Apoi nu voi-a spus mie, ci lui. Și si v a ridicat-o. -Du-te d-ta la care autoritate de-a noastră vrei, de pildă la căile ferate, și întreabă : — Ce-i cu accidentul din gara Mă lăsam? Câți morți și câți răniți, și cum se numesc ? Nimeni nu-ți răspunde In cele din urmă dacă o iei mai energic, ți se răspunde să te adresezi altui serviciu, acela altuia, și din plimbare ta plimbare constați că nu poți seni publicul cu nici o informație. Și doar e sigur că primul serviciu cunoștea chestia, dar cutia de pălării nu e a lui INDEX. Cât lux se face impozitul pe lua ți cifra afacerilor a dat In Capitală pe luna Octombrie. 12 milioane si jumătate, in restul tărei din aceiați lună, a dat aproximativ 23 de milioane. Luând aceste cifre ca medie lunară ar urma ca impozitul pe lux ți cifra afacerilor să dea un venit anual de 420 milioane, sumă ce ar depdni cu mult previziunea bugetară. ii el a ce sunt? MUȘAMAUA NUMAI PENTRU SUMU MARI Judecătorul de instrucție Mărgărim din Brăila a fost chemat telegrafic de către ministrul justiției Antonescu, cu tot dosarul afacerei de la primăria din Brăila. In telegrama adresată judecătorului de instrucție de ministru cere Nicolare a cercetărilor, o afirmă un ziar din Căiuți de unde locui această știre. Faptele sunt cunoscute și cunoscută e de asemenea suuia cu care Primăria Brăilei a fost păgubită de necinstiții membrii ai comisiei interimare ce se găsesc arestați. E vorba de un milion de lei și când am cunoscut și mărimea sumei și faptul că niște fețe atât de simandicoase s'au Înfruptat din banii comunei, ne-am zis: intervenția mușamalei este inevitabilă, obiceiul pământului făcând pe această temă jurisprudența nestrămutată. Atunci pentru ca Dumnezeu guvernul mai pune h:meu pe drumuri, poliția dă la vileag că onorabilii — oameni familiști — fac chefuri in casa d'alea al căror nume se spune pe șoptire; privează de libertate partizanii fvotati ai guvernului, și !« strică oarecari viitoare fructoasa combination!?! Este o ingratitudine a partidului De aceea ar fi de dorit ca guvernul — și acesta și cel ce ar urma — să publice un decret lege prin care să stabilească tn mod pozitiv că orice partizan al partidului de la putere are libertatea să „subtilizeze din avutul statului, județului sau comunei o sumă care ia nici un caz nu va fi mai mică de — spre exemplu — 100.000 lei. Dacă va fi mai mică suma să fia aspru pedepsit, faptul fiind calificat drept simplă găinărie. Cu chipul acesta partizanii nu vor mai rări rândurile partidului sura a se stabili „la răcoare“, iar pârliții vor ști odată pentru totdeauna că numai „ai noștri" sunt acoperiți de binefacerile mușamrtei - și sau se vor înscrii- și ei -la registrele clubului de la putere sau se vor resemna la neagra perspectivă de ași câștiga existența muncind in mod cinstit. VOLNA. Mihalcea-Vrânceanu A trecut neobservată moartea unei figuri bine cunoscute a Bucureștilor, un om inimos pe care il tntâlniam la mai toate mișcările cu caracter național: Ion Mihalcea Vrânceanu. Fii al Ardealului, entuziast, activ, a fost atâta vreme cât a trăit Nicu Filipescu —■ un partizan convins și credincios al acestuia. Negustor vechiu, el ținea restaurantul din Cișmigiu, de unde de altfel el cunosc mulți locuitori ai Capitalei. Când fi venit războiul, menit să dezrobească provincia unde se născuse, ardeleanul acesta vioi, cu toate că înaintat la vârstă, a cerut ministerului de războiu să-l primească voluntar. A fost un om de inimă și un entuziast care nu-și risipea zadarnic activitatea, i—mm «ii iiii Tezaurul țăranilor Cum $1 când il Intrebainiaaza-Insuccesul bonurilor de împroprietărire. Până nu se ia estem viate, țăranii nu Unesc banii Criza de numerar continuă și mijloace pentru îndreptarea ei nu se găsesc. Banii tipăriți cu multă dezinvoltură de Banca Națională in cursul celor trei ani de la armistițiu, au apucat căi de unde nu mai pot fi readuși O bună parte au dus-o bogații și îmbogățiții în străinătate, cheltuind-o pe lux, altă parte au exportat-o negustorii ca să importe tn special articole de lux, iar o altă parte a fost adunată cu muncă și îngrijire de către țărani. Am încercat să readucem banii românești exportați, dar n'am reușit, pentru că streinătatea ne-a depreciat prea mult valuta și astfel am fost siliți să nu vândem prea mari cantități de cereale peste hotare. S'a mai întâmplat că am avut o recoltă redusă de grâu și străinătatea caută la noi mai ales grâu. «■ «• * Aceasta fiind situația, oamenii noștri de finanțe s’au gândit la banii adunați de țărani și la găsirea mijloacelor prin care ei ar putea să fie repuși in circulație. Melancolici, membrii guvernului au răspuns că nu văd care ar fi acele mijloace. Experiența i-a detorronat să fie sceptici, căci guvernul a î ncercat să scoată banii de la țărani, dar nu a reușit. INSUCCESUL BONURILOR DE ÎMPROPRIETĂRIRE Ne amintim că. 'n primăvara trecut, ministerul de finanțe tipărise un mare număr de bonuri de împroprietărire pe care le-a trimis administrațiilor financiare, ca să le plaseze la țărani. Bonurile erau însoțite de un apel al d-lui general Averescu către săteni, prin care aceștia erau îndemnați stăruitor să'ți procure titlurile de împroprietărire, ca să devină cât mai grabnic stăpâni pe pământul ce li se va da. Apelul era călduros, d. general era popular printre săteni, cu toate acestea rezltatul incercărei a fost lamentabil. După țoase luni de stăruințe din partea aparatului financiar al statului s'a constatat că fuseseră plasate bonuri de împroprietărire numai pentru două milioane lei. S'a mai întâmplat ca unii dintre banii cari au cumpărat bonuri de împroprietărire să nu fie împroprietăriți ți casa statului să fie nevoită a le restitui banii Când ținem seamați de faptul că imprimatul bonurilor de împroprietărire a costat pe stat mai mult de două milioane lei vedem, cât e de trist rezultatul incercărei de a repune în circulație banii tezaurizați de țărani. PE CE CHELTUESC ȚARANU Totuși cele câteva milioane de țărani cari au adunat banii realizați din vânzarea produselor lor, ou sunt iCiti(i continuare in pag. /f-oj