Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)
1925-07-01 / nr. 6685
TELEFOANELE NOASTRE I Direcția 57/12 Administr- 7/69 Provincia 10/66 «4b*«4SR*1 îh «4» »«• * Centrala 0/t?7 Centrala 24/73 Centrala 46,791 DIMINEATA GOSTUL A80NAMENTÜL0I ti6i 850 PE UN AN LEI 450 PE 6 LUNI LEI 250 PE LUNI „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE“.STRADA EUGEN CARADA (FOST KARAGHEORGHEVICI) No. 9 Etat I—Telefon H/84 ANUNTURI DE TOT FELUL LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI ŞI LA CONCESIONARA: tpBB3B«jl I» «HMIWUWBWMgauWWSSf literaturi - Artă - Ştiință ii tei lie Se caută o explicare a fenormenului.~Fapte paradoxale.—Sârbii nedumeriţi Problema pusă de sârbi Societăţii Naţiunilor, pare la prima vedere, banală. Sârbii vor să înceapă o campanie împotriva tuberculozei şi — ca oameni cuminţi — se adresează oamenilor celor mai competinţi în problemele de igienă, mari comisiuni de savanţi din toate ţările, acre-şi ţine şedinţele la Geneva. Guvernul sârb cere sfaturi şi instrucţiuni asupra unei chestiuni, care multora de la noi, ar părea banală şi archicunoscută. Graţie unei propagande de ani de zile a „Societăţii noastre de profilaxia tuberculozei“, cunoştinţele pentru prevenirea grozavei boli sunt cunoscute aproape de toată lumea, şi la noi nu cred să se găsească vreun medic, învăţător, preot, profesor, care să nu poată ţinea o conferinţă asupra tuberculozei. Propaganda aceasta activă — orice s’ar zice — a folosit mult sănătăţii publice. In timpul din urmă s’au constatat însă fapte noi în privinţa tuberculozei care au dat loc la constatări şi discutii interesante pentru toată lumea şi de aceea le aducem şi înaintea cititorilor noştri Prima constatare interesantă este, că tuberucloza scade de câţiva ani în multe tari. Constatarea se face în ţări cari au organizate admirabile servicii de statistică (Statele Unite, Danemarca, Norvegia). In comisiunea de igienă a Soc. Naţiunilor, s’a mai făcut însă şi o constatare... paradoxală. In aceste ţări tuberculoza a început a da înapoi cu mult înaintea aplicărilor recente ale igienei! Cel mai autorizat membru din această comisiune, Sir George Buchanan, reprezentantul Angliei, a relevat faptul, că în Anglia, tuberculoza a început să scadă, mai înainte chiar de a se fi desc“.;nc^â*itul tuberculozei, înaintea descoperirii tuberculinelor! El a vrut să arate că nu poate fi exactă opiniunea acelora care cred, că scăderea tuberculozei ar fi Poate datorită, imunizării cu diferite vaccinuri. Și a mai adăugat d. Buchanan, că tuberculoza a început să dea înapoi şi înainte chiar de a se fi înfiinţat sanatoriile ! Toate aceste constatări zdruncinau convingeri vechi căpătate din experienţa germanilor cu sanatoriile lor populare despre care se spunea că au făcut minuni în lupta antituberculosă. Păcat că germanii nu fac încă parte din Soc. Naţiunilor căci savanţii lor ar fi adus şi ei contribuţia lor preţioasă în elucidarea gravei probleme. Voi aminti aci, că există până astăzi două păreri în privinţa armelor de luptă de întrebuinţat împotriva flagelului. O minoritate de savanţi igienişti atribue o importanţă primordială măsurilor profilaxiei directe (creare de dispensaţii, de sanatorii, etc.). Iar majoritatea e de părere, că cele mai eficace mijloace sunt măsurile sociale de prevenire, (suprimarea pauperismului, ameliorarea locuinţelor şi alte ameliorări sociale). In faţa acestor păreri, d-rul Lutrario, delegatul Italiei, expune constatările d-sale — iarăş paradoxale — dar care arată o situaţie privilegiată a Italiei în această privinţă. De la 1887, Italia a văzut micşorându-se tuberculoza cu 46 la sută, cu toate că industria a luat o desvoltare mare având ca urmare Ştiri artistice o mare emigrare din sate în oraşe, şi cu toate că a avut loc un aflux de tuberculoşi prin repatriarea emigranţilor lor din străinătate, din care 3 la 100 se întorceau tuberculoşi, şi a tuberculoşilor străini veniţi să se caute în climatul dulce al Italiei! El mai adaose — ca şi Buchanan pentru Anglia — că măsurile directe contra tuberculozei nu erau de mare importanţă în Italia, când a început micşorarea tuberculozei ! Probabil, că toate aceste constatări l-au făcut de Sir George Buchanan, să declare, că nu se poate da încă un răspuns precis guvernului iugoslav, comisiunea de igienă neputând încă formula o doctrină internaţională modernă fie combaterea tuberculozei. Şi de aceea s’a hotărît aprofundarea chestiunii de o comisiune specială care va prezenta un raport în această privinţă comitetului de igienă din Geneva. Problema ne interesează mult şi pe noi şi vom ţinea în curent pe cititori. DOCTORUL YGREC Mâine seară Mercuri va avea loc la parcul Oteteleşanu premiera operei Lucia cu tenorul Gualtieri şi primadona Vaccari. La începutul lunii iulie va avea loc la Teatrul Cărăbuş premiera revistei: „Când îşi vâră dracul coada” de d-nii Alfred Moţoiu, C. Solomonescu şi Mircea Rădulescu. Primele roluri sunt încredinţate d-nelor Marieica Bodescu, Natalia Pavelescu, Tuchi Premia, Lizica Petrescu şi d-lor Tănase, Pizone, Codruţ, etc. Cu tot timpul răcoros în fiece seară s-a jucat cu grădina plină la Teatrul Cărăbuş frumoasa revistă Odată şi să mor de d-nii A. de Herz şi Durstoy, al cărei succes e departe de a fi epuizat . Direcţiunea Operei Române a angajat pe tenorul Quartieri pentru o serie de reprezentaţii în stagiunea de la Liric. Răsfăţatul nostru artist Leonard reîntors de curând din Franţa unde se ştie că a obţinut mari succese, repurtează aeleaşi succese în noua formaţie de operetă de la Galaţi şi Brăila unde joacă în reprezentată speciale, operetele Bayadera și Fire de artist La grădina Lieblich (Jignitza) încep Sâmbătă 4 Iulie reprezentaţiile de operete moderne cu celebra primadonă subretă Rachel Rosenfeld in Babes Irise (Moștenirea Bunicei). # * Cu un abonament la ziarul «DIMINEAŢA» se participă la tragerea următoarelor premii: DOUĂ CASE ,naaS raTausre,tO VIE în Prahova 200.000 LEI numerar Costul abonamentului este de Lei 850 pe an şi Lei 450 pe 11 luni. Pentru domnii funcţionari, pensionri,notari, preoţi, meseriaşi, lucrători, institutori învăţători,ca cerurile culturale şi orice salariat în general costul abonamentului este de: Lei 8®0 pe un an » 3§® 6 luni ‚ 1S9 » 3 . Odată cu chitanţa de abonament, se eliberează şi bonurle de participare la premii şi anume: 4® repassra abonaţilor pe un an, 1§ ÎSOffiHffS pentru 6 luni şi 8 b®anrl pentru 3 luni Abonamentele încep de la 4 şi 15 ale fiecărei luni şi se achită la administraţia ziarului, strada Sărindar, 11 sau prin mandat poştal. Crustaca literară Premiul naţional de poezie — Mihail Codreanu — Pentru premiul naţional de poee, care cântă diferitele aspecte zie lumea nu s’a agitat cu atâta jale laşului, ale vieţii, ale trecuturisipă de pledoarii şi convingeri! Ini sufletesc, — şi în al doilea ca pentru premiul prozei. Poate rând prin severitatea versului că nu interesul unei obiective dis armonios, precis, lapidar... Sonetribuiri, ci persoana d-lui I. Al. Brătescu-Voineşti să fi provocat ostentativele manifestări, prin graiu şi prin scris, ale scriitorilor. In poezie lumea sa aşteptat să-l vadă biruind pe d. Ion Minulescu — poet de talent şi om simpatic — care mai avea şi calitatea de-a ocupa un însemnat post în ministerul care e mai mult al cultelor de cât al artelor. Când s’a cunoscut rezultatul deliberării comisiunii — surprizele au fost mai mici decât se aştepta de a ştia că deasupra tuturor străduinţelor de-a fi obiectivi, membrii comisiunii de premii aveau să suporte greutatea vederilor şi constrângerea resentimentelor politice. Şi, acum nu ni-e cu putinţă să trecem peste anumite consideratului valutare cari raportează valoarea leului hârtie la aurul antebelic, — am închis ochii, — public, scriitori şi critici, — ca în faţa unei întâmplări de minimă importanţă în anul în care alergările la curse se fac pentru premii de trei şi patru ori mai mari. Fireşte, — toţi trei premiaţii sunt foarte valoroase elemente şi impunătoare puncte de lumină în drumul întunecos şi greu al literaturii noastre. Pentru continuitatea în timp şi spaţiu a vechilor noastre tradiţii, l-am fi preferat totuşi pe d. Slavici d-lui Brătescu- Voineşti, pe d. Mihuliescu d-lui Codreanu şi pe d. N. Iorga d-lui Bogdan Duică. D. Mihai Codreanu e şi dânsul o veche cunoştinţă literară caracteristică prin clasicele „Statui“ şi prin admirabilele traduceri din Ed. Rostand „Prinţesa îndepărtată“ şi „Cyrano de Bergerac“ şi Jean Richepin Martha“ — în versuri care au împământenit, la noi, scrisul iluştrilor oameni de teatru, francezi. Poezia d-lui M. C. impresionează în primul rând prin seninătatea tele d-sale, minunat închegate în limitatele forme și rânduri ...nu le-a scris cu pana pe hârtie Ci le-a sculptat în marmoră cu dalta !... sintetizează fine observaţiuni, cugetări de-o clipă, reflexiuni senine, ironii sănătoase şi dureri prinse în cleştele rimei de poetul veşnic preocupat de frumos, în sufletul căruia sbuciumul nu turbură ape prea adânci... In „Flori de seră“ sonetul cu care închee volumul „Statui“, d. M. C. scrie: ...Iar dacă am plâns si eu ca fiecare Pe lumea asta plină de suspine, N’am vrut să gem in jalnice cuplete, Ci vrut-am să rămână după mine O rece armonie de Sonetele şi, într’adevăr, aşa se profilează poetul în lumina strofelor lui muzicale, întregi, bogate : un trubadur, mândru, solemn, distins, ale cărui priviri nu coboară spre pământ decât ca să vadă flori... Totuşi, — „în mine plânge râsul omenesc, —- şi râde lacrima...“ („Actorul”) — deşi scrie: „Mă simt cu totul nematerial: „Un strop sorbit de oceanic val „Si spulberat in goluri cristaline..." pentru ca în trio clipă de maliţiozitate, vorbind cu eternitatea pe care o înfruntă, să constate că :„..îndur şi ger şi arşiţă cumplită. .iar ciorile îmi murdăresc din sbor „Cununa mea de lauri învechită... şi — în „Cântecul deşărtăciunii“ că — „Sonetul meu acesta e suspin Pornit din frământări de suflet crunte „ înclinat spre amănuntul caracteristic, d. Mihai Codreanu realizează versul clasic cu o siguranţă de adevărat artist; virtuos, d-sa are câteodată şi mişcătoare accente, mai ales atunci când reînsufleţeşte trecutul atât de bogat în farmece şi atât de duios colorat de anii cari trec şi de inimile noastre mereu schimbătoare. Astfel, delicat şi senin, sonetul „De modă veche“, merită să fie citat în întregime : „Foşnind mătăsuri noi pe malacov, „Din cadrul său bunica se coboară: „Şi flutură batista ei uşoară „Sân şold i-atârnă liliacul mov.. „Mi mia desprins dantela la alcov „Și ea s’apropie de pat... că doară imi bate lampa ’rt ochi. De-odinioară „Ceteşte apoi un psalm dintrun ceaslov... „ — 'Ai fost Cuminte azi ! Dă-ți bine seama.. „N'ai supărat pe tata și pe mama1 „De pozne mâni din nou ai să te-apuci ? „ — Am fost cuminte toată săptămâna „Şi mâni bomboane multe să-mi aduci „Acum mi-i somn bunică... Sărut mâna!...“ Cu aceste incontestabile calităţi d. M. C. rămâne un viguros şi capricios talent retrag în tumul de chrisalidă în propria-i fildeş ca o mătase.» ft s. Leon Dandet căzut în alegeri PARIS, 29 (Rador). — La alegerea parţială de senator la Ruigers a fost ales la al doilea scrutin candidatul republicat a moderat Manceau cu 494 voturi, contra fruntaşului regalist Leon Dandet, care a întrunsit 350 voturi. * PARIS, 29 (Rador). — Elecţiunea senatorială de erl din oraşul Angers avea drept scop alegerea unui nou senator in locul lui Delalmye ,senator regalist, decedat. La primul scrutin Léon Daudet obţinu obţinu 379 voci, Manceau 278, Târâit — cartelist — 275. Acesta din urmă se retrase în favoarea lui Manceau care fu ales la al doilea scrutin. Șomajul în Anglia LONDRA, 29 (Rador). — Chestiunea lipsei de lucru va fi mâine desbătută din nou în Camera Comunelor. Se svonește că la întrunirea specială de eri, cabinetul a devotat cea mai mare parte a timpului examinării acestei chestiuni precum și a chestiunii asgurărilor împotriva lipsei de lucru. Numărul celor lipsiţi de lucru trece acum de un milion $i un sfert. Viitoarea săptămână parlamentară se va ocupa mai ales de măsurile pentru remedierea acestei crize. lUll» • -...«■**' Centenarul căilor ferate O LOCOMOTIVĂ PE 20 DE ROATE LONDRA 29 (Rador). — Printre noile locomotive de cale ferată cari vor defila la procesiunea centenarului, pe vechea cale de la Stockton şi Darlington, Joia viitoare, va fi şi o locomotivă amenajată cu 20 de roţi A fost construită pentru calea ferată din Londra şi North-Elastem spre a fi utilizată la urcarea pantelor speciale. Cântăreşte 178 tone şi va fi menită să înlocuiască două maşini. BUDAPESTA 29 (Rador). — Adunarea naţională a votat budgetul provizoriu pe 8 luni. PARIS, 29. (Rador). — Două accidente de aviaţie s’au întâmplat pe linia Bâle-Paris și Alicante-Alger. Sunt 4 morți. MAROC, 29. (Rador). — Ofensiva importantă a riranilor împotriva regiunei Taza, a eșuat com plect............................................... —- închiderea expoziţie de lumi a şcoalei Elena Doamna Duminecă, 28 iunie, s-a închis expoziţia de lucru manual a şcoalei profesionale „Azilul Elena Doamna“ de sub direcţiunea d-nei profesor dr. Adela Proca. La această expoziţie de lucru manual şi desemn, care a fost vizitată şi de d- dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, au fost expuse numeroase obiecte lucrate cu multă fineţe de către elevele şcolii, sub conducerea maestrelor respective şi a d-nei directoare. Au putut fi admirate cu acest prilej lucrări de: lengerie, croitorie, broderii naţionale, ţesătorie, covoare, tricotaj, etc. D. dr. Const. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice a felicitat călduros, cu această ocaziune, pe d-na prof. dr. Proca, directoarea şcoalei, atât pentru modul priceput cu care a aranjat această expoziţie precum şi pentru ordinea şi bunăstarea ce domnesc în întreagașcoală de sub conducerea d-sale. Numiri şi permutări în magistratură Printrul recent decret regal a intervenit următorea mişcare în magistratură: D. Constantin Constantinescu, ajutor de judecător la judecătoria Balş mixtă din judeţul Romanati, a fost permutat în aceeaş calitate la judecătoria Balş rurală din acelaş judeţ. D. Grigore G. Brădişteanu, licenţiat în drept dela facultatea din Bucureşti, a fost numit ajutor de jdecător la judecătoria Balş mixtă din judeţul Romanati. D. Gheorghe G. Melinte, licenţiat în drept dela facultatea din Bucureşti, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Balș mix zargio ruraja» MEDIAŞ, 27. Delegaţii la conferinţa uniunei internaţionale din Bucureşti au plecat Vineri in excursie la Mediaş şi Diciosânmartin. Plecarea a avut loc la orele 7 dimineaţa cu un tren special din gara de Nord. O parte dintre doamnele care participă la conferinţă, au rămas în Bucureşti, spre a pleca mai târziu la Sinaia. Trenul special a sosit la Mediaş, la orele 3 juni, după amiază. Pe peronul gării delegaţii la conferinţă au fost întâmpinaţi de d. Stenzel, primarul oraşului, de d. dr. Erich Gibel, secretarul uniunei industriaşilor, şi de d. dr. Zaharescu, însărcinat cu organizarea excursiunilor. D. prof. St. Minovici şi d. ing. G. Gane însoţesc pe congresişti. Timpul a fost ploios, cu toate acestea excursiunile au reuşit cât se poate de bine. După încuartiruare pe la diferitele hoteluri şi prin case particulare, cei 150—200 de oaspeţi, au fost conduşi, cu automobilele să viziteze fabria Westen, uzine de modelat şi emailat, care produc vase de bucătărie, abat-joururi de tablă emailată şi tot soiul de obiecte de acest soiu, cca. 9000 de kgr. producţie adică 80 la sută din întreaga consumaţie a ţării în marfă de calitate obişnuită. De la fabrica Westen chimiştii vizitează fabricele de sticlă „Vitrometan“ care produce zilnic 20.000 de butelii de diferite forme şi fabrica de geamuri cu o producţie de două vagoane pe zi. Toate aceste fabrici întrebuinţează energia gazului metan şi au fost construite după război, între 1918— 1923, Mediaşul luând în ultimii ani o excepţională desvoltare. Vizitatorii au fost plăcut surprinşi văzând că în România există o industrie în desvoltare. BANCHETUL Seara, in sala teatrului din Mediaş, municipalitatea şi industriaşiidin localitate au oferit un banchet oaspeţilor. Au participat peste 300 de persoane. La sfârşitul mesei d. Stentzel primarul oraşului ridică paharul în onoarea chimiştilor pe care Mediaşul are cinstea să-i adăpostească. D. prof. Mrazea în numele soc. româneşti de gaz metan, salută pe savanţii cari se află de faţă. Explică printr’o alegorie atrăgătoare, cum s’a format, în epoca miocenului superior, pe locul unde odată a fost marea Sarmatică, sub un strat de nisip şi argilă, la vraja minunatei „Naturi”, gazul metan, această admirabilă sursă de energie. D. prof. Sworts (Belgia), în numele delegaţilor străini, mulţumeşte antevorbitorilor. Exprimă adânca impresie de care au fost cuprinşi, cei cari veneau pentru întâia oară în România, de-a găsi acim o ţară incultă, în urma nenumăratelor invaziuni barbare, nu un popor oriental şi indolent, ci o civilizaţie in plină desvoltare, un popor activ şi puternic un pământ bogat. „Am răspuns — spune d. Sworts — la invitaţia dv. de a ţinea congresul la Bucureşti — spre a vă da o dovadă a prieteniei noastre. Dv. aţi făcut tot ce era posibil ca să nu uităm niciodată România”, închină pentru prosperitatea poporului român. D. Ing. Moţag explică însemnătatea centrului industrial Mediaş. D. prof. Minovici mulţumeşte d-lui primar şi industriaşilor din Mediaş pentru primirea făcută. Banchetul s’a terminat la orele 12 noaptea. Cu prilejul vizitei la Mediaş a chimiştilor, d. dr. Erich Gibel, secretarul uniunei industriaşilor a scos o broşură, o călăuză statistică a industriei, foarte interesantă, şi care tipărită în trei limbi: româneşte, nemţeşte şi franţuzeşte, a fost distribuită oaspeţilor, spre a sluji la orientarea lor. VIZITĂ LA DICIOSÂNMARTIN Vineri dimineaţa, pe un timp ploios, delegaţii chimişti pleacă cu automobilele de la Mediaş la Diciosânmartin, spre a vizita fabrica de cărămidă şi produse chimice de aei. Sunt întâmpinat de d. dr. Forboth Imre, directorul general al societăţii „Nitrogen”. După un salut scurt, vizitatorii sunt împărţiţi în 5 grupe, după graiul în care puteau înţelege, şi fiecare grupă condusă de câte un inginer al fabricei vizitează imensele instalaţiuni ale uzinelor „Nitrogen”. Vizitatorii cei mai mulţi, au rămas profund impresionaţi de această uzină, întrebuinţând gazul metan la produse, cantităţi mari de cianamidă calcică, întrebuinţată ca îngrăşământ şi la prepararea amoniacului, prepară clorat de potasiu hidrat de sodiu, azot şi o serie întreagă de produşi chimici, importanţi în industrie în timp de pace, indspensabili în vreme de război. Trei ore a durat vizitarea uzinelor. La orele 12 jum. s’a oferit oaspeţilor o masă de către societatea „Ni-trogen”. La masă, d. dr. Forbath a toastat pentru chimişti, cari au onorat fabrica prin prezenţa lor. D. prof. Warming (Danemarca) în numele delegaţilor străini, arată că oamenii de ştiinţă au ştiut să scoată azotul din straturile care formează albastrul azuriu al cerurilor de vară, pentru ca împreunându-i cu oxigenul să producă mai multă hrană pentru mâncătorul de grâu „homo sapiens”. Oamenii se înmulţesc, chimia se va strădui să găsească mijloace de trai din ce in ce mai ieftine şi mai abundente, închină pentru prosperitatea uzinelor „Nitrogen". ISVOARELE DE GAZ METAN DE LA SAROS La orele 3 vizitatorii sunt conduşi cu automobilele din Diciosânmartin până la Seuca, de unde cu trăsurile, doi convoi pornesc pe drumul de coastă spre Saroş. Din cauza ploilor drumul e noros şi aerul t rece. Poziţiunile naturale sunt însă admirabile şi ploaia încetând după amiază, călătorii sunt încântaţi de priveliştea ce li se oferă. La orele 4 de amiază chimiştii ajung la Saroş. Aci la intrarea sat, lângă cancelaria societăţii de gaz metan, s-a ridicat un arc de triumf verde, cu inscripţia „Bine aţi venit” şi cu steguleţele tuturor statelor care fac parte din uniune. Două lămpi uriaşe cu flacără liberă de gaz metan aruncă lumină asupra întregei întinderi, la mare depărtare. La sosirea vizitatorilor două sirene dau chiote lungi de bucurie şi o muzică anume adusă salută pe chimişti. Fac onoruri de gardă, d-na şi A inginer Motaş, d. ing. Seiceanu şi A Eugen Roesler. D ing. Motaş şi d. Ing. Seiceanu, dau explicaţiunile necesare celor cari vizitează sonda No. 3. Societatea de gaz din Saroş e tocmai pe cale de naţionalizare. S’a servit apoi oaspeţilor o gustare de către flăcăi români şi fete din sat Îmbrăcate în costum naţional. Profesorii străini după ce au cercetat modul de exploatare a extraordinarei avuţii pe care o reprezintă gazul metan, au admirat pitorescul costumelor noastre naţionale. Ba încă , profesor Sabatier, a fost atât de încântat de el, încât d-na Motaş a trebui să se înduplece să se împodobească şi dânsa cu un costum naţional. Recunoaştem însă că, costumul d-nei Motaş e minunat, e un lucru de artă, cum se mai găsesc puţine azi. La orele 6 chimiştii s’au înapoiat în Mediaş de unde imediat au plecat cu trenul lor special, la Sinaia, unde vor petrece ziua de Duminică Chimiştii, duc cu dânşii din Mediaş, amintirile cele mai plăcute. NNC. CONSTANTIN Conferinţa internaţională de chimie Vizita la Mediaş şi la isuperele de gaz metan din Sáros . La Câmpina CAMPINA, 29. Membră congresului de chimie au sosit azi dimineaţă in localitate şi au vizitat rafineria soc. „Steaua Română“. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de Adr. Prodrom şi au vizitat apoi schela petroliferă a soc. „Steaua Română“. La orele 11 congresiştii au părăsit oraşul nostru, plecând spre Ploeşti La Ploeşti PLOEŞTI. Azi la ora la 12 şi jumătate au sosit in oraşul nostru membrii uniunii internaţionale de chimie, care au luat parte la conferinţa internaţională din Bucureşti şi cari erau in excursie la judeţul nostru, conduşi fiind de profesor Minovici şiJanea secretarul general al societăţii române de chimie. In gară au fost Întâmpinaţi de numeroşi Intelectuali ai oraşului nostru. Societăţile petrolifere au organizat un banchet la localul teatrului Modern, la care au asistat peste 200 persoane. Autoastat d-nii general Mironescu, D. O. Fotescu, d. Tomlich din Belgrad, Gane, Paul Sabatier, etc. La orele 2:40 au plecat cu un tren special la Slănic, conduși de A Inginer Zărnoveanu, directorul salinelor din acel oraș. BOR ---—-----------------------— •» TELEFOANELE NOASTRE Centrala 6 67. Centrala 24 73. Disecţia 57 72. Universitare şi studenţeşti DELA INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE ŞEDINŢA DE INAUGURARE Institutul de ştiinţe administrative, s-a constituit de curând în Bucureşti, sub preşidenţia principelui Carol şi va ţine o şedinţă solemnă de inaugurare azi 30 Iunie cor la orele 5 după amiază în aula Fundaţiunei Universitare Carol I. Şedinţa este publică şi va f prezidată de principele Carol. Vor vorbi d-nui profesor Dem. Negulescu, senator C- Dimitriu, etc.Scopul institutului este de a contribui la studiul problemelor administrative şi la ridicarea nivelului administraţiunei noastre. REZULTATUL EXAMENELOR DE MAGISTRAT Următorii candidaţi au fost admişi la probele scrise date în sala 21 a Universităţii pentru a se prezenta la examenul oral de definitivat în magistratură: d. Alevra D-tru ajutor la ocolul VII Bucureşti, d. Anagnoste D-tru, ajutor la ocolul I-iu Turnu-Măgurele, d. Anastasiu loan judecător la tribunalul Romanati, d. Anastasiu A. ajutor la ocolul Onești-Bacău, d. Andronescu Virgil supleant la tribunalul Constanţa, d. Andronescu Radu substitut la tribunalul Sighişoara, d. Abeles Jean ajutor la ocolul rural Galaţi, d. Baraş Alexandru supleant la tribunalul Tulcea, d. Bogdan Horia procuror la tribunalul Mehedinţi, d. Berceanu Ioan jud. la ocolul Băeleş-Mehedinţi, d. Banu Ion judecător la ocolul Silistra, d. Bălăşescu Grigore judecător la ocolul Voineşti- Dâmboviţa, d. Boceanu Const., supleant la tribunalul Mehedinţi. A Budişteanu Gh. ajutor la ocolul Poenaru-Burchi, d. Coandă D-tin, judecător la tribunalul Sibiu, d. Costinescu Vasile Scarlat avocat, d. Cristea Ion procuror la tribunalul Deva, d. Cristescu Vîntîlă judecător la tribunalul Ibaşfalău. d Comelia, Const, ajutor la ocolul Covasna. d. Cotuneanu Alex., judecător la ocolul Mozaceni-Teleorman, d. Creangă Marin, judecător la ocolul Zărnești-Făgăraș. d. Curelea G. judecător la ocolul Petroșani-Hunedoara, d. Ciocârlie Mihail, judecător la ocolul Dumitrești-Muscel, d. Catut Gh., judecător la ocolul Călnic-Gorj, d. Ornătescu Const., supremat la trebunalul Dolj, d. Cusino Aurelian, ajutor la ocolul Strehaia, d Cinski Alex., ajutor la ocolul Tulcea , Cheorpec Olvian, ajutor la ocolul Mangalia, d. Coșoveanu Dimitria ajutor la ocolul Melineşti-Dolj, cj Călinic Gh., ajutor la ocolul TU urban Bucureşti, d. Cercel Const., ajutor la ocolul V Bucureşti, d. Cornescu Nic, ajutor la Tg.-Cărbuneşti, d. Constantinescu Const, judecător la ocolul Cerna-Tulcea, d. Dumitrescu Const judecător la tribunalul Brașov, dr. Dumitrescu Gh., judecător la ocolul Mahmudia d. Dăbuleanu Dimitrie procuror la tribunalul Satu-Mare, d. Demetrescu Dan supleant la tribunalul Ilfov, d. Demetrescu Const Mircea ajutor la ocolul urban Craiova, d. Demetrescu Ilie ajutor la ocolul Parscov-Buzău; d. Dragoş Emil ajutor la ocolul ŢăndăreiIalomiţă; d. Economia de Ioan, judecător la ocolul Gheorgheni-Ciuc; d. Frumuşeanu I. Romuliu-Jean, procuror la tribunalul Canacra; d. Foişoreanu Florin ajutor la ocolul II București; d. Fotescu Andrian ajutor la ocolul I-iu Călărași; d. Grigoriu Mihail judecător la ocolul Sighișoara; d. Geosanu Gh., judecător la ocolul Gheorgheni- Ciuc; d. Georgescu A C judecător la ocolul Bodu-R.-Sărat, A Geosmăneanu D G., supleant la tribunalul Teleorman; d. Georgescu D. G„ judecător la ocolul Carei Mari, d Hocaş Constantinescu substitut la tribunalul R.Sărat d. Huncu Titu ajutor la ocolul V Bu curești. ___ A apărut No. 133 cu Următorul sumar: Banditul Tomescu de Roll’s; Avansurile Coanei Manda, de Ionică Mititelu; Surâsul printre dantele, de Valet de Coeur; Jurnalul unei Subrete, de Fragonard; Nocturne bucureștene, de Lampagiul de seară; Raportul lui Amundsen, de Nick; Intrunirea de la Dej de Ryce; Oglinda Săptămânii, de Zumbai; Slujba, de Harold Lloyd; Participarea României la acţiunea din Maroc, de Radio şi numeroase ilustraţiuni în culori de A. Dragoş.ffRgOJL 8 r .