Drum Nou, septembrie 1970 (Anul 27, nr. 7977-8002)
1970-09-27 / nr. 8000
Proletari dîn toate uniţL-»ilvum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVII Nr. 8000 Duminică, 27 septembrie 1970 6 PAGINI 30 BANI Cum vă onoraţi angajamentele? Azi, tov. IULIAN CAZĂCU, inginer şef cu concepţia la uzina „Tractorul“, răspunde la întrebarea: DE CE AU FOST DEPĂŞITE CONSUMURILE SPECIFICE DE METAL ? Realizînd o producţie marfă suplimentară cu 7,7 la sută peste prevederile de plan pe 8 luni, uzina „Tractorul" deţine primul joc între unităţile constructoare de maşini din judeţul nostru. Aproape în aceeaşi perioadă, mai exact la 7 luni, uzina depăşise însă consumurile specifice ţie metal planificate cu aproape 1.150 tone, situîndu-se pe ultimul Ioc între gospodarii metalului. Cum explicaţi acest contrast ? — Nu sîntem pe ultimul loc. Se judecă greşit cifrele. Noi trebuie să reducem în acest an consumul de metal cu 4.800 tone faţă de nivelul atins în anul trecut. Numai în 6 luni trebuia deci să economisim 2.400 tone metal. N-am reuşit să reducem însă consumurile decît cu circa jumătate, aşa că a rezultat depăşireadespre care vorbiţi. — Tocmai aceasta constituie obiectul discuţiei noastre. Să examinăm, spre edificare, dinamica efectivă a consumului de laminate, care deţin ponderea principală în consumul total de Inetal. — Datele reflectă, într-adevăr, o evoluţie anormală la acest capitol. O să mă întrebaţi, desigur, în ce constă ea. In primele trei luni ale anului s-au consumat 866 tone laminate peste normele planificate, pentru ca la încheierea semestrului I, depăşirea să ajungă la 928 tone. Cu alte cuvinte, în trimestrul II se conturase o tendinţă de reducere a depăşirilor. După cite ştiu, ea a fost însă răsturnată într-un mod alarmant în luna iulie cînd consumul de laminate a fost depăşit cu peste 200 de tone. De ce ? — Sînt o serie de factori la baza acestui fenomen. în primul rînd nu avem cum acţiona împotriva aprovizionării cu laminate îa dimensiuni necorespunzătoare, întrucât siderurgia nu respectă cotele dimensionale din comenzile noastre. Excluzînd deci această influenţă, rămîn nişte factori interni care determină un consum neraţional de laminate. Aceştia se referă atît la debitările prea lungi, supradimensionate, cîtşi la volumul mare de rebuturi, care „mănîncă" mult din economiile de metal. — Ce măsuri aţi întreprins pentru eliminarea neajunsurilor de la debitare ? — Am dat dispoziţii severe, drastice, pentru încadrarea în toleranţe restrînse la debitare. Necazul este însă că nu se respectă totuşi acest lucru. — Ne puteţi explica de ce ? — Factorul negativ principal care acţionează aici este,,. după mine, munca organizatorică. Ea suferă de o serie de deficienţe care ne creează multe necazuri, îndeosebi lipsa de supraveghere în desfăşurarea proceselor tehnologice. Fenomenul este valabil şi în ceea ce priveşte rebuturile. — Să ne oprim puţin la deficienţele de care aţi amintit, mai ales în ceea ce priveşte rebutu- Convorbire realizată de Gh. NOVAC I IN CUPRINSUL ZIARULUI { J-----------| 9 Organizaţia de partid - \ i prezenţă dinamizatoare \ / în comitetul de direcţie \ ? 9 500 de ani de la naşte- \ / rea lui Gheorghe Doja \ / (pag. a 2-a) / Orizonturile viitorului (pag. a L.I . 4-a) | SPORT [ (pag. a 5-a) ) Evoluţia evenimentelor din Iordania (pag. a 6-a) ] (Continuare Planul pe 9 luni realizat pe ansamblul industriei judeţului Sarcinile de plan ce revin industriei judeţului nostru la producţia globală şi marfă pe primele trei trimestre ale anului 1970 au fost îndeplinite cu 5 zile înainte de termen. Succesul este o confirmare grăitoare a eficacităţii muncii politice desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, este o rezultantă palpabilă a măsurilor luate pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, utilizarea tot mai deplină şi valorificarea superioară a materiei prime, a materialelor. In fruntea acestei realizări s-au situat muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la uzina „Tractorul“, Combinatul chimic şi U.P.R.U.C. Făgăraş, Fabrica de şuruburi, Fabrica de tricotaje, F.A.T.-Codlea, I.P.E.C., Fabrica de hîrtie cretată- Ghimbav, fabrica „Răsăritul", întreprinderile de industrie locală din Braşov şi Făgăraş şi alte 11 întreprinderi care au raportat printre primele îndeplinirea planului pe 9 luni. Ca urmare există condiţii ca pînă la finele lunii septembrie să se realizeze o producţie marfă suplimentară în valoare de peste 460 milioane Iei, cca. 79 la sută din sporul de producţie fiind realizat pe seama creşterii productivităţii muncii. '//////«.'//////OT///Z///WW/////////////A////////////Z///////ZZ///////////////////, S////«//////////////m/////////////////////z////////////////////zz/.W///////i////////A' Deschiderea lucrărilor celei de-a 58-a sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale SALUTUL ADRESAT CONSILIULUI DE MP: Doamnelor şi domnilor, In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanţilor de seamă ai ştiinţei stomatologice, reuniţi în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federaţiei Dentare Internaţionale. Găzduind această reuniune ştiinţifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta preţuire pe care o acordă ştiinţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a sprijini stringerea legăturilor între oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a dobîndit-o ştiinţa în zilele noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a progresului societăţii. Ştiinţa, — este bine ştiut, — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpân natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătăţească rapid şi considerabil condiţiile materiale de viaţă. Insuşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ridică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cunoaştere şi de înţelegere a fenomenelor din natură şi societate. Prin toate acestea, ştiinţa acţionează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvoltarea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor geniului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendinţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, ştiinţa devine şi un factor de promovare a unor relaţii noi — între oameni, ca şi între naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul dreptăţii şi al respectului reciproc, de principiile egalităţii, libertăţii şi demnităţii umane şi naţionale. Transformarea din ce în ce mai mult a ştiinţei într-un instrument de dezvoltare a înţelegerii şi colaborării internaţionale, este un semn al vremurilor noastre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dezvoltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excepţie. Conştientă de întreaga însemnătate a ştiinţei, România a înscris dezvoltarea cercetărilor ştiinţifice ca un obiectiv primordial al Construcţiei sale sociale. (Continuare în pag. a 5-a) DE PREŞEDINTELE E Dimensiunile umanismului industrial Orientarea profesională In ultimii ani, orientarea profesională a devenit o preocupare de interes public, pînă la nivelul unor măsuri de stat. Oricine este deci îndreptăţit să se întrebe : despre ce anume este vorba, ce înseamnă această acţiune, din ce nevoi a luat naştere, ce se urmăreşte prin desfăşurarea organizată a ei, ce mijloace se utilizează, ce semnificaţii social■ umane sînt în joc ? Voi răspunde foarte pe scurt, dar cît mai clar şi mai precis cu putinţă, la aceste întrebări. In esenţă, a orienta pe cineva profesional înseamnă a-l ajuta prin mijloace corespunzătoare acestui scop să-şi aleagă o profesie şi anume, profesia care i se potriveşte cel mai bine. Atîta timp cit ocupaţiile erau oarecum simple, deci uşor de exercitat, numărul lor era relativ mic, deci lesne de cunoscut, iar îmbrăţişarea uneia sau alteia din ele constituia mai mult o problemă de origine şi situaţie socială, de moştenire şi avere, — nu de vocaţie, deci nu de aptitudini — alegerea profesiei nu genera şi nu putea genera o problemă deosebită. Lucrurile s-au schimbat abia spre zilele noastre, cu intensificarea proceselor de industrializare, începută pe la sfîrşitul secolului trecut, cu numeroasele procese corelative ale acestora, cum sunt specializarea consecutivă diviziunii vertiginoase a muncii sociale, care înseamnă în acelaşi timp : — profesionalizare, prin apariţia unui număr tot mai mare de meserii ; — şcolarizare, prin exigenţele tehnico-ştiinţifice ale acestor profesii, care nu mai puteau fi în Prof. dr. docent Traian HERSENl susite numai pe căile empirice, prin ucenicie şi practică ; — modernizare, prin înnoirea şi „schimbarea neîncetată, chiar a acestor profesii, impuse de progresele ştiinţei şi tehnicii, de continua raţionalizare şi rentabilizare a vieţii economice ; — urbanizare, prin părăsirea treptată a formelor tradiţionale de viaţă socială şi culturală şi înlocuirea lor cu forme noi, de provenienţă şi factură orăşenească. Dacă ne referim la patria noastră, în principiu, azi oricine îşi poate alege orice meserie, dar numărul meseriilor este foarte mare, exigenţele lor sunt foarte diferite, condiţiile de pregătire şi reuşită sunt foarte variate, incit apare tot, mai limpede pentru toată lumea că nu oricine este potrivit pentru orice meserie, cu toate că este tot atît de adevărat că fiecare om, chiar bolnav sau infirm, poate desfăşura şi este bine să desfăşoare o muncă pe măsura posibilităţilor de care dispune, în acelaşi timp, interesele colective şi cele personale cer, deopotrivă, să se asigure toate ocupaţiile necesare pentru funcţionarea şi dezvoltarea corespunzătoare a societăţii, pentru punerea în valoare şi realizarea fiecărui om activ în parte, fapt care nu se poate obţine decît prin utilizarea optimă a potenţialului uman, după formula binecunoscută: „Omul potrivit la locul potrivit". In ultimă analiză, orientarea profesională înseamnă prima măsură şi deci prima treaptă conştientă şi organizată, ştiinţific fundamentată, prin care se urmăreşte înfăptuirea acestui deziderat. Ca la un anumit loc să ajungă un om potrivit sau, ca un om anumit să ajungă la un loc potrivit, se cer următoarele condiţii de bază: — oamenii să cunoască din timp, cît mai temeinic cu putinţă, profesiile existente şi, bineînţeles, pe cele de perspectivă, accesibile în decursul vieţii pentru ei ; — să-şi cunoască, tot din timp, şi cu egală temeinicie, propriile lor aptitudini, propriile lor posibilităţi, nu numai static, la nivelul de azi, ci şi dinamic, la nivelul dezvoltării şi al formării viitoare, gradul de educabilitate; — să se găsească şi să se aplice mijloace de maximă certitudine posibilă, pentru a se stabili pentru fiecare profesie sau grup de profesii ce anume aptitudini sau posibilităţi de dezvoltare cer, să se afle şi să se folosească mijloace adecvate pentru a constata cu certitudine similară cine are aceste aptitudini şi la ce grad, în comparaţie cu alţii , — de a convinge pe cei care au aceste aptitudini (inclusiv cei de care depind) să se îndrepte spre profesiile care li se potrivesc şi a determina pe cei care nu le au, să se îndrepte în alte Alături de ţăranii cooperatori, mecanizatorii din judeţul nostru au un rol determinant în desfăşurarea cu succes a campaniei de însămînţări. Un exemplu bun în această privinţă ni-l oferă secţia de mecanizare de la C.A.P. Şercaia, condusă de Ion Grancea. Vineri, aici primiseră ordin de lucru toate tractoarele, marea lor majoritate fiind angrenate la eliberarea terenului arat, pregătirea patului germinativ şi semănat. — Am început semănatul orzului şi secarei încă de săptămâna trecută în toate brigăzile de câmp — ne-a informat şeful secţiei —, însă ploaia căzută între timp nu ne-a permis să însămînţăm mai mult decît circa 60 ha. Aceasta nu înseamnă că au stat tractoarele. Datorită bunei planificări a muncii, ele au putut fi utilizate la executarea altor lucrări necesare. Aşa se explică faptul că, în afară de pregătirea în avans a patului germinativ pe 250 ha. şi întreţinerea arăturii de însămînţare pe alte 250 ha., au fost executate şi arături de toamnă pe 70 ha. în satul Vad. Defecţiuni în ce priveşte normala desfăşurare a lucrărilor pretinse de tehnologia de semănat am constatat, în schimb, la cooperativa din Şercăiţa. „Pînă acum, pe ansamblul unităţii s-au semănat numai 22 ha, cu grîusecară, din 300 planificate — ne-a spus vădit nemulţumit ing. şef I. Enescu. în plus mai avem arate 120 ha. Dar nu le putem pregăti pentru semănat, întrucît ne lipseşte forţa de muncă necesară încărcării şi transportării gunoiului destinat fertilizării". într-adevăr, atît la Şercăiţa cît şi în satul Bucium, se constată o slabă participare a cooperatorilor la muncă. Dacă inginerul şef a ajuns să mobilizeze oamenii în locul şefilor de echipă şi al brigadierilor Gh. Şerbănuţă, Virgil Cucu şi Gh. Ghircoiaş, nu este de mirare că nici pînă la ora actuală C.A.P. Şercăiţa nu are rezolvate unele probleme hotărâtoare pentru bunul mers al însămînţărilor, cum sunt asigurarea seminţei (cantităţile existente nu corespund calitativ) şi necesarul de îngrăşăminte chimice, la care se adaugă slaba preocupare pentru eliberarea terenului. L-am rugat pe preşedintele Gh. Itu să ne spună cum explică Ing. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) Tractoriştii Mihai Manga şi Nicolae Gîlcă, de la C.A.P. Berivoi, muncesc cu pasiune la pregătirea terenului pentru însămînţări, executînd lucrări de bună calitate. Foto : I. BRAGHEȘ I Bogația pădurilor Produsele pădurii sínt tot mai judicios valorificate de către colectivul Inspectoratului silvic Brașov. Fructele de pădure proaspete sínt tot mai mult căutate și peste hotare. Zmeura, afinele, murele sínt livrate în Olanda, R. F. a Germaniei, Austria, Suedia ; la fel sunt căutate peste hotare şi ciupercile proaspete. Pe anul acesta, planul la export a fost cu mult depăşit, livrîndu-se 137 tone fructe şi 45 tone ciuperci. Pentru prima dată au fost expediate pe adresa beneficiarilor externi şi alune pentru sămînţă. (Continuare în pag. a 2-a) Sesiunea popular Ieri a avut loc cea de-a VIII-a sesiune a Consiliului popular judeţean Braşov. La lucrări au luat parte deputaţi în circumscripţiile electorale ale M.A.N. de pe raza judeţului, reprezentanţi ai unor întreprinderi şi instituţii judeţene, primarii comunelor, alţi invitaţi. In cadrul primului punct al ordinii de zi au fost supuse dezbaterii referatul comitetului executiv al consiliului popular judeţean privind aplicarea prevederilor Legii nr. 12/1968, pentru executarea de lucrări de asanări, îndiguiri, combaterea eroziunii, fertilizarea terenurilor agricole şi folosirea raţională a acestora în scopul sporirii producţiei vegetale şi animale, precum şi informarea privind asigurarea fondului centralizat al statului cu produse agricole. In încheierea discuţiilor pe marginea acestor probleme — la care au participat numeroşi, deputaţi şi invitaţi -- a luat cuvîntul tovarăşul Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. In cuvîntul său, vorbitorul s-a oprit pe larg asupra îndatoririlor ce revin comitetului executiv judeţean, organelor agricole şi de specialitate, deputaţilor, consiliilor populare cu Consiliului judeţean munale şi orăşeneşti, tuturor oamenilor muncii din agricultură pe linia folosirii judicioase a fondului funciar, redării în circuitul agricol a unor suprafeţe însemnate de teren, iniţierii unor acţiuni de masă în scopul realizării de îndiguiri şi defrişări, creşterii răspunderii, la toate nivelele, în vederea asigurării cu produse a fondului centralizat al statului. In continuarea lucrărilor, sesiunea a adoptat hotărâri privind numirea tov. Voicu Mihăilă ca judecător la Judecătoria Brașov, ratificarea deciziilor emise de comitetul executiv în intervalul dintre sesiunea actuală și cea precedentă. De asemenea, au fost adoptate hotărîri prin care se aprobă reorganizarea Oficiului de fond funciar şi gospodărirea apelor în Oficiul pentru cadastru, proiectare şi gospodărirea apelor Braşov; înfiinţarea Centrului judeţean coordonator de protecţia plantelor, cu centre teritoriale în Braşov, Făgăraş şi Rupea şi cu trei subcentre la Bran, Buneşti şi Drăguş; înfiinţarea Laboratorului de agro-chimie Braşov, precum şi reorganizarea I.C.S. Textile-încălţăminte, sub denumirea O.C.L. Textileîncălţăminte, care rămîne numai cu sarcina desfacerii cu amănuntul a acestor mărfuri în Braşov, Codlea şi Predeal. Nu avem pretenţia de a formula in cele ce urmează judecăţi cu valoare de postulat, dar rezultatul investigaţiilor noastre — efectuate pe parcursul unei perioade lungi de timp — ne îndreptăţeşte să credem că obişnuinţa aplatizează în cele mai multe cazuri spiritul de observaţie, că familiarizarea cu peisajul înconjurător duce, in mod paradoxal, la ignorarea detaliilor, deci la o cunoaştere superficială a lui. Uneori, prinşi de ritmul acaparator al existenţei noastre cotidiene, uităm să mai privim în jurul nostru cu ochi proaspăt, uităm să mai redescoperim lucruri despre care avem doar sentimentul vag de a le fi cunoscut cîndva; înregistrăm numai stricta noutate şi trecem lipsiţi de curiozitate pe lingă autentice tezaure spirituale. Spunem toate Fiecare locuitor al Braşovului va răspunde afirmativ atunci cînd este întrebat dacă este mîndru de oraşul lui ; dacă insişti însă, vrînd să afli concret de ce este mîndru, răspunsurile vor fi destul de vagi ; atunci îţi dai seama că afirmaţia anterioară nu se fonda pe nici un argument convingător : — Mă mindresc cu Braşovul pentru că este un oraş foarte frumos ! (D.N. — elev). — Pentru că vin mulţi turişti (un şofer de taximetru). — Pentru că se organizează aici concursul „Cerbul de aur". (A.M. — studentă). — Aici m-am născut. Din patriotism local ! (I.G. — strungar). — Că are o echipă de fotbal în divizia A. (S.I. — muncitor U.A.B.). — Mîndria faţă de oraşul tău este un sentiment ce nu se poate exprima în cuvinte... (B.E. — elevă). ★ Urmărind această temă, m-am adresatîn diverse ocazii mai multor braşoveni cu următoarea întrebare : „Dacă v-ar veni un prieten, care nu cunoaşte oraşul, ce i-aţi recomanda să viziteze in Braşov ?" Recomandările, care coincid cu preferinţele fiecăruia, se pot grupa în cîteva categorii de răspunsuri : — Poiana Braşov (40 la sută). — L-aş duce pe Tîmpa, cu telefericul (20 la sută). — Biserica Neagră (20 la sută). — Tot oraşul (10 la sută). — Restaurantul „Cerbul carpatin" (10 la sută). ★ Iată-mă, într-o dupăamiază, la barul de zi al restaurantului „Cerbul carpatin". La masă se aşază şi un grup zgomotos alcătuit din trei băieţi şi două fete. După un timp, intru în vorbă cu ei şi aflu că sunt toţi braşoveni. îi întreb dacă ştiu că acea clădire în care astăzi este amplasat restaurantul - este de fapt un monument istoric. - Habar n-am ! recunoaşte unul. - Aiurea ?... se miră altul. - Ce zice ? Parcă nu-i vine să creadă unei fete. - Zice că clădirea asta în care-i baru, a fost monument istoric ! Ridi, cu toţii, ca de o glumă bună. ★ „Spuneţi-mi, vă rog, cum pot ajunge la Bastionul ţesătorilor ?“ — cu întrebarea aceasta „încuietoare" m-am adresat unui număr de zece trecători, nu înainte însă de a primi din partea lor confirmarea că sunt localnici. Dintre toţi, numai doi ce- C. MERLAU (Continuare în pag. a 5-a) acestea gindindu-ne la faptul că destul de mulţi braşoveni nu cunosc îndeajuns de bine Braşovul, nu în sensul de „orientare", ci din punct de vedere al cunoştinţelor de istorie a oraşului. A-ţi cunoaşte trecutul, a-ţi cunoaşte monumentele care atestă acest trecut, este un act de cultură; este - dacă vreţi - o îndatorire a fiecăruia în parte, faţă de sine in primul rînd, căci nimic nu este mai definitoriu pentru spiritualitatea unei colectivităţi (afirmaţia aparţine lui Călinescu) decît concretizarea acesteia în materie. Monumentele poartă în fiinţa lor, peste timp, semnul acestei spiritualităţi. Ce ştim despre ele? Mulţi dintre noi - foarte puţine lucruri! Aceasta este de fapt şi concluzia anchetei de faţă, concluzie formulată dintru început, urmînd ca afirmaţia să ne-o justificăm prin rîndurile de faţă. Cunoaşteţi monumentele Braşovului ? MERIDIANE In pragul erei staţiilor cosmice In timp ce un nou mesager terestru, conceput, construit şi dirijat de specialişti sovietici, îşi continuă maratonul cosmic spre strălucitoarea planetă Venus, şi în timp ce „Luna 16" s-a intors victorioasă după voiajul selenar, continuă experienţele care vor permite omului să se stabilească pentru lungi perioade în spaţiul infinit şi de pe bazele pe care le va construi, să pătrundă în propriul sistem solar şi în regiuni încă neexplorate ale universului. (Continuare in pag. a 6-a)