Drapelul Roşu, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 9083-9107)

1974-04-27 / nr. 9105

Aul XXXI nr. 9.105 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Sâmbătă, 27 aprilie 1974 4 pagini. 30 bani ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17-18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate și diind o înaltă apreciere activității constructive desfășu­rate de delegația română la Consfătuirea pozi­ției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică ge­nerală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Con­trol Financiar cu privire la activitatea de con­trol financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsu­rile întreprinse pînă in prezent, stabilind ca in această activitate să se urmărească cu consec­vență transpunerea întocmai în viață a orientă­rilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidu­lui și statului, de secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in ce pri­vește respectarea disciplinei financiare in utili­zarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui cli­mat de ordine și disciplină riguroasă în adminis­trarea fondurilor, de prevenire și eliminare a ori­căror forme de risipă, sporirea simțului de răs­pundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage aten­ția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a CC. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Eco­nomice și Sociale cu privire la măsurile de eco­nomisire a combustibilului și energiei, să se ac­ționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Con­siliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramu­rile silviculturii, exploatării și industrializării lem­nului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea pre­zentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, delegației de partid conducătorul și guverna­mentale române la lucrările Con­sfătuirii Comitetului Politic Con­sultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 apri­lie a.c. în capitala Republicii Popu­lare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apre­ciere activității rodnice și construc­tive desfășurate de delegația ro­mână, poziției exprimate la Cons­fătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformi­tate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabi­lită de Congresul al X-lea și Con­ferința Națională ale partidului. Aprecierile și considerentele ex­puse, întreaga activitate a delega­ției la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Par­tidului Comunist Român, a tovară­șului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și co­laborării cu țările socialiste parti­cipante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor so­cialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își expri­mă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că întîlni­­rea de la Varșovia a dezbătut pro­bleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colabora­re pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lu­me. 3. In legătură cu problemele îns­crise la ordinea de zi a Consfătu­irii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al des­tinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-eu­­ropene pentru securitate și coope­rare,­­confirmîndu-se astfel juste­țea și caracterul realist al chemă­rii la înfăptuirea securității euro­pene lansate de Consfătuirea de la București din 1968 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de ce­lelalte țări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securității și cola­borării pe continent. Aportul bo­gat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pen­tru propagarea și înrădăcinarea principiilor securității în practica vieții internaționale, prin norma­lizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și n­eobosită de contacte și întîlniri ale președinte­lui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, perso­nalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor fn Declarațiile solemne, securității catele comune și celelalte Comuni­docu­mente încheiate cu aceste prile­juri, prin rolul constructiv desfă­șurat de reprezentanții României în toate fazele lucrărilor Confe­rinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca in cadrul Conferinței general-europe­­ne să se elaboreze documente cla­re — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să ex­cludă folosirea forței sau ame­nințării cu forța, să ofe­re tuturor popoarelor garanția de­plină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dez­volta liber, potrivit propriei voin­țe, intr-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzând măsuri concrete de aplicare a acestor principii și de creștere a încrede­rii și stabilității. Comitetul Execu­tiv al C.C. al P.C.R. relevă, de a­­semenea, importanța faptului că în documentele Consfătuirii a fost re­afirmată necesitatea instituirii u­­nui organism permanent al state­lor participante la conferință. Pronunțîndu-se în mod ferm pentru accelerarea lucrărilor și ți­nerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o ma­re importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfă­tuirea Comitetului Politic Consul­tativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinde­rea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea po­zițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de la Praga a Comi­tetului Politic Consultativ din ia­nuarie 1972, care a relevat obliga­ția statelor europene de a contri­bui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare și a sub­liniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianțelor militar-po­litice existente în Europa. In această privință o mare însem­nătate are desfășurarea ulior efor­turi susținute pentru ca la Conferința de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pen­tru trecerea la abordarea proble­mei dezarmării în Europa — să se obțină rezultate cât mai bune pe calea reducerii într-o proporție ac­centuată a trupelor și armamente­lor, atât străine, cit și naționale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze în nici un fel securitatea, atit a statelor par­ticipante la conferință, cit și a ce­lor care nu sunt părți la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării în Europa — care privește în mod nemijlocit toate popoarele continentului — im­pune ca, la anumite faze ale con­ferinței, să-și poată spune părerea în cadrul acesteia și celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică și prac­tică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire și-au reafirmat în mod public și deschis, în Comunicatul adoptat, poziția că sunt gata să desființeze organizația Tratatului de la Varșovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prinț pas, să lichideze organizațiile lor militare. Firește, atât timp cât continuă să existe N.A.T.O. și nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participan­te la Tratatul de la Varșovia, se pronunță pentru întărirea capaci­tății de apărare și a colaborării re­ciproce în această direcție. In condițiile marilor schimbări petrecute în cele aproape două de­cenii de la înființarea Tratatului de la Varșovia, este necesară și se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului și laturii sale politice, inclusiv perfecționa­rea sistemului de informări și con­sultări reciproce in toate proble­mele importante pentru pacea in Europa și în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modu­lui in care a fost exprimată de că­tre tovarășul Nicolae Ceaușescu poziția României asupra celorlalte probleme care au format, de ase­menea, obiectul unor schimburi de vedere la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apro­piat, România și-a reafirmat poziția constantă privind soluționa­rea politică a conflictului, retrage­rea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului 1967, crearea condițiilor care vin să asigure independența și integritatea tuturor statelor sl­rt zonă, rezolva­rea problemei po P­lului palestinian pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclu­siv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv rea­lizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retra­gerea Israelului din teritoriile ara­be ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictu­lui. În legătură cu examinarea situa­ției din Vietnam, Comitetul Execu­tiv subliniază necesitatea unor efor­turi susținute în vederea înfăptui­rii Acordurilor de la Paris, a ins­taurării păcii în întreaga Indochina, asigurindu-se astfel condițiile ne­cesare ca popoarele vietnamez, khmer și laoțian să-și soluționeze singur problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă de­plina solidaritate a P.C.R. și poporului român cu lupta dreaptă a a popoarelor din țările Asiei, Afri­cii și Americii Latine împotriva im­perialismului, colonialismului neocolonialismului, pentru elibera­­i­rea națională, pentru consolidarea independenței lor politice și econo­mice, pentru progres social. Este necesar să se acționeze mai ferm­ pentru a se purte cu desăvârșire capăt dominației colonialismului portughez, pentru a se lichida po­litica de discriminare rasială din Africa de Sud și Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaționale de cea mai m­are actualitate și complexi­tate este lichidarea decalajului din­tre țările în curs de dezvoltare și statele avansate economic — a că­rui sursă se află in politica și prac­ticile imperialismului,­­colonialis­mului și neocolonialismului — Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se ac­ționa cu consecvență pentru res­pectarea și consolidarea suverani­tății popoarelor asupra bogățiilor lor naționale, așezarea relațiilor e­­conomice internaționale pe o bază nouă, echitabilă de deplină egali­tate, realizarea unor raporturi jus­te între prețurile materiilor prime și ale produselor industriale, asigu­rarea tuturor condițiilor ca schim­burile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al țărilor slab dezvol­tate. Comitetul Executiv relevă apre­cierea înscrisă în documentele Con­sfătuirii că grija față de menține­rea păcii și contribuția activă la soluționarea problemelor vieții in­ternaționale sunt­ o datorie a tutu­ror statelor, indiferent de mărimea sau apartenența lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv a­­preciază reafirmarea în cadrul Consfătuirii a importanței creșterii rolului și eficienței activității O.N.C. în sprijinirea procesului de destindere internațională, inclusiv pe continentul european, în solu­ționarea marilor probleme ale ome­nirii contemporane în consolidarea păcii și dezvoltarea colaborării în­tre toate națiunile. ★ Comitetul Executiv constată că, în lumina dezbaterilor și documente­lor Consfătuirii, s-a confirmat în­că o dată, cu putere, justețea o­­rientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea și Conferin­ța Națională ale partidului cu pri­vire la evoluția vieții internațio­nale, a liniei generale urmată cu consecvență de partidul și statul nostru în domeniul politicii exter­ne. Pornind de la faptul că intre po­litica internă și externă există o strînsă legătură, că succesele obți­nute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor re­prezintă totodată o contribuție in­­ternaționalistă la întărirea forțelor și prestigiului socialismului. Co­mitetul Executiv cheamă ela­ii muncitoare, țărănimea, intelectua­litatea, întregul nostru popor să desfășoare o activitate susținută pentru noi și cu­ miai importante realizări în toate domeniile con­strucției socialiste, întîmpinînd ast­fel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 — împlinirea a trei de­cenii de la Eliberare și Congre­sul al XI-lea al Partidului Comu­nist Român — pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialis­te multilateral dezvoltate in patria noastră. ÎN INTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI șIALS. ACTIVITATE ÎNSUFLEȚITĂ ÍN ÎNTREPRINDERI ȘI PE OGOARE PENTRU ÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR ASUMATE ■ I ■! IIIWIIIillllllllllIOll'WIBBWWMBBBrTBBBMHBnMMMMMWBWWnirBIBMlIIMWBMranfl wwinTiiiiirBniifrTnMMw ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Autobetoniera, un nou produs al uzinei „6 Martie“ din Timișoara, apreciat de constructori. Șeful de echipă Filip Linster și muncitorul Iosif Sandra în timpul lucrărilor de finisare a unei noi betoniere. Inovatorii la lucru Mișcarea de inovațiii cunoaște și în cel de-al patrulea an al cinci­nalului noi și remarcabile succese. La întreprinderea mecanică Timișoara, bunăoară, eficiența propunerilor ac­ceptate in trimestrul I al anului în curs se cifrează la 240.000 lei. Un stand pentru redarea ridicătoare­lor de frînă, cu o economie post­­calculată de 85.000 lei, folosirea punții din spate a autocamionului 7 B.A. la motostivuitorul cu furci laterale fără reductor planetar economic în valoare de 133.000 lei­­ — figurează printre principalele lu­crări realizate în acest interval. Un spot al propunerilor pre­zentate se remarcă și la întreprin­derea Electro­ba­nat. Numărul lor in primul trimestru se cifrează la 12, pe cind eficiența celor aplicate e de peste 140.000 lei. ÎN CONTUL ZILEI DE 6 IUNIE 1975 Sfîrșit de o largă de lună cu rezultate rezonanță la uzina „Azur“ din Timișoara , la 30 aprilie a.c., colectivul unității va lucra în contul zilei de 6 iu­nie 1975. Devansarea cu mai bine de un an a calendarului coincide cu realizarea producții suplimentare, în unei a­cest cincinal, de 430 milioane lei. Numai in perioada scursă din acest an, planul întreprinderii in Unități naturale a fost depă­șit cu 130 tone rășini sintetice, 450 tone lacuri și vopsele, 31 tone săpunuri. UTILAJE LIVRATE SUPLIMENTAR Hotariți să intîmpine ziua de 1 Mai cu realizări însemnate In producție, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la I.M.A.I.A. depun eforturi susținute în îndeplinirea sarcinilor de plan. De la înce­putul anului, ei au expediat be­neficiarilor 75 mașini de transpor­tat furaje concentrate pentru com­plexele zootehnice, diverse insta­lații pentru Avicola Cluj, Piatra Neamț, abatorul din Lugoj. Depă­șiri importante s-au obținut la piesele de tractor, volumul supli­mentar fiind de peste 3 milioane lei. în prezent se fac ultimele fini­sări pentru un lot de mașini de recoltat care vor fi trimise în Bulgaria. De asemenea, pentru a veni în sprijinul lucrărilor de irigații in fază avansată se gă­sesc operațiile de execuție a SDV-urilor destinate fabricării de conducte pentru rețelele de irigat. 4 Pentru a avea grădina frumoasa... Judicioasă grupare de forțe la ferma legumicolă de cimp a cooperativei agricole din Variaș Era ceasul primului cind am ajuns, în timp, la ferma legumi­colă a cooperativei agricole din Variaș. Oamenii schimb­au bucu­roși impresii de la festivitatea ce avusese loc, cu o zi mai înainte, unde cooperativei lor i s-a lami­nat „Ordinul Muncii" clasa pentru producția bună de porumb­­, obținută în anul trecut. Aflăm că, de cinci s-au aglomerat lucrările, pentru a mai cîștiga timp, se a­­duce zilnic, aici în timp, mincare caldă și consistentă de la cantină. Așa cum se și cuvine de fapt, în mijlocul legumicultorilor e mereu prezent și șeful fermei, ing. Ser­giu Teodosiu. — Pentru a avea grădină fru­moasă trebuie să ne ținem mereu cu lucrările la zi. Altfel nu se poate — ne spune inginerul, și ne invită să vedem cum merg lucră­rile. Mai intîi în solarii, pe cele pa­tru hectare plantatul tomatelor a fost­ încheiat încă la 29 martie. Se și cunoaște. Plantele sunt frumoa­se, viguroase avînd primele eta­je cu inflorescență. Dar și buna întreținere a contribuit la aceas­ta, întreaga suprafață e atent prășită. Nu vezi iris^de buruiană. Sub acoperămintul de polietilenă e cald, și, pentru reglarea tempe­raturii peste zi, cind arde soarele, se deschid lateralele să circule G. MALAI (Contirnuare în Img. a­ll­ a) Suita de articole pe care o deschidem astăzi are scop strict ținerea sub permanentă observa­ție a ritmului în care se construiesc noile spații de învățămînt. Impor­tanța deosebită a acestui imperativ decurge din însăși necesitatea consoli­dării cadrului material pentru generalizarea în­­vățămîntului obligatoriu de zece ani — concreti­zat în numeroase săli de clasă și școli noi, deopo­trivă pentru spațiile de învățămînt profesional, de specializare postliceală și ale învățămîntului supe­rior. Mai sînt, pînă la 15 septembrie, aproape cinci luni, iar în peisajul­vățămîntului timișean în­­devenit un fapt obișnuit , ca festivitatea redeschi­derii cursurilor să coinci­dă cu inaugurarea a zeci și zeci de construcții des­tinate învățămîntului. Su­­punînd unei analize a­­tente stadiile acestor in­vestiții, Biroul Comitetu­lui județean de partid a stabilit ca întîrzierile e­­xistente pe asemenea șantiere să fie grabnic recuperate, astfel incit la 13 septembrie toate Spa­țiile de învățămînt să fie terminate. Aceasta este una din condițiile hotă­­rîtoare ale pregătirii ca­drelor necesare economi­ei naționale azi și în perspectiva sarcinilor de miine ! Sondajele pe care le-am efectuat, recent, indică mari diferențe, avansuri și restanțe pe care le separă nu doar stadiul execuției, ci mai ales măsura răspunderii celor doi factori implicați : constructorul și benefici­arul. Practic, în timp ce unele spații de învăță­mint se află la zidărie sau la fundații, altele sunt încă­ numai. . . pe planșeta proiectanților, iar între acestea se pla­­sază grosul­ construcți­­lor școlare. Situația cea mai bună pare să o de­țină Grupul școlar profe­­sonal M.I.U. Timișoara. Pe scurt, constructorii din I.C.R.A.S. au început lucrarea cu o lună în de­­vans, obligîndu-se — prin contract — să scurteze corespunzător, cu 30 de zile, și termenul de pu­nere în funcțiune. Ne-a bucurat să constatăm pe șantier că sunt condiții reale ca acest mare grup școlar să fie predat îna­inte de termen. O atestă, în primul cinci, ritmul alert în care se lucrea­ză ! Alt diferită șantier­ă treaptă de execuție : Școala profesională texti­lă Lugoj. Față de volu­mul de lucrări prevăzut în graficul de execuție al primului trimestru, s-a realizat doar 54 la sută (din care o bună parte reprezintă . . .fon­durile încasate pentru organizarea șantierului !) O analiză atentă arată că Grupul 2 Lugoj al T.C.M.T. a întîrziat veri­ficarea și divizarea docu­mentației de execuție pentru o serie de obiecte. Din acestea, două doar sînt atacate și consecin­ța e că din producția e­­xecutată pînă la 31 mar­tie nu a putut fi decon­tată valoarea de 185.000 lei ! Ce trebuie făcut­e Pornind de la faptul că obiectele care condițio­nează darea în folosință a celor 16 săli de clasă trebuie terminate pînă la 15 septembrie, se impune accelerarea ritmului de execuție, și, ca o condi­ție prealabilă, verifica­rea și însușirea (în sfîr­șit !) a documentației de execuție. Punct terminus al aces­tui prim raid pe șan­tierele învățămîntului t I.R.E.T. — Liceul indus­trial și Școala profesio­nală energetică. Aparent, adică după scripte (vezi realizările valorice față de plan) lucrările sunt avansate, după ce arată terenul, adică stadiile fi­zice efective. . . Mai pre­cis, avem in vedere fap­tul că o serie de obiecte cu termen de dare în fo­losință în acest an (liceul, cantina și centrala termi­că, în principal) se află intr-un stadiu de execu­ție precar , prin valoarea lucrărilor de construc­­ții-mointaj rămase de e­­xecutat în acest an la liceu, pînă la 31 martie s-a executat doar a ze­cea parte ; la centrala termică — nici măcar o zecime ; la cantină — puțin peste 15 la sută, iar depozitul de combus­tibil e în. .. proiect. Co­mentariile sunt de prisos, mai puțin o singură pre­cizare d­e drept. I.R.E.T.-ul a sesizat forul său tute­lar încă de la începutul anului, dar trebuie de­puse stăruințe la nivelul Centralei industriale energiei electrice și ter­a­mice pentru rea­ fondurilor, suplimenta­necesare punerii in funcțiune a o­­biectivelor cu scadența în acest an ! MIREL BRATEȘ Obiectivele de investiții­­ înainte de termen! TOAMNA SE NUMĂRĂ... SPAȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÎNT Pe șantierele școlare — avansuri și restanțe, pe care le separă nu doar stadiul execuției, ci mai ales măsura răspunderii celor doi factori implicați: constructorul și beneficiarul.

Next