Drum Nou, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7926-7951)
1970-07-10 / nr. 7933
p «4 • irzuzi nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 7933 Vineri, 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani Proletari din toate Urile, uniţi-vii ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R. In zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotârîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotârîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţări şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român (Continuare în pagina a 3-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor catastrofale care au lovit atît de greu ţara, noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cit şi externă a partidului şi statului nostru demonstrează, odată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele internaţionale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor şi preocuparea pentru întărirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială ,• constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Central al partidului şi guvernul, acţionând cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundaţii, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieţi economice şi sociale, au desfăşurat în acelaşi timp o vastă activitate pe plan internaţional. înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul şi întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970, în primul semestru producţia globală industrială s-a realizat în proporţie de peste 101 la sută, obţinîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969 volumul producţiei industriale a crescut cu 12,4 la sută, depăşindu-se ritmul prevăzut, pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiţii sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, ridicarea calităţii producţiei, sporirea eficienţei întregii activităţi economice. în ce priveşte investiţiile, din planul anual s-a realizat: 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiţii favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. în domeniul comerţului exterior, planul de export pe primele şase luni a fost depăşit, realizîndu-se o creştere de cca. 23 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în primele 6 luni in înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţiuni a producţiei. Ele stat rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni şi ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele centrale a activităţii economice. în acelaşi timp, aceste rezultate demonstrează că organele şi organizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru, cu cît, după cum se ştie, în această perioadă, datorită inundaţiilor, sute de întreprinderi şi-au întrerupt activitatea. In ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfăşurat o muncă intensa pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrăşăminte, şi, dacă nu ar fi intervenit, inundaţiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obţinerii unor recolte deosebit, de mari. Cu toate greutăţile ivite, datorită măsurilor luate pentru remsămînţarea suprafeţelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populaţiei. De altfel, strînsul orzului şi griului a şi început şi recoltele obţinute sunt mulţumitoare, şi în judeţe unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producţia de grîu şi orz va fi bună. Stat, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă in general bine ; umiditatea este mai mult decît suficientă, şi avînd în vedere că şi vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aş dori să menţionez că în această perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deosebită atenţie aprovizionării populaţiei, ceea ce s-a reflectat în faptul că piaţa a fost mai bine aprovizionată cu produse agroaliimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a realiza şi depăşi planul de stat, pe întregul an, asigurînd astfel o îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 şi creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea documentaţiilor şi a proiectelor pentru investiţii, desfăşurarea cooperării între diferite întreprinderi ; s-au evidenţiat lipsuri şi în preocuparea pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi financiare, pentru creşterea rentabilităţii activităţii economice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producţiei industriale, ridicarea pro- , ductivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tovarăşii prim-secretari care au luat cuvîntul la plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depăşire a planului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus; aceasta arată că posibilităţile de a obţine producţii peste plan — desigur, acolo, unde sîntem interesaţi, unde avem nevoie de astfel de produse — "'sunt încă mari şi va trebui să depunem eforturi susţinute pentru punerea lor în valoare! Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune, avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricaţie, unde maşinile nu stat folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obţinute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate — şi se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decit cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăşi, pentru că pierderile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd în industrie, deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune economia noastră. După cum aţi văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundaţii se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantităţi de materii prime şi materiale, în agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situaţie deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acţiunea de economisire a materiilor prime şi materialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. în legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătăţiri, faţă de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producţie, al micşorării consumurilor de materii prime şi de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătăţirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuiesă ne preocupăm să obţinem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizaţiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotârîrea Comitetului Central şi guvernului de a se realiza integral planul de producţie al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităţilor de producţie, incit pînă la sfîrşitul anului să recuperăm la întregime pierderile suferite în industrie, şi să dăm peste plan o producţie de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi sporească preocuparea pentru ridicarea calităţii producţiei, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acţiunea de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivităţii muncii, creşterea rapidă a eficienţei economice. , O mare atenţie trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiţii, punerii în producţie la timp şi chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune condiţiuni a planului pe acest an, cît şi o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiţii, se impune ca ministerele, comitetele judeţene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilităţile existente de a suplimenta planul cu unele investiţii în acest an, pentru a uşura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1976 De aceea, rog atît conducerile ministerelor cît şi pe primii secretari, pe toţi membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenţie realizării planului de investiţii şi, acolo unde se creează posibilităţi, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi, în agricultură. Unind seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînţarea tuturor suprafeţelor de pe care se retrag apele cît şi însămînţarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafeţe cît mai mari cu porumb, legume şi culturi furajere ; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundaţii. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenţia a (Coitimor din pagina a 2-a) CU PRIVI LA INUNDAŢIILE DIN PRIMĂVARA ACESTUI AN, LA MASURILE PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITĂŢI Comitetul Central al Partidului Comunist Român a examinat problemele legate de calamităţile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundaţiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase oraşe şi sate,întreprinderi industriale, şantiere de construcţii, unităţi socialiste din agricultură, întinse suprafeţe agricole cultivate, locuinţele a zeci de mii de cetăţeni, provocînd mari daune economiei naţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încercări pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor omeneşti, pentru sprijinirea populaţiei sinistrate, înlăturarea urmărilor calamităţilor şi normalizarea activităţii economice şi social-culturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, la mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi ameninţate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică şi politică desfăşurată de organele de partid, de stat şi obşteşti pe plan tocal au asigurat mobilizarea unor uriaşe mijloace materiale şi forţe umane pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o înaltă apreciere dîrzeniei, abnegaţiei şi eroismului cu care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au răspuns chemării partidului, înfruntând forţele dezlănţuite ale naturii, şi-au unit eforturile pentru a învinge greutăţile şi a asigura salvarea avutului naţiunii noastre socialiste. Se bucură de preţuirea unanimă a poporului activitatea neobosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conştiinţe şi responsabilităţi politice, desfăşurată de comitetele de partid judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, de organizaţiile de bază şi întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape şi înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Se cuvin evidenţiate eforturile neprecupeţite ale minunatului nostru tineret •— vlăstar viguros al poporului —• ale maselor largi ale femeilor din întreaga ţară, care au adus o uriaşă contribuţie la înfrîngerea stihiilor naturii şi la intrarea în normal a vieţii sociale. Armata patriei noastre, făcând dovada unui fierbinte patriotism, a fermităţii, dăruirii şi spiritului de sacrificiu în acţiune, şi-a făcut pe deplin şi în mod exerpntar datoria în salvarea bunurilor şi a vieţilor omeneşti, cîştigîndu-şi recunoştinţa şi preţuirea întregii ţări, alături de armată, au dat pilde de curaj şi eroism gărzile patriotice şi unităţile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfăşurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntîmpinate distrugeri materiale şi pierderi ţie vieţi omeneşti încă şi mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întinderi imense ale cursului Dunării şi rîurilor interioare, să se asigure desfăşurarea normală a vieţii economice şi sociale. S-a demonstrat astfel încă o dată, şi cu o deosebită forţă, indestructibila unitate dintre partid şi popor, faptul că poporul nostru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că el urmează şi înfăptuieşte cu fermitate şi neţărmurită încredere linia partidului, într-o atmosferă de înaltă solidaritate socialistă, populaţia întregii ţări s-a aflat alături de oamenii muncii din judeţele calamitate, sprijinul său constituind un ajutor de preţ la refacerea gospodăriilor sinistrate. în condiţiile acestor dramatice evenimente, s-au manifestat cu toată forţa vitalitatea orînduirii noastre socialiste, capacitatea ei de a face faţă oricăror greutăţi, minunatele virtuţi morale ale naţiunii noastre socialiste, coeziunea ei social-politică, prietenia trainică şi unitatea monolitică a poporului român şi naţionalităţilor conlocuitoare, hotârîrea lor neclintită de a-şi apăra cuceririle dobîndite, de a păşi viguros înainte, sub conducerea partidului comunist, pe drumul ce l-au ales, drumul socialismului şi comunismului. Plenara dă o înaltă preţuire activităţii neobosite, eforturilor susţinute ale oamenilor muncii pentru refacerea întreprinderilor industriale, unităţilor agricole, căilor de comunicaţii, locuinţelor şi edificiilor social-culturale lovite de calamităţi. Totodată, plenara apreciază în mod deosebit iniţiativa oamenilor muncii din întreaga ţară de a livra peste plan cantităţi sporite de produse necesare economiei naţionale, exportului, aprovizionării populaţiei. Comitetul Central cheamă muncitorii, inginerii, tehnicienii, ţărănimea cooperatistă, populaţia întregii ţări să răspundă cu elan acestei iniţiative, să dezvolte larg întrecerea socialistă, munca patriotică pentru a da ţării produse tot mai multe, a spori necontenit avuţia naţională. Comitetul Central al Partidului Comunist Român adresează calde mulţumiri clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, oamenilor muncii de toate naţionalităţile, bărbaţilor şi femeilor, vîrstnicilor şi tinerilor, bravilor militari ai forţelor noastre armate, membrilor gărzilor patriotice şi ai formaţiilor de pregătire militară a tineretului, activiştilor de partid, de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist şi sindicatelor, tuturor celor care, cu hotărâre şi neînfricare, au înfruntat urgia apelor, nu precupeţesc eforturile (Continuare in pag. a 3-a) Furaje pentru unităţile din zonele calamitate Pe păşunea model de la Vlădeni se desfăşoară o susţinută activitate la recoltatul finului din parcelele rezervate special pentru coasă. Pînă ieri, întreaga suprafaţă de 50 ha. a fost cosită, iar pe 15 ha. finul a fost ridicat pe suporţi. Tot ieri, o echipă formată din 35 de oameni, condusă de tehnicianul Schindler Heinrich, a lucrat la uscatul finului şi la depozitarea lui în sire. întreaga producţie de fîn provenită de pe această păşune, care în medie se ridică la circa 2000 kg. la ha., este destinată unitărilor agricole din zonele calamitate. ZILE DE MUNCĂ INTENSĂ PE OGOARE Infrîngînd greutăţile, asigură o recoltă bogată Despre activitatea desfăşurată de cooperatorii din Lisa la însămînţări şi întreţinerea culturilor se pot spune multe cuvinte de laudă. Invingînd o serie de greutăţi, ei au reuşit să însămînţeze la timp şi în bune condiţii suite de hectare cu diferite culturi agricole. Numai cu cartofi au plantat o suprafaţă de 530 hectare, cooperativa lor situîndu-se pe locul III în judeţ, după Săcele şi Recea. Praşilele I şi II, de asemenea, au fost executate la timp, buruienile fiind distruse pe unele suprafeţe prin smulgere cu mina, în prezent se lucrează intens la praşila a IlI-a. Lăudabilă este iniţiativa cooperatorilor Ion Greavu, Ion Năitănăilă, Ana Cîrstea, Silvia Greavu, Ion Cismaş, Gheorghe Milea şi a altora care au solicitat conducerii cooperativei ca pe terenurile cu umiditate ridicată, unde nu pot intra tractoarele datorită condiţiilor climaterice (din săptămînile anterioare) să li se încredinţeze o suprafaţă de 280 de hectare pentru a efectua cu atelajele şi manual toate lucrările, începînd de la plantat pînă la recoltat. Oamenii s-au achitat şi se achită conştiincios de sarcinile asumate. Cartofii plantaţi şi prăşiţi la timp se dezvoltă viguros şi pe aceste terenuri. Dar iată că, la un moment dat, cînd oamenii luptau pentru distrugerea buruienilor, s-a declanşat rapid un puternic atac al gîndacului din Colorado. Preşedintele Ion Soare şi inginerul-şef Tănase Fărcaş au solicitat sprijin de la centrul de protecţia plantelor din Făgăraş. A doua zi, la Lisa a fost trimis un avion utilitar cu ajutorul căruia s-a efectuat un tratament pe întreaga suprafaţă atacată de larve. Porţiunile de sub reţelele de înaltă tensiune şi colţurile de tarlale au fost tratate cu mijloace locale. între timp, a apărut un alt dijmuitor, mana. Şi împotriva acestuia s-au luat măsuri, tratîndu-se suprafaţa afectată. A început secerişul! Ieri, la C.A.P. Hoghiz, într-o tarla de 40 hectare de orz au intrat 8 combine. Producţia este cu circa 800 kg. mai mare la hectar decât cea planificată. Foto : I. BRAGHEŞ Scumpi la melasă şi ieftini la... pagubă Este binecunoscută importanţa pe care o are melasa în prepararea furajelor. Cu toate acestea, unele conduceri de cooperative nu prea pun mare preţ pe ea. Drept dovadă stă faptul că C.A.P. din Lovnic, Racoş, Jimbor, Cuciulata, Cristian, Felmer, Pârău, Cincul, Grînari, Beia şi Beclean nu şi-au ridicat la timp cantităţile repartizate. Dreptul de a transporta acest produs în unitate a expirat odată cu primul semestru, cooperativele respective pierzînd astfel un furaj preţios şi puţin costisitor. Ar fi de dorit ca pe viitor consiliile de conducere respective să dea dovadă de mai multă chibzuință și să nu se mai scumpească la melasă, ieftinindu-se la... pagubă.