Evenimentul, iulie-septembrie 1914 (Anul 22, nr. 113-199)

1914-07-22 / nr. 132

ANUI­ XXII No.­­ 5 BBNI ARO NAM HETE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA I l-a Redacția și Administrația Iași Strada Lipușnestim No. 44­5 BBNI A­N­U­N­C­I­U­R­I In­sorț­i­ul Roata mo In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b. 7 E­LE F­OH HO. 88 ORGAN AL PARTIDULUI COTISERVATOR MARȚI 22 IULIE 1914 - Lupta pentru unitate Unde-i omul ? Unde sunt oa­menii ?. Iată ceea ce întreaga țară se întreabă în momentele actuale, — momente hotărâtoare de­sigur pen­tru soarta neamului nostru, trun­chiat, rezlățit și îngenunchiat în sclavia puternicilor hrăpăreți cari stăpânesc fâșii mari din el ! Nici odată de când cele două principate dunărene, cum ni se zice în Apus, s’au contopit într’un singur stat român, niciodată zicem țara noastră nu s’a găsit în o si­tuație mai decizivă pentru viitorul ei, de cât cum se găseșe astăzi. In 1859 contele Cavour și Vic­tor Emanuel ajutați de marii pa­trioți ca Garibaldi și alții, au știut din micul regat al Sardiniei, să facă o Italie mare, contopind în ea Modena, Toscana, ducatul de Parma, cele două Sicilii, Lombardo- Veneția etc. și constituind astfel puterea europeană de astăzi, care contează printre marile națiuni ale lu­mei. In momentele actuale, România se găsește în situația regatului Sardiniei din 1857. Pe atunci ma­rii patrioți italieni nu discutau, și nici nu­ făceau combinații negus­torești cu privire la întregirea nea­mului italian. Noi, ne slăbim și facem vorbă între noi către cine să ne alipim, —cătră Austria sau către Rusia ? Ba unii spun că ar fi bine să stăm cu mănele'n sân și să aș­teptăm să ne cadă’n gură, para malaiață. Bizantinismuri nenorocite nepa­­triotice cu momentele prin care trecem ! Aspirațiile și revendicările noas­tre naționale ne indică fără multă filosofie, ce trebuie se facem. N’avem timp de stat la vorbă, —și dacă dint’un moment în al­­tul o punere la care intervine, — atunci noi, vom fi, scapat trenul! Dacă este adevarat, precum pre­sa acreditată europeană și precum noi întune­cată să ne-o spunem, cele cinci sute de mii de baio­nete românești, pot să decidă de soarta răsboiului început deja și care amenință se fie o desfășu­rare europeană,­atunci nu mai e timp de tergiversații. Se fac prognosticuri bazate pe calcule greșite, cum că România trebuie să incline spre tripla ali­anță, în care Germania figurează ca forță colosală ce ar putea în­frânge toate armatele: rusă, fran­ceză și engleză la un loc. Acei cari fac asemene calcule, uită că pentru atingerea acestui scop, Germaniei iar trebui să pună pe linie de bataie și pe două fron­turi, cel puțin șapte sau opt mi­lioane de baionete, ca să poată face față armatelor unite ale Fran­ței, Rusiei și Angliei, — ceea ce Germania nu are și nici poate să ridice ! Lupta s’ar da astfel numai con­tra Germaniei singure,­­ căci Aus­­tro-Ungaria încleștată in război contra popoarelor balcanice, nu ar putea procura Germaniei nici cinci soldați ca ajutor. Cât despre Italia, sentimentul național este cunoscut ca anti­austriac, și nu poporul italian s-ar scula să salveze din desastru o țară care deține în ghiarele ei, Trentinul și Triestul și care apasă în sclavie o imensă populație italiană. Italienii nu-și vor vărsa sângele pentru tiranii neamului lor și chiar se zăresc la orizont indicațiuni în acest sens. Atunci cum rămâne cu între­bările că spre cine trebuie se în­clinăm, și ce trebuie să facem?... Sfaturile filosofice ale acelor cari cred că stând indiferenți și imparțiali cu arma la picior, fără să luăm o hotărâre în sensul unei cooperațiuni cu vre-o putere, ne va pune în poziție să fim consi­derați ca adversari și ai Austriei și ai Rusiei, și astfel să nu ne bucurăm de simpatia și sprijinul nici unei din aceste puteri, care ar fi să intre în conflict. Și apoi, când pare să mai avem ocaziunea, și cât trebuie să mai așteptăm, pentru ca să întreprin­dem realizarea idealului nostru național și să intrăm în lupta pentru unitatea noastră etnică ?.... Iată ce trebuie, fără multă bă­taie de cap, să ne punem înainte. ----------------oQCOC---------------­ Să fim rezonabili De două zile, cetățenii orașului nostru sunt peste măsură de alar­mați. Fel de fel de svonuri circu­lă, unele mai grave și mai sensa­­ționale ca altele. Astăzi e ziua ho­tărâtoare pentru noi, căci la ma­rele consiliu de coroană care va avea loc la carele 5 la Sinaia, guvernul român printr’un comunicat, va arăta care este atitudinea Ro­mâniei, in conflictul european. Dacă va trebui să mobilizăm, vom mo­biliza și­ vom mobiliza foarte re­pede. Avem pe Suveranul țărei noas­tre, care e un mare monarh și în care toți cetățenii acestei țări, au cea mai mare siguranță in sensul cum se va hotăra atitudinea țărei. Să fim cu toții deci rezonabili, și să așteptăm de la înțeleptul nos­tru Rege, hotărârile care se vor lua, hotărâri care vor liniști, sun­tem­ siguri, spiritele. — ——OOQO------------------­ Mobilizarea armatei turcești Constantinopol 21 iulie Guvernul a anunțat în mod oficial că dorind să păstreze neutralitatea, a ordonat mobilizarea parțială. Scrisoare din Roma Italia și tulburările din Albania.— Ulivi și descoperirea sa : o in­genioasă escrocherie. Anul trecut, a fost micul stat al Muntenegrului care a aprins scânteia marelui război din Orient; anul aces­ta este de-abia înjghebat statul Al­baniei care stă gata să aprindă scân­teia unui răsboi, între cari puteri nu se poate încă preciza. Pentru ori­ce eventualitate, Italia, după cum v’am mai comunicat, a mo­bilizat peste 120.000 de oameni, toată clasa contingentului 1911. Această mo­bilizare, căreia la început guvernul italian a căutat să-i dea o interpre­tare cu car­e să liniștească opinia publică, acum se vede bine scopul în vederea căruia s’a făcut. Căci, trupe numeroase au fost în­grămădite în porturile italiene de pe Marea Adr­atică, gata să pornească, iar, flota­ îtimană, și-a trimis mai multe divizii de chiurasate, în vederea unei acțiuni, precum și un mare număr de vase-transporturi, pentru îmbarcarea trupelor. Nu mai este pentru nimeni un se­cret, scopul acestei grămădiri de tru­pe : desființarea lor va fi Albania, dacă evenimentele vor merge tot înrăindu-se acolo. Presa italiană, oglindă fidelă a sco­purilor guvernului, atacă mereu Gre­cia, și anunță că nu va permite nici­când guvernul italian ca Valona să fie ocupată, sau ca zona neutră din Al­bania de sud, împreună cu canalul de Corfu, să fie violată. Suntem în ajunul unei alte tragedii sângeroase, și dacă dintr’o zi pe alta, cursul evenimentelor nu se va modi­fica în bine în Albania, cine știe la ce desfășurare de roșii epizodii nu vom asista în curând. * Sunt mai multe luni de când un inginer italian Ulivi, a făcut în Franța niște experiențe, menite să revoluțio­neze întreaga artă a răsboiului: Ulm­­, zicea că inventase un aparat, care cu ajutorul razelor ultraroșii, făcea să explodeze la distanță ori­ce cantitate de ori­care explosiv: pulbere de tun, dinamită, melinită, etc. Ori­cine poate judeca importanța ce prezintă această descoperire , să nu mai existe nici cea mică cantitate de explozibile, care să nu poată fi făcu­tă să sară în aer. Ziarele din lumea întreagă au vor­bit de această mare descoperire și guvernele tuturor statelor s-au inte­­sat de aproape de ea. Rusia a fost cea dintâi care a in­tervenit cu mai multă insistență pe lângă guvernul italian, cerând să i se dea și ei dreptul de a o întrebuința, iar depărtata Japonia, a trimis la Roma într’adins o com­isiune de ofi­țeri, ca să trateze cu guvernul ita­lian. In timpul acesta, Ulivi, la Floren­ța, tot făcea să se vorbească de el și de descoperirea sa, fără însă să facă vre-o experiență decisivă. Guvernul italian i-a propus în două rânduri să-i pue la dispoziție mate­rialul necesar pentru facerea unor ex­periențe, dar Ulivi, nu s’a dus nici­odată, și a pretextat fel de fel de stri­căciuni venite aparatului său. Atunci, s’a făcut o interpelare în senat, și ministrul de război, a răs­puns ceea ce vă spusei eu mai sus, și a mai adăugat că nu se știe de unde Ulivi are diploma de inginer. La câte­va zile după aceasta, Ulivi a fugit din Florența cu fata unui a­­miral la pensie, cu care era logodit și gata să se căsătorească. Și acum toată lumea nu se ocupă decât de senzaționala fugă a pretin­­sului inginer Ulivi și de abilitatea cu care a știut să înșele o lume în­treagă. Un al doilea Kook. Informații Credem a ști că d. Al. Mar­ghiloman, șeful partidului con­servator a intervenit personal telegrafic la președintele con­siliului pentru a se pune ca­păt scandalului cu punerea forței armate la dispoziție so­­cietatei tramvaelor comunale. In urma acestei intervenții, pe de o parte trupele au fost re­trase aseară, iar pe de alta s-au început tratative între direcție și greviști pentru încetarea grevei. Să speră că, date fiind po­runcile de la Sinaia, direcția tramvaelor va fi mai concili­antă și se va aplana, astăzi chiar, acest diferend. Valea Temeșului plină de trupe și se telefonează din Sinaia că persoane venite din spre Brașov de­clară că toată valea Temeșului este tipită de trupe ungurești în mare număr. Persoane din România care posedă vile pe valea Temeșului au fost în­­vitate­ să le abandoneze spre a se în­toarce în țară. Să anunțase de ziare că mi­nisterul de războiu, a luat o­ disposiție prin care toți tinerii care au luat bacalaureatul după ce și-au făcut stagiul in armată, vor fi înaintați la gradul de sublocotenent în rezervă. Mo­bilizarea se va decide în cu­­rînd și ordinul în acest sens n’a sosit încă pe la corpurile respective. Sunt zeci de tineri în această situație, care așteap­tă ca ministrul de război să decidă într’un fel. Unii din categoria acestor bacalaureați sânt avocați, in­gineri, magistrați, studenți, și nu posedă macar gradul de fruntaș. D. C. Stere, a plecat alaltăi seară la Viena. Ce caldă acum acolo d.­ Stere ? O simplă întrebare: Consiliul de igienă al orașului se va întruni mâna la ora 5, sub pre­­tenția d-lui dr. P. Fior, pentru a se ocupa de măsurile ce trebue de luat contra febrei tifoide. Un număr de vre­ o 40 de ofițeri și studenți sârbi au tre­cut prin Iași, ven­ind din Ru­sia. Ei pleacă pe câmpul de luptă, în Serbia. „Opinia“ care a apărut era la a­­miază se vede că vrea să-și bată joc de d. Take Ionescu, în modul cel mai ridicol. După ce numitul ziar îi anunță so­sirea la Sinaia, zice că toată Sinaia, toți oamenii din Sinaia, cu miniștrii și cu Suveranul, precum și miniștrii străini, nu’și aveau ațintite privirile lor, de­cât asupra d-lui Take Iones­cu, asupra marelui om de stat Iones­cu, de pe figura căreia—glăsuește „Opinia“ -se cerea că România tre­ce prin momente grele și că Europa este amenințată de o mare catastrofă. Cel ce scrie cele de mai sus, e.... excrochul Blumenfeld și cel care e lăudat în modul cel mai ridicol e cel mai reclamangiu din­tre oameni, pănă și în momentele grele prin care într’adevăr trecem cu toții astăzi. Consiliul comunal se va întruni mâne la ora 3 p. m. N­u multă părere de rău aflăm că astă noapte a încetat la Focșa­ni, după o lungă suferință, tână­rul Dimitrie Militeanu, licențiat al facultăței de drept, bine cunoscut și simpatizat în cercurile ieșene. Dimitrie Militeanu este fiul d-lui Dimitrie Militeanu din Focșani, cumnatul d-lui Grigorie Bârsan, directorul Liceului Național și fratele d-lui Caton Militeanu, con­trolor financiar. Îndurerați de moartea atât de timpurie a distinsului tânăr Mili­teanu, rugăm familia să primeas­că expresia viilor noastre păreri de rău. Funcționarii de la poștă și telegraf, nu cunosc engleza. Foarte dese­ori, telegrame venind din Anglia și adre­sate His Majesty (M. S. Regelui) se duc la... liotei Majestic din Capitală. Dar, ceia ce e nostim e că, în pre­zent la sus zisul liotei, se află un că­lător cu numele de King. Era o depeșă din Londra, adresată M. S. Regelui Carol, His Majesty King Charles, a fost natural remisă la hotel Majestic, d-lui King, care n’a constatat eroarea decât după ce des­chisese telegrama. Un nou incident s’a petrecut ori noapte pe frontiera bulgară română, în județul Durostor. Trei bulgari voind să treacă în mod clandestin frontiera, grănicerii noștri observându-i i­a somat să stea ; cum bulgarii nu a răspuns somațiunilor sentinelei noastre, acesta a tras asu­pra lor. Grănicerii bulgari, la rândul lor au tras asupra soldaților noștri. Bulgarii pentru care a avut loc a­­cest incident s’au refugiat într’o pădure. Alte amănunte lipsesc. —s— Capitala s’a declarat de câteva zile în stare de asediu! Cauza ? Tramvaiele S. T. B. nu pot circula din cauza greviștilor cari nu vor să facă ceea ce a făcut Primă­ria, adică nu vor să se lase a fi ju­puiți de drepturile lor! Din această cauză Statul (reprezentat prin toți acționarii de la S. T. B.) scoate în fiecare zi numeroase companii de in­fanterie, artilerie, cavalerie și dacă ar avea ar scoate și marină ! Motivul ? Se apără un principiu de Stat și mai ales un... gheșeft parti­cular ! Din ordinul șefului de stat-major din ministerul de război se face cu­noscut că ordinele de repartiție pen­tru serviciul militar în timp de pa­ce și de război al studenților din a­­nii 4, 5, 6 și absolvenți ai facultăți­lor de medicină și ai școalei supe­rioare de medicină veterinară se gă­sesc la facultatea (școala) respectivă, de unde aceștia sunt obligați a le cere. De asemenea ofițerii sanitari de rezervă cari nu au primit anul acesta ordine de serviciu, de la corpuri sau servicii, se vor adresa urgent direc­ției sanitare militare (str. Știrbey Vodă) pentru a li se da. Ministerul de interne a făcut cu­noscut prefecturilor din țară, prin­­tr’o circulară, că ministerul industri­ei și comerțului avînd interes să ve­rifice numărul societăților comerciale, industriale și financiare din țară, a intervenit în acest scop ca să se ia măsuri prin organele administrative și polițienești din întreaga țară, afa­ră de București, pentru a se cerceta și a se comunica zisului minister, e­­xact și cât mai neîntârziat, lista com­plectă a acestor societăți, în care să se treacă denumirea acestor societăți și locul unde își au sediul. —s— Administrația ziarului nostru face abonamente de vilegiatură. Pe 3 luni 5 iei, iar lunar, in mod excep­­țional in timp de vacanță, 1.50.

Next