Drum Nou, octombrie 1972 (Anul 29, nr. 8625-8649)

1972-10-07 / nr. 8629

L Proletari din toate ţările, uniţi­»*l­a nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P..C.R. ŞI AL CONSIUUU­I POPULAR JUDEŢEAN Anul XXIX Nr. 8629 Sîmbătă, 7 octombrie 1972 4 pagini 30 bani O principală îndatorire patriotică şi obligaţie a tuturor locuitorilor satelor. PARTICIPAREA LA STRÎNGEREA RECOLTEI ŞI SEMĂNAT! Previziunile făcute de meteorologi îndeamnă la intensificarea la maximum a muncii pe ogoare, la hărnicie. Pentru zilele ce urmează, organizarea exem­plară a întregii activităţi este cu atît mai necesară, cu cit pe ansamblul judeţului mai sunt de recoltat şi de transportat de pe cîmp, aproximativ două mi­lioane tone de diferite produse şi de semănat cu orz şi grîu-secară aproape întreaga suprafaţă pre­văzută. Comandamentul judeţean pentru coordonarea lu­crărilor agricole, care a analizat ieri mersul lucră­rilor din campania de toamnă, a stabilit măsuri ju­dicioase, energice, pentru recuperarea în cel mai scurt timp a rămînerilor în urmă. Din analiză a reieşit că pînă joi seara, cartofii s-au recoltat de pe numai circa 38 la sută din su­prafaţa cultivată, şi în mai mică măsură transportaţi de pe cîmp, în timp ce la cultura sfeclei de zahăr realizările sînt cu totul departe de posibilităţi. lată de ce, acum, mai­ mult ca oricînd, pentru lucrătorii ogoarelor, pentru toţi locuitorii satelor şi cei ce îşi desfăşoară activitatea aici, participarea în masă şi zi de zi la strîngerea şi punerea la adăpost a ac­tualei recolte a devenit sarcina nr. 1, cea mai înaltă îndatorire patriotică. In această ordine de idei, s-a indicat ca acolo unde apa bălteşte, să se execute neîntîrziat drenaje, iar pe măsură ce culturile respective se eliberează de sub influenţa ei, să se înceapă imediat recoltatul, lucrarea se va continua în ritm susţinut şi pe restul suprafeţelor ocupate cu cartofi, cu obligaţia să se asigure o perfectă sincronizare între scoaterea din pămînt, adunatul în grămezi şi transportarea acesto­ra de pe cîmp. în ce priveşte sortarea tuberculilor, operaţiunea se va executa pe cît posibil numai sub acoperiş. în acest scop, în fiecare sat se vor orga­niza puncte special amenajate, accelerîndu-se în acelaşi timp la maximum viteza zilnică de transport. Totodată, se vor lua măsuri de protejare a cartofi­lor ce ramîn în grămezi pe cîmp, pînă la lichidarea decalajului dintre recoltat și eliberarea terenului, lucrare care trebuie sa se realizeze în timpul cel mai scurt. Grija sporita pentru punerea rapidă la adăpost a întregii producţii de cartofi nu exclude preocuparea, in paralel, pentru accelerarea vitezei de recoltare a sfeclei de zahăr, atît mecanic cît şi manual. Pentru ca forţa de muncă şi mijloacele mecanice pe care se bazează zilnic fiecare unitate să fie utilizate ju­dicios şi în ordinea priorităţilor, este necesar să se respecte cu stricteţe graficele de livrări întocmite de comun acord cu reprezentanţii Fabricii de zahăr din Bod, în funcţie de nevoile curente ale acestora. Aşa cum arătam mai înainte, la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor impuse de condiţiile speciale create de timpul nefavorabil sunt chemaţi să-şi a­­ducă întreaga contribuţie toţi locuitorii satelor, in­clusiv salariaţii. în acelaşi sens acţionează însă şi importante forţe din afară, mobilizate şi dirijate pe unităţi de către Comandamentul judeţean pentru coordonarea lucrărilor agricole. Pentru ca aceste forţe să lucreze cu randamentul aşteptat, pe par­cursul întregii zi-lumină, conducătorii unităţilor pe care le sprijină au datoria să le pună la dispoziţie uneltele şi ustensilele de care au nevoie, să le în­drume îndeaproape activitatea in cîmp. Legat de necesitatea încheierii insăminţarilor de toamnă în cît mai puţine zile, din analiza Coman­damentului a rezultat că arăturile de bază s-au exe­cutat în proporţie de numai 34 la sută, suprafeţele pe care s-a pregătit patul germinativ pentru orz sau grîu-secară fiind aproximativ de două ori mai mici. Aşa stind lucrurile, este firesc ca pentru recu­perarea in timp util­­a rafr,merilor in urmă să se gră­bească corespunzător acţiunea de eliberare a tere­nului de plantele premergătoare, creîndu-se front larg de lucru pentru mecanizatori la arat, pregăti­rea patului germinativ şi semănat, prioritatea a­­vînd-o orzul. Pentru a se cîştiga timp, vor fi însă­­mînţate cu grîu toate suprafeţele în prezent libere, chiar dacă planta premergătoare a fost tot griul. (Continuare in pag. o 3-a) DISPUTĂ DIN CARE PĂGUBITĂ ESTE PRODUCŢIA Cooperatorii din Săcele au re­coltat cartofii de pe mai bine de 420 ha., din cele 865 cultivate în acest an. Livrările către M.PrVîL.ft—n«—Snte«e­ însă 1400 tone (plan 6.800) la cartofii pen­tru sămînţă şi, respectiv, 150 tone, din 1850, la cei destinaţi consumului. „Aproximativ 15 vagoane de tuberculi bine sortaţi — ne in­formează preşedintele Andrei Balint — aşteaptă în câmp de circa 8—10 zile ca să ajungă în silozul din Săcele al C.P.V.L.F. Alte cantităţi pregătite pentru livrare, am fost nevoiţi să le depozităm în curtea cooperativei, întrucît din motive mai mult sau mai puţin obiective nu au fost admise la recepţie. Plecînd de la experienţa anului trecut — a­­vantajoasă şi pentru noi şi pen­tru beneficiar — împreună cu ing. Nicolae Stoica, delegatul C.P.V.P.p.­Braşov, am întocmit un proces verbal de constatare prin care propunem ca în timpul însilozării să se înlăture toţi tuberculii ce nu întrunesc condi­ţiile de calitate cerute de STAS, urmînd să predăm imediat o can­titate echivalentă de cartofi, corespunzători grupei şi clasei la care au fost încadraţi cei re­cepţionaţi. De la 27 septembrie, cînd s-a încheiat respectiva con­venţie, n-am primit însă, nici un fel de răspuns din partea con­ducerii C.P.U.L.F. Braşov. Or, pe zi ce trece, se accen­tuează riscul degradării cartofi­lor respectivi, din care rezultă pierderi de nerecuperat atît pen­tru cooperativă şi beneficiar, cît şi pentru fondul pieţei“. Intr-adevăr, punînd­u-se capăt disputei, ceea ce în spiritul noi­lor derogări este perfect posi­bil, ar avea de cîştigat toată lu­mea, în curtea G.A.P. Săcele, alături de circa 2—3 vagoane de cartofi sor­taţi, sunt depozitate alte 10—15 vagoane care aşteaptă să fie pregătite pentru livrare şi recepţionate de U.P.V.fi..F. Braşov. Pînă cînd ? Foto: C. ILIESG. Frîne în preluarea şi valorificarea operativă a cartofilor Intr-unul din numerele tre­cute ale ziarului nostru semna­lam, printre alte neajunsuri, că rampa de încărcare a centrului de preluare a cartofilor din gara Făgăraş a devenit neîncăpătoare, în situaţia în care unele coope­rative agricole mari producătoare de cartofi, cum sînt cele din Re­cea şi Berivoi, nu pot să-şi li­vreze ritmic cartofii recoltaţi, d­in cauza greutăţilor pe care le îţi tîmpină aici, raţional este ca C.P.V.L.F.-Făgăraş să înfiinţeze un nou centru de preluare în satul Săsciori, unde există cîntar şi teren adecvat pentru depozi­tare. Materializarea de urgenţă a acestei propuneri judicioase ar fi cît se poate de salutară, mai ales dacă se ţine seama de in­dicaţia însilozării sau punerii la adăpost a cartofilor oriunde e­­xistă posibilităţi. „HIDROMECANICA“ La încheierea celor nouă luni, colectivul uzinei „Hidromecanica“ a raportat obţinerea unei economii de metal peste plan de 11,5 tone. De asemenea, de la începutul anu­lui s-au înregistrat 300 mii kW e­­conomii la consumul de energie e­­lectrică şi 900 tone combustibil convenţional. ~ Dac0­a~care~deU­tar505~se~adau­­ga economiile obţinute prin aplica­rea unor inovaţii, care se cifrează la 1,5 milioane lei, avem explica­ţia faptului că uzina „Hidromeca­­nica“ şi-a depăşit deja angajamen­tul anual la beneficii cu circa milion lei. ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID - instrument principal în propagarea și înfăptuirea politicii partidului pa­r- a 2-a Cu scara și tulumba la căminul cultural pag. a 2-a „RULMENTUL" Utilizarea cu randament sporit a fondului de timp al maşinilor, introducerea în producţie a unor utilaje cu parametrii superiori, prin acţiunea de autodotare, asimi­larea in fabricaţie a unor produse noi cu tehnologii complexe şi deci cu valori superioare, sunt numai cîţiva din factorii care au contribuit ca la sfîrşitul trimestrului expirat colectivul uzinei „Rulmentul“ să raporteze depăşirea angajamentelor anuale cu 15 milioane lei la pro­ducţia marfă vîndută şi încasată, cu peste 21 milioane lei la beneficii şi cu mai mult de 3 milioane lei la economii prin reducerea cheltuieli­lor de producţie. De asemenea, s-a depăşit cu 1,3 milioane lei-valută angajamentul la produsele pentru export. In aceeaşi perioadă, produc­tivitatea muncii a sporit cu 0,7 la sută peste angajamentul asumat. Sunt cîteva cifre care ilustrează ple­nar hotărîrea cu care colectivul a­­cestei uzine a pornit la realizarea Cincinalului înainte de termen. Alături de celelalte întreprinderi braşovene şi unităţile aparţinînd in­dustriei alimentare îşi intensifică, în aceste zile, eforturile pentru va­lorificarea integrală a resurselor interne, în vederea realizării an­gajamentelor asumate în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a pro­clamării Republicii. Astfel, între­prinderea „Industria laptelui“ ra­portează, la încheierea celor 9 luni, depăşirea angajamentului anual la producţia marfă cu 1564 mii lei, ceea ce reprezintă un supliment de 37 tone de unt şi 496 tone de­ brînze­­turi. Rezultate asemănătoare a ob­ţinut­ şi întreprinderea de morărit şi panificaţie care, pe aceeaşi peri­oadă, a înscris în dreptul­ produc­ţiei marfă vîndute şi încasate un plus de 502 mii lei. De asemenea este necesar a fi scoasă în evidenţă preocuparea colectivelor de la fa­brica de bere „Aurora“ şi fabrica de produse zaharoase „Dezrobirea“ care au şi depăşit angajamentul a­­nual la productivitatea muncii cu 461 lei şi respectiv 909 lei pe sala­riat. #1 In intîmpinarea celei de-a XX­V-a aniversări a proclamării Republicii Cu angajamente anuale îndeplinite Unităţi ale industriei alimentare Echipa de lăcătuşi condusă de Szőke Miklós, din secţia prelucrări mecanice de unelte­ şi­­scule, îşi depăşeşte zilnic sarcinile de plan cu 10 la sută. 300 ECUABRI, la Întreprinderea de Foto: GH. BANUŢĂ on PĂRINTEASCĂ O ştire lapidară publicată în ziarul nostru de ieri a­­n­unţa că la Codlea s-a des­chis un club pentru femei. Dar cu acest prilej s-a născut şi o preţioasă iniţia­tivă izvorîtă din profundul umanism ce caracterizează majoritatea membrilor so­cietăţii noastre, iniţiativă despre care nu se putea vorbi în cîteva rînduri. De aceea, ne face plăcere să o relatăm astăzi mai pe larg. Se ştie că în uzinele şi fa­bricile din Codlea lucrează sute de tinere fete, venite de pe alte meleaguri ale ţării. Multe din ele au o ex­perienţă de viaţă redusă, iar departe de căminul părin­tesc se descurcă la început destul de greu, sunt lipsite uneori de îndrumarea­ de care au nevoie. Şi atunci, ce s-au gîndit femeile, munci­toare mai virstnice de la „Colorom“ şi alte întreprin­deri codlene ? Ce ar fi dacă le-am întinde acestor fete o mină caldă de mamă, dacă le-am invita acasă la noi unde să găsească un sfat­ bun, în orice problemă a vieţii, să înveţe cum tre­buie amenajat un cămin cald, primitor, pentru vii­toarea familie­, cum să-şi gospodărească salariul, ce şi cum să gătească, cum să se comporte în societate — a­­dică tot ceea ce o mamă dă fiicei sale Aşadar, multe tinere mun­citoare nu vor simţi lipsa căminului părintesc, vor a­­vea... o a doua mamă care să le călăuzească şi nete­zească drumul în viaţă. VÁRADI Mano Am intrat în cel de alV-lea trimestru al anului Ce măsuri aţi întreprins pentru realizarea exemplara a planului de investiţii? Azi ne răspunde: ION ŞTEFANESCU, inginerul şef al Fabricii de şuruburi Braşov — In materialele de sinteză pu­blicate în ziarul nostru cu privire la activitatea de investiţii. Fabrica de şuruburi din Braşov a fost cita­tă de mai multe ori în rîndul uni­tăţilor beneficiare la care s-au sem­nalat rămîneri în urmă faţă de cota matematică corespunzătoare peri­oadei şi chiar faţă de media reali­zărilor pe judeţ. De exemplu, la finele trimestrului III, această în­treprindere a raportat executarea unor lucrări însumînd doar 48,5 la sută din planul anual pe total in­vestiţii şi 66,0 la sută la construc­­ţii-montaj. Vă rog să ne explicaţi care sunt cauzele restanţelor înre­gistrate în activitatea de investiţii? — In ceea ce priveşte partea ce ne revine nouă, beneficiarului, in­tr-adevăr apare o restanţă în înde­plinirea planului de investiţii, din cauza decalării, pentru anul viitor, a termenelor de montare a unor utilaje din import, utilaje ce nu au putut fi contractate la timp. Refe­ritor la lucrările de construcţii­­montaj consider că I.G.I.M. Braşov nu şi-a făcut pe deplin datoria. Realizările sale se înscriu, e drept, în graficul de execuţie stabilit e de comun acord şi, desigur, şi în pla­nul nostru de investiţii, dar nu Ing. Ştefan BANARU (Continuare în png. a ?­aj r---------8 octombrie. A căzut prima zăpadă. S-ar zice că iarna e pe aproape. Sau chiar dacă mai întîrzie, cert este că frigul şi in­continenţa ploilor atentea­ză direct la recolta afla­tă încă în cîmp sau pe rampele de încărcare. Zia­rul nostru a luat în nenu­mărate rînduri atitudine critică faţă de disputa ne­principială, dăunătoare, intervenită între producă­tori (unităţile I.A.S. şi cooperativele agricole) şi beneficiarul imediat (I.P.­­U.tt.F., la rîndul lui furni­zor pentru industrie şi consumatori). Pe alocuri, disputa totuşi mai conti­nuă. Poate şi din cauza insuficientei responsabili­tăţi manifestate de unii factori de conducere, dar cu siguranţă şi din cauza disproporţiei efective din­tre marile cantităţi de re­coltă şi timpul (tot­uşii redus) favorabil strîngerii şi transportării ei. Da, de cîteva săptămîni, pe ogoa­re s-a declanşat o adevă­rată alertă, dominată de imperativul: „Recolta tre­buie salvată“. E dezidera­tul pentru realizarea­ că­ruia efortul nu trebuie­ să cunoască limite. Totul ,de­taliaţii din întreprinderi şi instituţii, elevi şi stu­denţi , se­ înrolează zilnic, ca un singur om, alături indiferenţa unora sau, mai exact, absenţa lor aproa­pe totală de la acest u­­riaş efort colectiv este mai mult decit revoltă­­toare. Despre cine şi des­pre ce este vorba? Din totalul produselor agroalimentare contractate de I.P.U.I.F., circa 3.000 de tone revin consumuri­lor colective din munici­piu şi (cîteva) din judeţ, respectiv cantinelor­ şco­lare, de întreprinderi, spitale şi grădiniţe. Po­trivit normelor legale, fiecare unitate de acest gen a înaintat T.P.V.I.F.­­ului necesarul de produ­se, comanda în baza că­reia furnizorul a emis notele de repartiţie, pu­­nînd conducerile cantine­lor în relaţie directă cu producătorul. De aici în­colo, cantina are obligaţii integrale în preluarea ne­cesarului de produse re­clamat, fiind obligată să ridice de la producător, cu mijloace proprii, legu­mele şi zarzavaturile des­tinate hranei abonaţilor. Contrar acestor rapor­turi neinventate de ieri, alaltăieri, ci stabilite de I. COMAN (Gonlinuor® în pag. a 3-ca) ‘ ................ r—■»* - ANCHETA NOASTRA lAKAIA A BATIITIA N­SA,IAR mu mmmiiM be mim Ml AȘTEAPTĂ... timpul r 'mmn pinde de felul cum acţio­ de lucrătorii ogoarelor, în nam, cum intervenim în a- _ . ....... ceste zile de adevărat dra- aceasta adevarata batahe­matism pentru soarta unei cu vitregiile naturii. Toc­­bune părţi a recoltei. Sa­­mai de aceea nepăsarea I­I­I m I I­I­I

Next