Făclia, iulie-septembrie 1970 (Anul 24, nr. 7353-7430)

1970-07-10 / 7361. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI — Nr. 7361 Vineri 10 iulie 1970 4 pagini 30 bani Zile de muncă intensă in agricultura Județului. Același ritm febril în executarea lucrărilor de sezon și in împrejurimile atît de greu calamitatului oraș Dej. In imagine: adunatul furajelor la I.A.S. Dej încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU fo­rmați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deose­bite, cînd întregul partid și popor desfășoară o muncă in­tensă pentru lichidarea urmă­rilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu ța­­­­ra noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea inter­nă, cît și externă­ a partidului și statului nostru demonstrează, o dată în plus, unitatea dialec­tică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a socie­tății socialiste multilateral dez­voltate, de ridicare a bunăstă­rii întregului popor și preocu­parea pentru întărirea coeziu­nii și unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și mun­citorești, a tuturor forțelor an­­tiimperialiste, pentru transpu­nerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvol­tare a colaborării cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de o­­rînduire socială — constituie un tot unitar, se condiționea­ză reciproc, sînt părți insepa­rabile ale procesului de în­făptuire a rolului conducător al partidului nostru în socie­tate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Co­mitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fermi­tate pentru rezolvarea grave­lor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea u­­nui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activitate pe plan inter­național, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider ne­cesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. In pri­mul semestru producția globa­lă industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produ­se de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al a­­nului 1969 volumul produc­ției industriale a crescut ,cu 12,4 la sută, depășindu-se rit­mul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiții sarcinile pri­vind creșterea productivității muncii, ridicarea calității pro­ducției, sporirea eficienței în­tregii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerțu­lui exterior, planul de export pe primele șase luni a fost de­pășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de pri­mul semestru al anului tre­cut. Rezultatele obținute în pri­mele 6 luni în înfăptuirea pla­nului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bu­ne condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense de­puse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile în­treprinderilor, al unei mai bu­ne îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității econo­mice. In același timp, aceste rezul­tate demonstrează că organele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în rea­lizarea planului producției pe primul semestru, cu cît, după cum se știe, în această perioa­dă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au între­rupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotăririlor plenarei Comitetului Central din mar­tie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agri­cole au fost executate in con­diții bune, s-a asigurat o can­titate mai mare de îngrășămin­te și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibili­tatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită mă­surilor luate pentru reînsămîn­­țarea suprafețelor­ calamitate, pentru buna îngrijire a cultu­rilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovi­zionarea populației. De altfel, strânsul orzului și griului a și început, și recoltele obținute sunt mulțumitoare; și în jude­țele unde nu a început încă recoltarea se apreciază că pro­ducția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspecti­ve pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, ce­lelalte culturi se prezintă, în general, bine; umiditatea este mai mult decît suficientă și, avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate apre­cia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea a­­vem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizio­nării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeo­sebi cu legume. Volumul măr­furilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la su­tă față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că re­zultatele generale obținute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe între­gul an, asigurînd astfel înde­plinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 și creând o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această pe­rioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce pri­vește aprovizionarea tehnico­­materială, asigurarea docu­mentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperării între diferite între­prinderi; s-au evidențiat lip­suri și în preocuparea pentru îmbunătățirea organizării pro­ducției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate supe­rioare a mijloacelor, materia­le și financiare, pentru creș­terea rentabilității activității economice. Rezultatele obți­nute pe primele 6 luni de­monstrează că în toate între­prinderile există mari rezerve pentru sporirea producției in­dustriale, ridicarea productivi­tății muncii, îmbunătățirea calității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creș­terea eficienței economice. De altfel, aproape toți to­varășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat anga­jamentele de depășire a pla­nului de producție și benefi­cii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus; aceasta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan — desigur, acolo, unde sîntem interesați, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depunem eforturi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, ca exis­tă o serie de întreprinderi­­ care nu lucrează la capacita­tea proiectată, deși a trecut destul de mult timp de la pu­nerea lor în funcțiune, avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamen­tul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele supli­mentare asumate. Este nece­sar să facem acest lucru, to­varăși, pentru că pierderile provocate de calamități le putem recupera în primul rând în industrie; deci în acest domeniu trebuie să ne con­centrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și între­prinderile trebuie să ia mă­suri mai hotărite pentru eli­minarea neajunsurilor mani­festate, pentru punerea în va­loare a marilor rezerve și po­sibilități de care dispune eco­nomia noastră. După cum ați văzut din In­formarea prezentată, pagubele pricinuite de inundații se ri­dică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprin­deri nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc în­că sub apă circa 300 mii hec­tare. Această situație deosebi­tă impune luarea în conti­nuare a unor măsuri energi­ce. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se inten­sifice acțiunea de economisire a materiilor prime și materia­lelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pier­derilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresu­lui al X-lea, în sensul redu­cerii cheltuielilor de produc­ție, al micșorării consumuri­lor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocu­păm să obținem încă în acest an progrese reale în reduce­rea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materia­le. Se impune ca ministerele, organizațiile economice cen­trale să înfăptuiască cu fer­mitate hotărîrea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral planul de pro­ducție al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităților de producție, nncit pînă la sfîrșitul anului să recuperăm în întregime pierderile sufe­rite în industrie și să dăm peste plan o producție de cir­ca 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și spo­rească preocuparea pentru ri­dicarea calității producției, aceasta fiind una din proble­mele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îm­bunătățire a organizării pro­ducției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a efi­cienței economice. O mare atenție trebuie a­­cordată realizării în întregime a planului de investiții, pu­nerii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premi­sele înfăptuirii în bune con­dițiuni a planului pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vede­re că în unele sectoare de ac­tivitate sînt încă serioase ră­­mîneri în urmă în realizarea planului de investiții, se im­pune ca ministerele, comitete­le județene de partid să ia toate măsurile necesare pen­tru realizarea obiectivelor sta­bilite la datele convenite. Tre­buie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta pla­nul cu unele investiții în a­­cest an, pentru a ușura ast­fel realizarea sarcinilor foar­te mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît con­ducerile ministerelor, cât și pe primii secretari, pe toți mem­brii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investi­ții și, acolo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, a­­tît reînsămînțarea tuturor su­prafețelor de pe care se re­trag apele cît și însămînțarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cît mai mari cu porumb, legume și culturi furajere; aceasta va permite recuperarea pierderi­lor provocate de inundații. Trebuie să luăm­ toate măsu­rile pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturi­lor de vară. Atrag în mod deosebit atenția asupra aces­tei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi nu trebuie să se aștepte nu­mai timpul bun, situația cere să se muncească pe orice vre­me pentru a asigura strînge­rea la timp a griului și orzu­lui.­­ Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricul­tură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anu­lui planul investițiilor în a­­gricultură este rămas în urmă De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lucrărilor de hidro-ame­liorații și desecări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an; ori­ce rămînere în urmă în acest domeniu poate avea repercu­siuni negative asupra înfăp­tuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comite­tului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare aten­ție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe a­­nul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a con­tractelor economice pentru 1971, precum și a contracte­lor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii pri­me, mașini și utilaje, desfa­cerea producției, cooperarea în producție, executarea lu­crărilor de construcții, teme­le de cercetare. In semestrul II a­l acestui an se va dezbate — începînd de la secțiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 și planul cin­cinal 1971—1975, urmărin­­du-se identificarea unor noi resurse de creștere a produc­ției și productivității muncii, de ridicare a rentabilității, re­ducerea cheltuielilor materia­le, realizarea integrală și cu o înaltă eficiență a progra­mului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte pre­vederile planului cincinal — de către întreprinderi, de toa­te organele de partid — pu­tem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiții bune, pentru asigu­rarea din primul an, a în­făptuirii lui cu succes. (Continuare In pag. a­ll­a) In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii orga­nizării producției și a muncii in agricultură și proiectul Legii privind răspunderea con­ducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bă­nești, organizarea și funcționarea contro­lului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbună­tățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pen­tru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor aces­tor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversa'"<''a semicentenarului Partidului Comunist Rom­ân (Hotărîrea va fi dată publi­cității). Plenara a fost informată despre activita­tea pe plan internațional desfășurată în ultima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țârii noastre în alte țări și ale delegațiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă prețuire activității internaționale desfășurate de Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guver­nul Republicii Socialiste România, de se­cretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind ca aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroa­se partide comuniste, muncitorești și orga­nizații democratice din alte țări. Aceste în­­tîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea priete­niei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a s­olidarității internaționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice și progresiste, cu miș­cările de eliberare națională, sporirea con­tribuției la întărirea unității sistemului so­cialist mondial, a mișcării comuniste inter­naționale, a tuturor forțelor antiimperia­­liste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în țara noas­tră a delegației de partid și guvernamen­tale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoare­lor român și sovietic, al cauzei întăririi sis­temului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți a numeroase țari - expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuției țării noastre la lupta împotriva politicii cercuri­lor imperialiste agresive, a colonialismului și neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-șî hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internațională și lichidarea focarelor de în­cordare, pentru securitate și pace în Eu­ropa și în lume. Plenaru subliniază că și în viitor Parti­dul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova în mod sta­tornic această politică externă, ce cores­punde pe deplin intereselor vitale ale po­porului român, intereselor socialismului, păcii și înțelegerii între popoare. In cadrul plenarei au luat cuvîntul tova­rășii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ștefan Boboș, Nicolae Vereș, Gheorghe Homoștean, Ludovic Fazekas, Teodor Haș, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florența Munteanu, Adalbert Crișan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roșa, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. NOUTATI DE LA INDUSTRIA SIRMEI 3 Utilaj de mare randament După o scurtă etapă de ro­daj și probe tehnologice, zi­lele trecute a fost dat în ex­ploatare la atelierul edile (întreținere), din cadrul u­­zinei Industria sîrm­ei, un nou utilaj, o mașină moder­nă de m­ndelat cherestea la grosime, fabricată de între­prinderea mecanică din Ro­man. Cu excepția reglării avansului de viteză, care se realizează cu ajutorul unei manete, toate celelalte ope­rații de lucru, implicit cu­plarea și decuplarea de la rețeaua de alimentare cu e­­nergie electrică, sunt automa­tizate. In caz de avarie sau abatere de la regimul de ex­ploatare corectă, când mașina este în funcțiune, dispoziti­vele de blocare acționează, de asemenea, automat, pen­­tru oprire, prevenind astfel accidentele mecanice și uma­ne, posibile în astfel de si­tuații. Datorită gabaritului mare al mesei tehnologice, care permite prelucrarea u­­nor suprafețe cu lățimea de pînă la 800 mm, a vitezei de avans, cuprinsă între 5 și 18 m și a turației care atinge pînă la 3 000 de ture pe mi­nut, randamentul noului u­­tilaj depășește de circa 4 ori productivitatea unei mașini mai vechi din dotarea ate­lierului, eliminînd punctul de strangulare identificat la această operație tehnologică. Acest spor de capacitate a fost finanțat din fondul de mică mecanizare, iar lucră­rile de montaj și echipa­mentul electric au fost exe­cutate de muncitori, tehni­cieni și ingineri din atelierul edile­ci de la serviciul me­­canic-energetic. Din succesele primei decade a lunii iulie OȚELARII de la uzina In­dustria sîrmei au trecut ba­riera­ de producție a primei jumătăți de an cu un avans de 648 tone, pe care, în vir­tutea priceperii și a vredni­ciei ce îi caracterizează sînt hotărâți să-l amplifice în lu­nile următoare. Dînd suport concret acestei hotărîri, si­­derurgiștii din Cîmpia Turzii au elaborat în decada I a luni i­­ulie cu 20 de tone mai mult oțel decît sarcina de plan. Rezultate mai bune în a­­ceastă perioadă au obținut oțelarii de la cuptorul Mar­tin conduși de maistrul Ilie Pașcan, precum și echipele prim-topitorilor Traian Tur­­buțan și Iuliu Deja de la cuptoarele electrice nr. 1 și 3. 100 KM CONDUCTORI E­­LECTRICI fabricați peste plan constituie elementul ca­re marchează bilanțul opera­tiv al cablărilor în perioada 1—10 iulie. La nivelul celor 6 luni trecute valoarea pro­ducției marfă a fost depășită cu un milion lei. Dintre sor­timentele realizate în cursul primei decade rețin atenția: conductorii electrici pentru automatizări, conductorii pentru instalații electrice la avioane, precum și lița de antene (radio-recepție și radio-emisie) pentru nave. LA TRAGATORIA DE METALE prima decadă con­semnează o depășire a pro­ducției planificate cu 7 la sută. In afară de materiile prime destinate fabricii de conductori electrici, trefila­­torii din acest sector reali­zează și produse pentru vân­zarea directă. Dintre aces­tea merită amintit firul de contact (troleu) pentru elec­trificarea transportului urban și feroviar, la care sarcina pe trimestrul III este sensibil mai mare decît pe cel ante­rior. Este notabil, de ase­menea, și faptul că, tot în acest trimestru aici se vor trefila în mod suplimentar 260 tone de sîrmă pentru în­treprinderea Electromureș din Tg. Mureș, greu lovită d­e calamitățile naturale din luna mai a.c. C. V. I Carnet de reporter Mucere aminte Legenda despre potop s-a zămislit, cu siguranță, intr-o vreme coborîtă dintr-o copilă­rie a istoriei, intr-o vreme de secetă cumplită cu oameni ca­re visau izvoare și vorbeau în somn legende. Apa înseamnă rod bogat și greu, înseamnă lacrimi și o­­ceane, cascade și riuri din al­bia peșterilor, spre laudă lu­minii și spicului mustind de înțelesul pîinii. Apa cea de toate zilele, apă, ne-a trădat la acest sfîrșit de primăvară grozavă, a lovit pe la spate cu pumnii goi, făcin­­du-ne să suferim. Eram toată suflarea țării, fără să știm, in­tr-o­ noapte de mai, la Dej și Satu Mare, Alba și Mediaș, în satele noastre dragi, intr-o noapte ca atîtea altele, dor­mind cu gîndul la ziuă. Ora­șele, satele aveau somn odih­nitor undeva deasupra plu­tea un cîntec de leagăn, cu „nani-nani, puiul mamei", dul­ce și înmiresmat ca miezul de cireașă. Și deodată au năvălit apele, vîltorile deochiate ale rîurilor bete de putere ascunsă și rea. Strigătul nostru a înfiorat ste­lele și-am plîns cu cîntec blestemat; ni s-a răspuns din partea cu-ntuneric prin bez­metice puhoaie și noroi înflo­rit, murdar și mirositor. Au strigat și sirenele fabricilor, au gemut stăvilarele și negre viitori au bătut cu sabia grea în așezări de ani o mie, în bă­­trînețea lor tînără, pălmuindu­­le obrajii venerați. Poeții și țăranii, muncitorii și artiștii­­cetățeni au dat glas durerii lor, bărbătește, cu pumnii pe inimă. A încremenit dureros timpul și nu s-a auzit decît ră­suflarea țării încleștată pe u­­nelte; umăr la umăr au trecut să șteargă obrajii înlăcrimați ai orașelor și satelor într-o frăție mare de unelte și voin­ță, încruntați, obosiți, cu ochii decolorați de oboseală, dar ne­clintiți, ostași și muncitori, scriind cu neostenită hărnicie filă eroică din istoria de mai; laudă lor, laudă țăranilor și femeilor muncitoare, mame și iubite, adinei mulțumiri ini­mii lor, recunoștință pînă la pămînt în fața omeniei! N­ Acele ceasornicului au în­ceput din nou să macine mă­runt griul orelor, griul clipe­lor... Am îndrăznit o clipă de răgaz pentru ginduri, pentru cele ce ne-au ostenit memoria în aceste zile. Am gîndit des­pre toate, și în primul rînd despre noi. O clipă am vrit apa, o clipă doar, cînd ne-a furat și jignit semenii, avutul țării și al semenilor. O clipă doar căci gîndul dintre toate cel mai bun și omenesc ne-a îndreptat spre apa cea de toa­te zilele, apa cea blîndă și fru­moasă ca zîna, ca tinerețea fără bătrînețe. Semințiile mari s-au năs­cut în preajma apei care pur­ta felurite nume vechi, dar cu aceeași curgere neobosită. Ti­grul și Eufratul, Tibrul și Du­nărea, Volga și Loara — ape și mări ca cea a Mediteranei, unde grecii au înălțat Atena spre rămînere veșnică. În timp de ploi bune și înțelepte, pămîntul gîndea grîu și îl năștea pentru pline, porumb pentru mălai, iarbă dulce pen­tru vite... Cu apele ploilor și ale rîurilor ape și-au fost as­­tîmpărat setea omul cîmpului și animalul din plug. Acele ceasornicului nu s-au oprit nici o clipă. III Și-am alergat din nou înain­tea timpului, dornici de-a ne bucura privirile minții și am găsit pămîntul în strai de roa­de, griul și livada, pîinea și mărul și am auzit lopeții enor­me întorcînd pămîntul, ma­șini puternice storcind vlaga mlaștinilor... topoare icnind pe grumazul cioturilor putrede Și cu gîndul am mîngăiat ca pe un obraz de copil nemuri­tor, obrazul pămîntului. Și i-am simțit zimbetul destins,­ copilăresc, și-am alergat prin lanuri pîn-am ostenit, ne-am rătăcit prin grîu și era­ nalt de nu zăream decît cerul, ne-am chemat prin vii și li­vezi, pe nume, chiar fără să ne cunoaștem vreodată. Albas­trul cerului ne bucură acum pînă la lacrimi. Gomel UDREA t

Next