Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)
1970-10-20 / nr. 8014
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.014 Marți, 20 octombrie 1970 4 pagini, 30 bani CUVÂNTAREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU, LA SESIUNEA JUBILIARĂ A ADUNĂRII GENERALE A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai Statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, de Aniversarea creării, cu un sfert veac în urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cît și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cind nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adînca lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate națiunile planetei să-și unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă i. viața internațională Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate , însă multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial. In același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cît și a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și național care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi in lume sînt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția tehnico-științifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos și uriașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc. In viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile practici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, incercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci când popoarele sunt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor, Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și externe a țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și independente cu unt sfert de veac în urmă, in aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. Luîndu-și soarta în propriile miini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orînduirea socialistă — poporul român a obținut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă in propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit in acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună în continuare eforturi susținute pentru amplificarea potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevă (Continuare în pag. a IV-a) încheierea vizitei președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în California. Sosirea la New York După ce a vizitat orașul Californian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președintelui Nicolae Ceaușescu in California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român, soției sale, persoanelor care îl însoțesc le-au fost prezentate cartiere avînd fiecare an evident, specific arhitectonic, economic și etnografic, integrate armonios într-un complex urbanistic, unic in felul său, conferind marelui oraș de pe coasta Pacificului personalitate și distincție. Reprezentanții municipalității au ținut să prezinte președintelui României cîteva monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduința generațiilor care, prin munca lor, au construit — într-o perioadă istorică scurtă — acest mare oraș cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile economice și culturale care-l caracterizează, prin portul său, — al treilea din lume — prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monumentul închinat lui Columb. Un turn inalt și suplu, o statuie înfățișînd un bărbat cu o figură senină și energică, sînt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîțiva kilometri pătrați, el însuși un monument natural. Intr-o mică arbori giganți, unic in felul său, ooiană, încadrată de fost fixată, în urmă cu 25 de ani, o placă memorială consacrată lui F.D. Roossevelt, menită să omagieze contribuția sa la întemeierea Organizației Națiunilor Unite. Președintele Ceaușescu s-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetățenii aflați în parc l-au salutat cu gesturi prietenoase, pe conducătorul statului român. După popasul la National Monument“, „Muir Woods coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptîndu-se spre coloana Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins, care, în anul 1945, cind aici, la San Francisco, s-a semnat Carta Națiunilor Unite, fusese destinat să găzduiască edificiul sediului O.N.U., transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur“ (Golden Gate), uriașa arcadă construită în deceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum și vizitarea pe mare, la bordul unei șalupe, a unei părți a poetului. La amiază, președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, Elena Ceaușescu și persoanele oficiale care îl însoțesc și-au luat rămas bun de la gazdele californiene pe aeroportul internațional San Francisco. Primarul orașului, «l Alioto, și colaboratorii săi și-au exprimat satisfacția de a-l fi avut in mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special, pus la dispoziție de Casa Albă, s-a îndreptat spre New York, unde șeful statului român a sosit în cursul nopții de sîmbătă. Duminică, in cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțesc au răspuns invitației de a face scurtă plimbare cu yachtul în jurul insulei Manhattan — nucleul întregii vieți economice și sociale a marii metropole americane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră,The Highlander“, care a arborat pe catargul principal tricolorul românesc. Oficiul de gardă a fost îndeplinit de Melcolm Forbes, proprietarul yachtului, cunoscut industriaș și editor al unor publicații de informație și comentariu economic. Yachtu] a parcurs un itinerar care, început pe fluviul Hudson, în apropierea marelui pod „George Washington“, a continuat spre sudest, de-a lungul Manhattan-ului pînă în dreptul monumentalei Statui a Libertății, pâtrunzînd apoi în apele East River-ului, spre est, dincolo de podul ..Quensboro“. Aceasta a oferit oaspeților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New York-ului, principalele sale centre și edificii : zgîrie norii din Wall-Street, giganticul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroasele docuri, antrepozite, dane portuare, podurile suspendate peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem, profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit explicații asupra locurilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale americane care il însoțesc 1 FIECARE MINUT E PREȚIOS PENTRU STRÂNSUL RECOLTEI ȘI SEMĂNATUL GRIULUI La secția de mecanizare din Giroe ZiiE Șl NOPȚI DE INTENS EFORT Plăcută ne-a fost surpriza, duminică dimineață, cind la sediul secției de mecanizare nr. 2 a I.M.A. din Freidorf care deservește cooperativa agricolă din Giroc n-am intîlnit decit pe șeful secției respective, Jiva Crișanov și pe Remus Podborschi, inginerul șef al cooperativei. Din cele 18 tractoare ale secției, la sediu, au fost găsite doar două , unul cu o defecțiune care necesită intervenția uzinei constructoare și altul cu o mică avarie la bara de direcție. — Azi — ne spune Jiva Crișanov — mecanizatorii noștri lucrează cu 6 tractoare la discuit, 4 la semănat, două la siloz, unul la tăvălug și 3 la arat. Cu forța pe care o avem, în trei zile terminăm aratul și pregătitul terenului, iar pîna jos se vor introduce în pămînt și ultimele boabe de grîu.. De fapt,, la cooperativa din Gtroc arat au mai rămas, duminică, de 90 hectare și de insămînțat 182 hectare cu grîu. Ele se vor termina in timpul amintit de interlocutorul nostru. Mecanizatorii de la această secție, in frunte cu comuniștii, au demonstrat in săptămîna care a trecut că sunt capabili să depună eforturi intense, ziua și noaptea Este suficient să amintim că incepind cu data de 12 octombrie, la această secție, tractoriștii efectuează însemnate lucrări și noaptea. Sîmbătă seara, de exemplu, la ora 20 au intrat cu tractoarele în brazdă 16 mecanizatori, care ziua, efectuează alte lucrări Și astfel, cu 9 tractoare, in sala nr. 7, s-au arat peste ?0 hectare ! alți 6 mecanizatori, cu discurile, au pregătit 70 hectare de teren pentru semănat, iar cu un tractor s-a lucrat la tăvălugii. S-au remarcat comuniștii Ion Pas și Iulian Rădescu la discuit, Nicolae Nica și Gheorghe Țap la arat ing. A. RACINTOVAN (Continuare în pag. a II-a) Pe tarlalele întreprinderii agricole de stat din Făget, în scopul evitării pagubelor ce pot surveni din cauza inundațiilor, se execută însemnate lucrări de hidroameliorații. (Foto : R. MUHL) DUMICA CEA MAI MICĂ.. Duminica din 18 octombrie a cunoscut cea mai largă participare la muncă pe ogoare, in comparație cu cele precedente din actuala campanie. La chemarea organelor și organizațiilor de partid, a conducerilor de unități, peste 20.000 de oameni au împînzit de dimineață ogoarele județului, față de aproximativ 17.000 in duminica precedentă. Și de data aceasta, țăranii cooperatori, mecanizatorii și lucrătorii din fermele agricole de stat au fost substanțial sprijiniți la lucrurile de pe ogoare, de mai bine de 4.000 de salariați din instituții și întreprinderi, precum și de aproximativ 4.000 de elevi și studenți. Cum era și firesc, această masivă și entuziastă înmănunchere de forțe s-a soldat cu realizări care merită a fi consemnate. S-a strins recolta de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr etc. de pe aproape 2.500 de hectare — cu aproximativ 500 de hectare mai mult decit în duminica trecută. Și mai concludente sunt realizările mecanizatorilor la arături, pregătirea terenului, însămînțări. Faptul este explicabil, întrucît la 20 octombrie, se încheie perioada optimă stabilită pentru însămințarea griului față de ce, eforturile s-au amplificat cu deosebire la aceste lucrări. In cursul zilei de duminică au fost arate aproape 3.000 de hectare ■— dublu față de duminica trecută : s-a pregătit patul germinativ pe mai bine de 5.800 de hectare (aproape triplu comparativ cu duminica precedentă) și s-au semănat peste 8.000 de hectare, cu aproape 2.000 mai mult decit in 11 octombrie. La o activitate mult mai susținută au fost mobilizate și mijloacele de transport. Dovadă, cantitatea apreciabilă de produse transportată din cîmp în cursul zilei , peste 600 de tone de porumb au fost duse la bazele de recepție, altele circa 4.000 de tone au fost depozitate în pătulele unităților. Totodată, au fost cărate și peste 750 tone de sfeclă de zahăr, aproape 200 tone de floarea-soarelui etc. Paralel cu aceste multiple și importante lucrări, în majoritatea cooperativelor agricole și întreprinderilor agricole de stat a continuat acțiunea de însilozare a furajelor. Poate dacă ar fi să se stabilească o ierarhie a hărniciei lucrătorilor de pe ogoarele județului, fără indoială, pe loc de frunte s-ar situa mecanizatorii. Avînd exemplul insuflețitor al comuniștilor, in numeroase întreprinderi de mecanizare tractoriștii au înscris realizări de seamă in agenda de lucru de duminică. Pe un prim loc se situează I.M.A. Buziaș, care a insămînțat in cursul zilei, peste 560 de hectare, a arut mai bine GH. IdALAl (Continuare în pag. a ll-a) IMPAG. A HIA SPORT B9 Cronici de la meciurile de fotbal de diviziile A, B și C A B întreceri, rezultate de la alte competiții sportive Cinci vizitezi, secția încălțăminte a fabricii Victoria — locul de naștere al vestiților pantofi Guban — găsești o originală îmbinare a muncii meșteșugărești cu tehnica modernă a secolului XX. Parcă niște lucrători manufacturieri, descinși dintr-un tablou de epocă, și-ar fi dat întîlnire aici cu mînuitorii unor instalații contemporarane. Se ștanțează cu mina — anevoios, cu migală — dar există și un pantograf care copiază fără abateri liniile sinuoase ale modelului. Se corectează manual micile devieri lăsate de ștanțuri, dar fiecare piesă trece obligatoriu prin mașini de egalizat care reduc inegalitățile bile, diferite împreunarea nu e un imperceput ehnicilor paradox, măiestria inegalabilă a meșteșugarilor la anumite operații e completată și amplificată cu precizia mecanismelor în scopul unor performanțe deosebite Un adevărat cult al calității, respectat cu strășnicie la fiecare fază, te face să te gîndești la lucrătorii de filigran. Inchipuiți-vă că fiecare pantof este spălat cu o soluție specială, iar peste micile țosături — nu ale pielii, așa ceva nu se admite, ci ale culorii — se depune un tac incolor, așa chiept fiecare părticică ștearsă, cît o dungă de praf rămasă printre îmbinările feței cu talpa, se regenerează, încadrindu-se perfect în ansamblu. Muncă de maestru, așa cum și pantofii în minunatele culori, maron, verde-oliv, bronz, bleu alb-murdar și în alte vreo 30, sunt tot muncă de maestru , elegante flexibile, comode , bijuterii ale artei pantofarilor. Nu e exagerat cind afirmi că la Victoria calitatea a devenit un ritual. Nimic de zis, în toate întreprinderile din țară obiectivul acesta propulsează neîncetat noi energii și valori, dar aci, mai mult ca în alte părți, migala de artist e transpusă pe scară industrială. Sala de expoziție, vizitată zilnic de oaspeți din țară și de peste hotare, aduce cu un sanctuar al cultului pentru produse de calitate. Nu datorită ornamentației strălucitoare și iluminației feerice, ci exponatelor. Alături de pantofi, în culori rivalizând cu penajul păsărilor colibri, găsești candelabre luxuriante și poșete moi, saxofoane argintii și vopsele de acoperire în tuburi de un gust rafinat, apoi un evantai multicolor de imprimate P.C.V. și de piei artificiale. Cine oare a modelat candelabrul acela modern ale cărui brațe par niște ramuri de copac metalice . Un alt model atrăgător e versiunea contemporană a unui felinar, din cele forjate in era medievală de breslași iscusiți. Printre poșete, alături de cîteva cu o notă de valijoară, găsești și imitația unei tolbe vînătorești, ca cele croite de străbuni din iască sau piele de bovină. Poți să nu fi de acord cu fantezia creatorilor — gusturile, se știe, sunt diferite — dar in orice caz trebuie să recunoști execuția fără cusur a fiecărui articol Ceea ce înainte de toate e un succes al organizării producției, al studierii fiecărui detaliu in parte dar și al produsului in ansamblu. Un amănunt se cere a fi subliniat : biroul directorului face corp comun cu sala de expoziție. Orice client cu treburi la direcțiune face, în mod practic, și un tur al expoziției. Nici nu se poate închipui un grad de funcționalitate mai mare conferit unui birou, o deschidere ‚*^**®” mai atentă spre public Și nu e singura : șeful serviciului planificării, Pavel Kopacska ne informează că, pentru pregătirea participării la contractările din săptămîna aceasta, un delegat special a fost trimis la Bacău pentru a transmite telefonic spațiului dimensiunile pus la dispoziția întreprinderii. După datele primite, în holul clădirii administrative s-a ținut „o repetiție generală", bineînțeles ce s-a confecționat standul după în mărime naturală Apoi totul, standul cu exponatele, a fost trimis la locul contractării. E ușor să faci produse demne de admirație dacă lucrezi cu materii prime și materiale de oca ts. CIMPEANU (Continuare in pag. a II-a) Migala de industriala pe sca