Drum Nou, ianuarie 1970 (Anul 27, nr. 7775-7798)
1970-01-14 / nr. 7783
Dis? r tfusi 4 F ' iî ă'feso 2 &h, mm i' öi- X Proletari din toate tarife. uniți-*il | fljpfjfjs • rum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R- ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Evenimentele din Nigeria Anul XXVII Nr. 7783 Miercuri, 14 ianuarie 1970 4 pagini 30 bani \ CONDUCEREA DE CATRE PARTID A ECONOMIEI - C SIRMNA GHEORGHE MATEI, secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R. In ultimul timp, mai cu seamă ■ In lunile care au trecut de la Congresul al X-lea al partidului, în adunările de partid, în discuţiile activului, ale comuniştilor, atenţia a fost polarizată în jurul necesităţii perfecţionării stilului şi metodelor muncii de partid, aşezării ei pe baze ştiinţifice. Aceasta nu este o lozincă lipsită de continui sau vreo chestiune „la modă". Este un deziderat vital determinat de înfăptuirea vastului şi complexului program de dezvoltare şi modernizare a economiei, a tuturor compartimentelor vieţii noastre sociale, elaborat de Congresul al X-lea, de legitatea creşterii continue a rolului conducător al partidului. Chiar şi o primă examinare a obiectivelor majore ale planului pe 1970 înfăţişate la recenta plenară a C.C. al P.C.R. şi adoptate de sesiunea Marii Adunări Naţionale, vine să demonstreze că in etapa actuală conducerea de către organizaţiile de partid a economiei — pentru că la aceasta vreau să mă refer în cele ce urmează — nu mai poate fi realizată cu metode empirice, numai cu bune intenţii sau „după ureche". „Activitatea de conducere — spunea pe bună dreptate tovarăşul Nicolae Ceauşescu la plenara Comitetului Central — este o ştiinţă — poate mai importantă decit alte domenii ale ştiinţei — deoarece pînă la urmă are repercusiuni largi asupra întregii societăţi“. Aşadar, se pune problema de a aşeza întreaga muncă politică şi organizatorică de partid pe baze ştiinţifice. Ce înseamnă însă aceasta ? Experienţa multora din organele şi organizaţiile de partid din judeţul nostru, mai cu seamă în anul 1969 pe care l-am încheiat cu rezultate îmbucurătoare pe plan economic, ne-a arătat că pentru a conduce eficient economia, a îndeplini cu adevărat rotul conducător, organizaţiile de partid trebuie să aibă în vedere cel puţin trei elemente, după mine fundamentale, şi anume : Profunda cunoaştere a realităţii Există o axiomă confirmată de practică : a conduce înseamnă, în primul rînd, a cunoaşte în profunzime realitatea, cerinţele vieţii economice. Fără de aceasta, actul conducerii este lipsit de posibilitatea adoptării celor mai eficiente soluţii, este sortit de la capul locului eşecului. De aici decurge concluzia că organele şi organizaţiile de partid trebuie să se aplece atent asupra fenomenelor economice, în strinsă interdependenţă cu cele sociale, să ţină pas cu dinamica dezvoltării economiei, să cunoască toate laturile esenţiale ale activităţii de producţie privite în perspectivă, cu consecinţele pozitive şi negative. Se ridică însă întrebarea : Cum poate fi realizată o astfel de cunoaştere ? Răspunsul îl aflăm tot din experienţa multora din organizaţiile noastre de partid : utilizarea unor metode moderne de investigare, folosirea şi consultarea unui larg activ de specialişti, a comuniştilor, a celor mai înaintaţi oameni ai muncii, examinarea minuţioasă, exigentă, a fenomenului economic sub toate aspectele sale, mergînd de la efect la cauză şi invers. Bine, bine, o să spună probabil unii secretari ai organizaţiilor de partid, teoretic e frumos, dar practic cum o realizezi ? Desigur, dacă ne vom crampona de nişte metode rutiniere, dacă nu vom fi receptivi la nou şi mai ales dacă nu ne vom apuca cu toată seriozitatea de studiul problemelor economice, al artei conducerii moderne, ştiinţiţifice, lucrurile nu vor fi urnite, schimbate. Pentru a demonstra că se poate cunoaşte realitatea şi altfel, mai eficient, voi apela doar la un singur exemplu din multele care se pot da. De mai bine de un an, comitetul de partid al Combinatului chimic Făgăraş — în cadrul preocupărilor pentru perfecţionarea stilului şi metodelor muncii de partid — a trecut la folosirea unor forme moderne, ştiinţifice de cunoaştere a diferitelor fenomene ale vieţii economice, înainte de a adopta măsuri sau hotărîri într-o problemă sau alta. Un loc tot mai important în mijloacele de investigare îl ocupă folosirea cabinetului de psihologie a muncii şi ergonomie, a metodelor sociologice. La aceasta se adaugă consultarea permanentă cu secretarii, organizaţiilor de bază, contactul viu, nemijlocit cu secţiile de producţie, atragerea unui număr mare de comunişti, a celor mai buni specialişti la efectuarea diferitelor studii şi analize. Aşa s-a procedat, de pildă, atunci cînd s-a pus necesitatea folosirii mai bune a forţei de muncă din combinat. Nu voi intra în amănunte. Gert este însă că tocmai o asemenea investigare a oferit comitetului de partid o imagine cît mai apropiată de realitate, posibilitatea adoptării unor măsuri eficiente în ceea ce priveşte angajarea şi repartizarea în producţie a salariaţilor, ridicarea calificării profesionale, întărirea disciplinei în muncă, aşezarea raporturilor dintre cadrele de conducere din secţii şi subalterni pe noi baze etc., a căror aplicare în (Continuare în pagina a 2-a) NOI UTILAJE DE MARE CAPACITATE In hala tractor de 40 C.P. a Uzinei de tractoare au fost montate ieri 4 noi agregate de mare productivitate. Noile utilaje purtînd marca renumitei Fabrici de maşini unelte şi agregate Bucureşti dintre care 3 maşini de alezat şi un agregat pentru broşat sunt realizate la nivelul tehnicii contemporane Prin intrarea în funcțiune a acestor agregate pe linia bloc-motor se asigură o bună ritmicitate în prelucrare şi realizarea unei înalte calităţi. AA^WWWWW\ . 1 L Din viața culturală \ Cronica străzii I (pag- a 2-a) \ SPORT (pag.. a 3-a) ) (pag. a 4-a) ^ Forjerii de la Uzina de autocamioane au început OFENSIVA CONTRA A 400 TONE REBUT • „Reduta rebutului“ luată cu asalt din trei direcţii • Cinci „repere“ sub tirul inteligenţei tehnice Autentică cetate a industriei constructoare de maşini. Uzina de autocamioane consumă în fiecare an sute de mii de tone de metal. Colectivului uzinei braşovene îi revin deci sarcini de mare răspundere pentru modul cum valorifică această importantă bogăţie a economiei naţionale. Intr-o recentă convorbire cu ALEXANDRU OROS, secretarul comitetului de partid pe uzină, am aflat că, la iniţiativa comuniştilor, a fost declanşat în fiecare secţie un amplu program de acţiune pentru diminuarea consumurilor specifice, pentru evitarea oricărei risipe de metal. In ce constă acest plan ? Care sunt elementele sale inedite ? Am ales, spre edificare, secţia forţă. Una din direcţiile principale — ne-au relatat specialiştii de aici — în care se desfăşoară bătălia pentru economisirea metalului o constituie „reduta rebuturilor". De ce ? Pentru că anul trecut, de pildă, ea luase proporţii îngrijorătoare de... peste 400 de tone. Cu toate măsurile luate anul trecut forrorii au rămas totuşi „prizonierii rebutului". In noul an însă această situaţie nu mai putea fi tolerată. De aceea sub conducerea organizaţiei de partid a secţiei, colective de tehnologi, cei mai buni muncitori şi maiştri au declanşat o puternică ofensivă contra rebutului — unul din principalii inamici ai economiilor de metal. Cum ? Concepţia tactică şi strategică a bătăliei ne-a fost dezvăluită de AUREL POPESCU, secretarul comitetului de partid al secţiei. Aceasta deoarece „secretele" ofensivei nu sunt ţinute sub cheie, ci constituie „arme generalizate de luptă" pentru întreaga noastră industrie. Tehnologii şi maiştrii, ne-a relatat tovarăşul, secretar, au analizat pentru fiecare produs cauzele generatoare de rebut şi au stabilit măsuri eficiente pentru eliminarea lor. In acest scop a fost alcătuit chiar un „clasament" al reperelor cu volum mare de rebuturi. Cinci lideri ai rebutului se află în primele rînduri „inamice". Este vorba de : corpul bielei motor, flanşa furcii, levierul de direcţie, arborele intermediar şi ţeava semiax. Datorită faptului că în rebutul de peste 400 tone înregistrat anul trecut, „cele cinci" deţin ponderea principală, asupra lor a fost îndreptat tirul celei mai eficace arme de luptă : inteligenţa tehnică. Astfel, în ce priveşte corpul bielei sunt pe terminate probele de omologare (începute la 15 decembrie 1969), pentru trecerea matriţării ei pe maxiprese cu încălzire electrică. Noul procedeu va fi aplicat în producţie încă din ianuarie. In cursul experimentărilor a circa 4.000 de biele s-a constatat că volumul rebutului scade de la aproape 14 la circa 3 la sută, prin micşorarea ţunderului, reducerea imprimărilor de oxizi şi a defectelor de manevrare — principalele cauze generatoare de rebut. Flanşa turcii, ne relata ing. NICOLAE HOCIOTA, adjunctul tehnic al şefului de secţie, este o piesă foarte „delicată" ca execuţie. Recent s-a reproiectat însă una mai simplă ce influenţează pozitiv calitatea execuţiei. Sunt pregătite S.D.V.-urile şi e pus la punct procedeul pentru începerea probelor de omologare Şi astfel de măsuri au fost iniţiate nu numai pentru „cele cinci" ci şi pentru încă multe altele. Asaltul contra rebuturilor se duce şi dintr-o altă direcţie. Este vorba de măsurile luate pentru eliminarea cauzelor subiective, de ordin c-gi. "rzcficx"c, al respectării tehnologiei de execuţie etc. Una dintre acestea este suprapunerea de metal pe piesele forjate. Pentru eliminarea ei, maiştrii CONSTANTIN STOIAN, IOAN CHIRILA, NICOLAE BOGDAN, IOAN IACOB şi VASILE SUMBLEA vor trebui să asigure verificarea sculelor de preferiat pentru ca operaţia să decurgă conform schiţelor tehnologice. De asemenea, mecanicul şef de secţie, ing. NICOLAE NECULA răspunde de verificarea și reglarea zilnică a jocurilor care se produc la ciocanele de forță. Măsuri eficiente au fost întreprinse și pentru eliminarea celorlalte cauze generatoare de rebut cum sunt imprimările de oxizi, defectele de conservare, debitare incorectă etc. O parte , din rebuturi provin însă din faptul că unii din furnizorii Uzinei de autocamioane nu respectă prescripţiile tehnice de calitate ale materialelor livrate. Exemplul cel mai cunoscut la forjă îl constituie ţevile de la uzina „Re- Dublica" din Bucureşti. Datorită neuniformităţii în grosime a peretelui acestora unul din reperele secţiei — ţevile semiaxe — a „reuşit" să ocupe locul 5 în clasamentul rebuturilor. Specialiştii secţiei au Gh. NOVAC (Continuare in pag. a 3-a) METAL. Fotografie de A. MIHAILOPOL Dacă o să-l întrebaţi pe Octavian Crişan, ce anume l-a cucerit mai mult, în anii cît a fost director al întreprinderii de reparaţii şi construcţii Braşov, o săvă răspundă cu cea mai pătimaşă nostalgie : — Treptele. Treptele pe care le urcam, zi de zi, spre cabinetul meu directorial. Simţeam cînd le călcam că sînt cineva în lume, o fiinţă superioară, predestinată înălţimilor. Treptele îmi dădeau senzaţia omului în perpetuă ascensiune. îmi provocau, ce-i drept, şi ameţeli, dar ameţelile erau dulci, euforice... — îndrăgindu-le, aţi reţinut desigur Cîte trepte erau pînă la cancelaria dvs. — Tocmai aici e tragedia, că n-am apucat să le număr. — Probabil că nici nu v-aţi pus în gînd să le număraţi. ' — Eroare, eroare, de două ori eroare. Numărătoarea era idealul meu de viaţă şi de carieră. A-ţi cunoaşte în amănunt treptele care te duc spre fotoliu, e condiția sine qua non a oricărei investituri superioare.— Și-atunci, de ce nu le-aţi numărat, totuşi ? —Cum spun, n-am găsit răgazul. De cîte ori începea c urcuşul, n-apucam să număr pînă la „patru" și numai ce se ivea ceva neprevăzut, ca să-mi distragă atenția. — In ziua de 7 aprilie era o acalmie desăvîrşită, în întreprindere. De ce nu le-aţi numărat atunci? — Aveam capul cît o baniţă bănăţeană. O dusesem într-un chef la cabana „Cheia", din 4 aprilie, pînă în 6 aprilie, inclusiv. Se-nvîrteau treptele spre mine ca roțile autoturismului întreprinderii cînd goneam la zaiafetul de la cabană. Şi, ciudat, vedeam în loc de trepte numai baterii de „Cabernet"... — Puteaţi totuşi, să le număraţi, să zicem, în ziua de 26 septembrie, dimineaţa. — Peste putinţă, în ziua aceea n-am mai urcat treptele fiindcă am plecat de cu dimineaţă, la un chef de pomină, la cabana „Muntele Roşu", împreună cu inginerulşef adjunct Nicolae Urmocea. Că asta mi-a fost mie slăbiciunea — să uit la chef şi de servi(Continuare in pagina a 3-a) Nostalgia treptelor Foileton de ATTILA SOCACIU Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia începerea convorbirilor oficiale BELGRAD 13 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marţi dimineaţă, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribicii. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad,Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marusici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relaţiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborareeconomică şi tehnico-ştiinţifică, cele două părţi exprimîndu-şi satisfacţia în legătură cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evidenţierii unor noi posibilităţi de extindere a colaborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iugoslave. în continuare, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecteale situaţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internaţională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înţelegere şi securitate, la soluţionarea tuturor problemelor pe cale paşnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relaţii internaţionale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. Simpozion Eminescu Azi, la orele 19 va avea loc la Clubul presei din Braşov un simpozion consacrat aniversarii a ,,120 de ani de la naşterea lui Mihail Eminescu", organizat de Filiala Braşov a Uniunii Ziariştilor din Republica Socialista România. Vor prezenta expuneri , criticul literar Voicu Bugariu - ,,Semnificaţia unei aniversari"; prof. I. Negulicî - „Eminescu şi filozofia germana"; prof. Vlad Sava — „Compoziţii muzicale pe versuri de Eminescu"; prof. Ştefan Petraru, ziarist, - „Presa braşoveană despre Eminescu". După expuneri se va prezenta un recital de poezie eminesciană și un concert cu lucrări muzicale pe versuri de Eminescu. MERIDIANE CAZUL GUERINI ♦ PROFILUL UNUI CLAN DIN LUMEA INTERLOPĂ ♦ COAJA DE PORTOCALĂ CARE A PRĂBUȘIT O DINASTIE ♦ MÉMÉ GUERINI — VEDETA ACTUALULUI SEZON JUDICIAR DE LA PARIS Marsilia, principalul port al Mediteranei. Loc de întâlnire a navelor și a supersonicelor de pe toate meridianele. Centru financiar şi comercial de anvergură mondială, dar şi al unei activităţi febrile în lumea interlopă, care-şi are vadul într-o reţea de stabilimente pentru practicarea comerţului cu carne vie şi droguri, jocurilor de noroc clandestine, traficului cu băuturi scumpe, abil falsificate. (Continuare in pag. a 4-a) _ ___________________________________________________________/ E Şase interpreţi Şase zile Şase interviuri Elena Neagu: „Dacă n-am reuşit să mă fac actriţă, am devenit cîntăreaţă“ încheiem astăzi seria de interviuri cu interpreţii care se pregătesc in dorinţa de a reprezenta televiziunea română la marea întrecere artistică internaţională pe care Braşovul o va găzdui între 3-8 martie 1970. Sîmbătă, 24 ianuarie, televiziunea organizează un concert-concurs. Vor evolua cu acest prilej şi cei 6 interpreţi pe care timp de 6 zile i-am prezentat la rubrica noastră. Atunci ne va mai uşor să presupunem care din cei 6 — dacă nu cumva chiar un al 7-lea - va avea şansa de a ne reprezenta în finală. Porţile sînt larg deschise oricăror surprize. I. E. N.: Să nu vă pară curios. .!! dar ceea ce vă spun este adevărat. Doi ani la rînd am fi încercat să intru în graţiile „Thaliei", dar a fost rece... Atunci am căutat o altă muză... a muzicii uşoare. Intr* tr-un concurs m-a descoperit ..* un compozitor — George Griftoriu — m-a încurajat, mi-a ft scris melodia „Aşa eşti tu" ft (1965) şi am devenit interft prefă. îjt Rep. : Aveţi emoţii la con- cursuri ? îjt E. N. : Am şi încă multe. Dar SC nu plec cu idei preconcepute că cineva îţi doreşte răul, ci dimpotrivă... văd în spectator un prieten, un îndrăgostit, căruia trebuie să-i spui vorbele într-un anumit fel, care să-l apropie de tine. Dacă te urci pe scenă ca să-ţi arăţi superioritatea, greşeşti. Publicul nostru iubeşte muzica, o cunoaşte, este receptiv la tot ce-i frumos, că nu degeaba se spune : „Românul e născut poet şi e făcut să cînte". Cîţi străini nu admiră cîntecele noastre şi, ca dovadă, luăm premii cam peste tot unde ne ducem, tocmai prin sinceritatea interpretării şi căldura poeziei... Rep. : ... în muzică trebuie să te ajute compozitorul ? E. N. : Despre asta prefer să nu vorbim... Oare credeţi că un compozitor s-ar înjosi dacă ar scrie o piesă special pentru tine, pentru vocea ta ? Iată, George Grigoriu nici o clipă nu şi-a pierdut încrederea în mine. La doi ani de la debut am luat premiul III la „Festivalul prieteniei" din R.D.G. , la trei ani premiul II la Festivalul mondial al tineretului şi studenţilor de la Sofia, iar în 1969 am efectuat un lung turneu în Iugoslavia şi R.F.G. Rep. : Ce v-a determinat să includeţi în repertoriul pentru Festivalul de la Braşov două melodii de Ion Vasilescu : „Mi-am pus busuioc în păr" şi „Fascinaţie" ? E. N. : Am analizat caietele cu melodii puse la dispoziţie de organizatori — Radioteleviziunea română — şi am vă- Petre CODREA (Continuare in pag. a 2-a)