Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)
1970-07-10 / 7361. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7361 Vineri 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani Zile de muncă intensă in agricultura Județului. Același ritm febril în executarea lucrărilor de sezon și in împrejurimile atît de greu calamitatului oraș Dej. In imagine: adunatul furajelor la I.A.S. Dej încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU formați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid și popor desfășoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă, cît și externă a partidului și statului nostru demonstrează, o dată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială — constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sînt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Comitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. In primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției industriale a crescut ,cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiții sarcinile privind creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, sporirea eficienței întregii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității economice. In același timp, aceste rezultate demonstrează că organele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cît, după cum se știe, în această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotăririlor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate in condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsămînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strânsul orzului și griului a și început, și recoltele obținute sunt mulțumitoare; și în județele unde nu a început încă recoltarea se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine; umiditatea este mai mult decît suficientă și, avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obținute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 și creând o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce privește aprovizionarea tehnicomaterială, asigurarea documentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperării între diferite întreprinderi; s-au evidențiat lipsuri și în preocuparea pentru îmbunătățirea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor, materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activității economice. Rezultatele obținute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producției industriale, ridicarea productivității muncii, îmbunătățirea calității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea eficienței economice. De altfel, aproape toți tovarășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depășire a planului de producție și beneficii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus; aceasta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan — desigur, acolo, unde sîntem interesați, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depunem eforturi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, ca există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată, deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune, avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provocate de calamități le putem recupera în primul rând în industrie; deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărite pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve și posibilități de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din Informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acțiunea de economisire a materiilor prime și materialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producție, al micșorării consumurilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizațiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral planul de producție al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităților de producție, nncit pînă la sfîrșitul anului să recuperăm în întregime pierderile suferite în industrie și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și sporească preocuparea pentru ridicarea calității producției, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îmbunătățire a organizării producției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a eficienței economice. O mare atenție trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiții, punerii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune condițiuni a planului pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sînt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca ministerele, comitetele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cât și pe primii secretari, pe toți membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, acolo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafețelor de pe care se retrag apele cît și însămînțarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cît mai mari cu porumb, legume și culturi furajere; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundații. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenția asupra acestei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi nu trebuie să se aștepte numai timpul bun, situația cere să se muncească pe orice vreme pentru a asigura strîngerea la timp a griului și orzului. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul investițiilor în agricultură este rămas în urmă De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lucrărilor de hidro-ameliorații și desecări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an; orice rămînere în urmă în acest domeniu poate avea repercusiuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în producție, executarea lucrărilor de construcții, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la secțiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 și planul cincinal 1971—1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creștere a producției și productivității muncii, de ridicare a rentabilității, reducerea cheltuielilor materiale, realizarea integrală și cu o înaltă eficiență a programului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal — de către întreprinderi, de toate organele de partid — putem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiții bune, pentru asigurarea din primul an, a înfăptuirii lui cu succes. (Continuare In pag. alla) In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producției și a muncii in agricultură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversa'"<''a semicentenarului Partidului Comunist Român (Hotărîrea va fi dată publicității). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internațional desfășurată în ultima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țârii noastre în alte țări și ale delegațiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă prețuire activității internaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind ca aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroase partide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a solidarității internaționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea unității sistemului socialist mondial, a mișcării comuniste internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți a numeroase țari - expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuției țării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului și neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-șî hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internațională și lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate și pace în Europa și în lume. Plenaru subliniază că și în viitor Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova în mod statornic această politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii și înțelegerii între popoare. In cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarășii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ștefan Boboș, Nicolae Vereș, Gheorghe Homoștean, Ludovic Fazekas, Teodor Haș, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florența Munteanu, Adalbert Crișan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roșa, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. NOUTATI DE LA INDUSTRIA SIRMEI 3 Utilaj de mare randament După o scurtă etapă de rodaj și probe tehnologice, zilele trecute a fost dat în exploatare la atelierul edile (întreținere), din cadrul uzinei Industria sîrmei, un nou utilaj, o mașină modernă de mndelat cherestea la grosime, fabricată de întreprinderea mecanică din Roman. Cu excepția reglării avansului de viteză, care se realizează cu ajutorul unei manete, toate celelalte operații de lucru, implicit cuplarea și decuplarea de la rețeaua de alimentare cu energie electrică, sunt automatizate. In caz de avarie sau abatere de la regimul de exploatare corectă, când mașina este în funcțiune, dispozitivele de blocare acționează, de asemenea, automat, pentru oprire, prevenind astfel accidentele mecanice și umane, posibile în astfel de situații. Datorită gabaritului mare al mesei tehnologice, care permite prelucrarea unor suprafețe cu lățimea de pînă la 800 mm, a vitezei de avans, cuprinsă între 5 și 18 m și a turației care atinge pînă la 3 000 de ture pe minut, randamentul noului utilaj depășește de circa 4 ori productivitatea unei mașini mai vechi din dotarea atelierului, eliminînd punctul de strangulare identificat la această operație tehnologică. Acest spor de capacitate a fost finanțat din fondul de mică mecanizare, iar lucrările de montaj și echipamentul electric au fost executate de muncitori, tehnicieni și ingineri din atelierul edileci de la serviciul mecanic-energetic. Din succesele primei decade a lunii iulie OȚELARII de la uzina Industria sîrmei au trecut bariera de producție a primei jumătăți de an cu un avans de 648 tone, pe care, în virtutea priceperii și a vredniciei ce îi caracterizează sînt hotărâți să-l amplifice în lunile următoare. Dînd suport concret acestei hotărîri, siderurgiștii din Cîmpia Turzii au elaborat în decada I a luni iulie cu 20 de tone mai mult oțel decît sarcina de plan. Rezultate mai bune în această perioadă au obținut oțelarii de la cuptorul Martin conduși de maistrul Ilie Pașcan, precum și echipele prim-topitorilor Traian Turbuțan și Iuliu Deja de la cuptoarele electrice nr. 1 și 3. 100 KM CONDUCTORI ELECTRICI fabricați peste plan constituie elementul care marchează bilanțul operativ al cablărilor în perioada 1—10 iulie. La nivelul celor 6 luni trecute valoarea producției marfă a fost depășită cu un milion lei. Dintre sortimentele realizate în cursul primei decade rețin atenția: conductorii electrici pentru automatizări, conductorii pentru instalații electrice la avioane, precum și lița de antene (radio-recepție și radio-emisie) pentru nave. LA TRAGATORIA DE METALE prima decadă consemnează o depășire a producției planificate cu 7 la sută. In afară de materiile prime destinate fabricii de conductori electrici, trefilatorii din acest sector realizează și produse pentru vânzarea directă. Dintre acestea merită amintit firul de contact (troleu) pentru electrificarea transportului urban și feroviar, la care sarcina pe trimestrul III este sensibil mai mare decît pe cel anterior. Este notabil, de asemenea, și faptul că, tot în acest trimestru aici se vor trefila în mod suplimentar 260 tone de sîrmă pentru întreprinderea Electromureș din Tg. Mureș, greu lovită de calamitățile naturale din luna mai a.c. C. V. I Carnet de reporter Mucere aminte Legenda despre potop s-a zămislit, cu siguranță, intr-o vreme coborîtă dintr-o copilărie a istoriei, intr-o vreme de secetă cumplită cu oameni care visau izvoare și vorbeau în somn legende. Apa înseamnă rod bogat și greu, înseamnă lacrimi și oceane, cascade și riuri din albia peșterilor, spre laudă luminii și spicului mustind de înțelesul pîinii. Apa cea de toate zilele, apă, ne-a trădat la acest sfîrșit de primăvară grozavă, a lovit pe la spate cu pumnii goi, făcindu-ne să suferim. Eram toată suflarea țării, fără să știm, intr-o noapte de mai, la Dej și Satu Mare, Alba și Mediaș, în satele noastre dragi, intr-o noapte ca atîtea altele, dormind cu gîndul la ziuă. Orașele, satele aveau somn odihnitor undeva deasupra plutea un cîntec de leagăn, cu „nani-nani, puiul mamei", dulce și înmiresmat ca miezul de cireașă. Și deodată au năvălit apele, vîltorile deochiate ale rîurilor bete de putere ascunsă și rea. Strigătul nostru a înfiorat stelele și-am plîns cu cîntec blestemat; ni s-a răspuns din partea cu-ntuneric prin bezmetice puhoaie și noroi înflorit, murdar și mirositor. Au strigat și sirenele fabricilor, au gemut stăvilarele și negre viitori au bătut cu sabia grea în așezări de ani o mie, în bătrînețea lor tînără, pălmuindule obrajii venerați. Poeții și țăranii, muncitorii și artiștiicetățeni au dat glas durerii lor, bărbătește, cu pumnii pe inimă. A încremenit dureros timpul și nu s-a auzit decît răsuflarea țării încleștată pe unelte; umăr la umăr au trecut să șteargă obrajii înlăcrimați ai orașelor și satelor într-o frăție mare de unelte și voință, încruntați, obosiți, cu ochii decolorați de oboseală, dar neclintiți, ostași și muncitori, scriind cu neostenită hărnicie filă eroică din istoria de mai; laudă lor, laudă țăranilor și femeilor muncitoare, mame și iubite, adinei mulțumiri inimii lor, recunoștință pînă la pămînt în fața omeniei! N Acele ceasornicului au început din nou să macine mărunt griul orelor, griul clipelor... Am îndrăznit o clipă de răgaz pentru ginduri, pentru cele ce ne-au ostenit memoria în aceste zile. Am gîndit despre toate, și în primul rînd despre noi. O clipă am vrit apa, o clipă doar, cînd ne-a furat și jignit semenii, avutul țării și al semenilor. O clipă doar căci gîndul dintre toate cel mai bun și omenesc ne-a îndreptat spre apa cea de toate zilele, apa cea blîndă și frumoasă ca zîna, ca tinerețea fără bătrînețe. Semințiile mari s-au născut în preajma apei care purta felurite nume vechi, dar cu aceeași curgere neobosită. Tigrul și Eufratul, Tibrul și Dunărea, Volga și Loara — ape și mări ca cea a Mediteranei, unde grecii au înălțat Atena spre rămînere veșnică. În timp de ploi bune și înțelepte, pămîntul gîndea grîu și îl năștea pentru pline, porumb pentru mălai, iarbă dulce pentru vite... Cu apele ploilor și ale rîurilor ape și-au fost astîmpărat setea omul cîmpului și animalul din plug. Acele ceasornicului nu s-au oprit nici o clipă. III Și-am alergat din nou înaintea timpului, dornici de-a ne bucura privirile minții și am găsit pămîntul în strai de roade, griul și livada, pîinea și mărul și am auzit lopeții enorme întorcînd pămîntul, mașini puternice storcind vlaga mlaștinilor... topoare icnind pe grumazul cioturilor putrede Și cu gîndul am mîngăiat ca pe un obraz de copil nemuritor, obrazul pămîntului. Și i-am simțit zimbetul destins, copilăresc, și-am alergat prin lanuri pîn-am ostenit, ne-am rătăcit prin grîu și era nalt de nu zăream decît cerul, ne-am chemat prin vii și livezi, pe nume, chiar fără să ne cunoaștem vreodată. Albastrul cerului ne bucură acum pînă la lacrimi. Gomel UDREA t