Flacăra Iaşului, iulie 1954 (Anul 10, nr. 2443-2469)

1954-07-22 / nr. 2461

.Sifi SS'M’1' ORGAN COMITETULUI REGIONAL P. M. R. IAȘI ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL AN UI.­x, Nr. 2461 JOI 22 IULIE 1954 4 PAGINI 20 BAN! In interiorul ziarului: '­­ — ’10 ani 'de la eliberarea Poloniei pag. 2-a — O consfătuire agrotehnică. pag. 2-a — Organizarea de biblioteci vo­lante la aici. pag. 2-a — Realizările pionierilor şi şco­larilor din raionul Codăeşti. pag. 2-a — Să intensificăm secerişul, treie­­rişul şi şi dezmiriştitul pe ogoarele regiunii noastre (raid— anchetă). pag. 3-a —Opinia publică franceză a primit cu vie satisfacţie vestea semnării la Geneva a acordurilor privind înce­tarea focului in Indochina. pag. 4-a — Mendés France și Eden au vi­zitat pe Ciu En-lai. pag. 4-a — Conferința de la Geneva. Dejun oferit de Ciu En-lai în ch­in­stea lui Krishna Menen. pag. 4-a — Mendés France a oferit un ban­chet in cinstea lui Ciu En-lai. pag. 4 a — Declarația Biroului Central din Germania occidentală al Uniunii tineretului liber german,pag. 4-a / Măreaţa sărbătoare a poporului frate polon Astăzi 22 iulie, poporul vecin şi frate-polon sărbătoreşte ziua renaş­terii naţionale : aniversarea a 10 ani de cinci glorioasa Armată Sovietică şi armata polonă renăscută, care lipta alături de ea, au eliberat po­porul polonez de sub jugul cotropirii Germaniei fasciste, aducîndu-i liber­tatea şi dreptul la viaţă. Sărbătoarea de azi a Poloniei populare este legată de evenimente importante şi nespus de dragi po­porului polon : în urmă cu 10 ani ,a fost creat un guvern popular la Chelm—comitetul polonez al elibe­rării naţionale, care a lansat un ma­nifest ce chema poporul la unirea tuturor forţelor pentru distrugerea definitivă a duşmanului,­­­anunţind de asemenea însemnate reforme so­­cial-economice. Acum 10 ani primele unităţi ale armatei poloneze, consti­tuite în U.R.S.S. au trecut Bugul u­­măr la umăr cu Armata sovietică,­­au luat parte la eliberarea ţării şi au contribuit la zdrobirea totală a armatelor fasciste. Această zi me­morabilă in istoria mişcării de eli­berare din Polonia aminteşte poporu­lui polon despre luptele aprige şi e­­roice pentru libertate, desfăşurate de partizanii din Polonia în Gărzile Na­ţionale şi de armata populară sub conducerea Partidului clasei munci­toare. Dacă poporul polon a fost eli­berat, a putut să-şi hotărască singur soarta şi să pornească la o viaţă nouă, luminoasă, aceasta se dato­­reşte în primul rîn­d prezenţei tru­pelor sovietice eliberatoare, întreaga omenire a putut să-şi dea seama că, pretutindeni pe acolo pe unde a tre­cut ostaşul sovietic cu înalta şi nobi­la sa misiune de eliberare, popoarele­­au fost renăscute şi au putut să pă­şească spre adevărata democraţie. Cei zece ani scurşi în viaţa Pale­inei populare au însemnat o epocă­­de adinei transformări—măreţe rea­lizări care au schimbat radical as­pectul ţării, sistemul ei politic, struc­tura ei socială şi economică precum şi viaţa culturală. Polonia dinainte de război era un­­stat înapoiat din punct de vedere e­­­­conomic,—consecinţa dominaţiei ca­pitalului străin în economia ţării, a orînduirii capitaliste în general. In timp ce poporul trudea­­din greu, îţi mizerie şi mari lipsuri, capitaliştii străini şi poloni adunau averi, imen­se, exploatînd nemilos milioane de oameni ai muncii. Traducînd în viaţă principiile Ma­nifestului, puterea populară a reali­zat în primul rînd reforma agrară de bază care a lichidat moşierimea ca clasă şi a desfiinţat nedreptăţile se­culare ale ţăranilor muncitori. O altă reformă de bază a fost naţionalizarea ramurilor economice principale, care au creat premize pentru dezvoltarea economică planificată socialistă. În anul 1947 Polonia a trecut la realizarea primului plan economic pe mai mulţi ani : planul de reconstruc­ţie­­de trei ani, iar după îndeplinirea lui cu succes, oamenii muncii sub conducerea clasei muncitoare au pă­şit la dezvoltarea continuă a econo­miei pe baza planului de 6 ani. Din­­tr-o ţară agricolă înapoiată, cu un venit naţional foarte scăzut, Polonia s-a transformat într-o ţară industria­lă şi agricolă în plină dezvoltare. In primul rînd, au fost create ramuri noi în industrie (de vapoare, trac­toare, automobile, siderurgia mine­reurilor de cupru)­. Producţia mijloa­celor de producţie a atins in anul 1953 un nivel cu 136 la sută mai mare decît nivelul anului 1949. La începutul anului 1954, producţia in­dustrială pe cap de locuitor a depă­şit nivelul dinainte de război cu 4,8 ori. De asemenea, pe linia extinderii producţiei mărfurilor de consum popular, producţia de ţesături de lină, de mătase, de bumbac, calculate pe cap de locuitor a crescut cu 2,4 ori faţă de nivelul dinainte de război. Şi în viaţa satului au loc prefaceri revoluţionare, industrializarea ţării creînd condiţii prielnice pentru dez­voltarea tuturor ramurilor economice naţionale, în deosebi a agriculturii. Numai între anii 1950—1953 produc­ţia vegetală şi creşterea vitelor a cres­cut global cu 10% şi a depăşit nive­lul dinainte de război, pe cap de lo­cuitor, cu mai bine de 30%• Astăzi, agricultura Poloniei populare dispune de 10.000 tractoare; în satele din Po­lonia existau la sfîrşitul anului 1953 8000 de gospodării agricole de pro­ducţie care unesc mai bine de 200.000 de familii de ţărani muncitori. Şomajul , acest flagel care făcea ravagii în vechea Polonie, unde exis­tau un milion de oameni ai muncii fără de lucru, — este astăzi doar o amintire tristă. Creşte necontenit nu­mărul cetăţenilor cuprinşi în sferele productive ale economiei naţionale şi în acelaşi timp sporeşte venitul na­ţional al oamenilor muncii. In anul 1953, venitul naţional a atins un ni­vel cu 61 % mai mare decît în 1950 şi a întrecut cu mai bine de două ori nivelul din anul 1938. In afară de sa­lariul real, omul muncii din Polonia se bucură de asistenţă medicală gra­tuită, învăţămînt gratuit, burse în învăţămînt, dreptul la concediu şi odihnă, etc. Anul acesta, cheltuielile statului pentru acţiunile social-cultu­­rale au atins suma de 25,3 miliarde zloţi, adică cu 2 miliarde zloţi mai mult faţă de anul trecut. In Polonia populară, învăţămîntul şi cultura iau o dezvoltare considera­bilă. In vechea Polonie a moşierilor existau 10 milioane analfabeţi. As­tăzi, puterea populară a desfiinţat complet analfabetismul. In satele din Polonia există astăzi 11.000 şcoli elementare de 7 ani. * Toate succesele obţinute pînă acum de poporul polonez în lupta pentru construirea cu succes a socialismului sînt posibile datorită ajutorului fră­­ţesc multilateral şi permanent al pu­ternicului stat sovietic şi conducerii luptei poporului polonez de către Partidul Muncitoresc Unit, forţa con­ducătoare în stat, iniţiatorul şi orga­nizatorul tuturor acţiunilor social po­litice revoluţionare, a tuturor victorii­lor poporului. Astăzi, la a 10-a aniversare a eli­berării sale, Polonia populară, statul muncitorilor şi al ţăranilor, dezvoltă cu succes realizările de pînă acum. Conduşi de partid, oamenii muncii din­­Polonia luptă cu entuziasm pen­tru necontenita dezvoltare a economi­ei ţării, pentru creşterea nivelului lor de viaţă material şi cultural,, pentru strîngerea legăturilor de prietenie cu Uniunea Sovietică, ţările de democra­ţie populară şi forţele iubitoare de pace din întreaga lume. Politica ex­ternă a statului polonez este o po­litică de pace, de colaborare şi îmbu­nătăţire a relaţiilor dintre ţări. La a 10-a aniversare a renaşterii naţionale a Poloniei, oamenii muncii din regiunea Iaşi, alături de întregul popor român şi de toate popoarele iubitoare de pace din lume, trimit un salut călduros eroicului popor polo­nez, urîndu-i noi succese în lupta sa victorioasă pentru construirea socia­lismului, pentru pace. Semnarea acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare la Vietnam, Laos şi Cambodgia ! GENEVA 21 (A­gerpres)a TASS inuntă . In cursul zilei de 20 iulie, la Ge­neva au continuat întrevederile neofi­­­­ciale ale participanţilor la conferinţă. In cadrul acestor întrevederi s-a desfăşurat în continuare schimbul de păreri asupra problemelor încă ne­reglementate, în legătură cu resta­bilirea păcii in Indochina.­­ In noaptea de 20 spre 21 iulie în Palatul Naţiunilor a fost semnat un acord cu privire la încetarea opera­ţiunilor militare în Vietnam şi un acord cu privire la încetarea opera­ţiunilor militare în Laos. Aceste a­­corduri au fost semnate de reprezen­tanţii comandamentelor celor două părţi. Acordurile au fost semnate pe de o parte de reprezentantul înaltului Comandament al Armatei Populare­­ Vietnameze, Ta Kuang Bu, iar pe de altă parte de reprezentantul Coman­damentului Suprem din Indochina al forţelor armate ale Uniunii Franceze, gener­alul de brigadă Delteil. * La semnarea acordurilor cu privire la­ încetarea operaţiunilor militare în Vietnam şi Laos, au fost de faţă re­prezentanţii delegaţiilor U.R.S.S., Re­publicii Populare Chineze şi ale celorlalte delegaţii care participă la conferinţa de la Geneva. Acordul cu privire la încetarea operaţiunilor în Cambodgia urmează să fie semnat ceva mai tîrziu, la 21 iulie. In momentul de faţă continuă ul­timele lucrări pregătitoare pentru şedinţă plenară, de închidere a con­ferinţei de la Geneva, ce va avea loc la 21 iulie. Conferinţă de la Geneva a miniş­trilor Afacerilor Externe, convocată în conformitate cu hotărirea confe­rinţei de la Berlin, şi care a durat aproape trei luni îşi va închide lu­crările în viitorul cel mai apropiat prin adoptarea unor hotărîri impor­tante, care dovedesc o nouă victorie a forţelor păcii. GENEVA 21 (Agerpres)­. La 21 iulie, a fost semnat la Ge­neva acordul cu privire la încetarea operaţiijiilor militare în Cambodgia. Acordarea Premiului de Stat al R. P. R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate în anul 1952 Consiliul de Ministri al Republicii Populare române a hotărît acordarea Premiului de Stat al Republicii Popul­aine, pentru lucrările deosebi de valoroase realizate în anul 1952, după cum urmeaza î­lare Romine minereurilor sărace de fier, titan și fosfor. 3. Dumitru T. Ciupagea, geolog — pentru cercetări geolog­ie. 4. Colectivului de geologi format din: Du­mitru D. Ștefănescu, Coriolan I. Stoica, Gheorghe P­ Iancu, Octavian F. Niţulescu și Atanase M. Georgescu — pentru descoperirea unui masiv de sare în regiunea Piteşti. 5. Mintiade Gh. Filipescu, profesor — pentru lucrarea „Asupra virstei şi stratigrafiei şisturilor negre din Cerpaţii orientali“. A. In domeniul ştiinţelor fizico-m­atematice Ciasa ba, în valoare de 50.000 lei Academicianului Simion S. Stoilov, profesor universitar— pentru lucrarea „Teoria funcţiilor de variabilă complexă“, vol. I. Ciucă­lică, în palpăre de 40.000 lei Gheorghe C. Vrînceanu,­­profesor universitar — pentru „Tratatul de geometrie diferenţială“, vol. I şi II. B. In domeniul ştiințelor chimice Clasă III-­a, în valoare de 25.000 lei 1. Ernest E. Varadi, inginer și Iosif A. Csörsz, mecanic —­ pentu fabricarea uleiului polar din nisipul bituminos. 2. Ilie Vasilescu­, inginer — pentru obţinerea acidului citric pe cale fermentativă din melasă. 3. Colectivului format din: Ion Gh. Gavăț, chimist; Kale W. Noehovici, chimist și Adela R. Theodoru, chimistă , pentru realizarea de produse spumante. 4. Colectivului format din: Carol I. Lakner, inginer; Dumitru V. Dobrescu, inginer; Nelu I. Lupan, inginer ; Ion Gh. Mihăilă, operator c­himist­­ pentru realizarea de coloranţi şi pro­­duse intermediare. 5. Colectivului format din: Cristofor I. Simio­­nescu, profesor universitar; Vasile Diaconescu, profesor universitar; Elena Calistru, conferen­ţiar universitar; Eugen Popa, conferenţiar uni­versitar şi Dorel Feldman, lector universitar — pentru contribuţii la valorificarea proteinelor ve­­getale. C. In domeniul ştiinţelor tehnice si înv­enţiilor Clasa I-a, în valoare de 50.000 lei 1. Dumitru Leonîda, profesor-ingine­r — pentru întreaga sa activitate didactico ştiinţifică şi pre­­gătirea de cadre în domeniul energeticei. 2. Dorel I. Damscher, inginer , pentru lu­crarea „Acţionarea şi automatizarea în curent alternativ a unui furnal modern de mare capa­citate". Clasa I-a, în valoare de 40.000 lei Colectivului format din: Vasile N. Dima, in­giner ; Alexandru A. Babeş, inginer și Nicolae S. Hopîrtean, maistru—pentru metoda exploa­tării sării prin dizolvare dirijată. Clasa III sa, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din: Ahile Sinescu, inginer; Geza Egy, inginer; Liviu Ilcău, tehnician.; Titus Bartss, tehnician; Eugen Takacs, tehnician şi Ion Ratz, tehnician­­ pentru cercetări asupra transformării prăjitoarelor de minereu. D. In domeniul ştiinţelor biologice Clasa La, în valoare de 50.000 lei Academicianului Traian Săvulescu, profesor universitar, preşedintele Academiei R. P. R. — pentru lucrarea „Monografia uredinarelor“, vol. I şi II. Clasa 11-a, în valoare de 40.000 lei Sergiu" I. Cărauşu, profesor—pentru „Tra­tatul de Ichtiologie“. Clasa l1ba, în valoare de 25.000 lei W. Knechtel, profesor — pentru lucrarea „Thy­sanoptera“. E. In domeniul ştiinţelor­­­­ agricole Clasa 115-a, în valoare de 25.000 lei 1. Co­ectivului format din : Horia N. Groza, inginer agronom ; Natalia Savu.Simulescu, inginer agronom și Mihai C. Georgescu, ingi­ner agronom — pentru succese deosebite în mă­rirea recoltelor plantelor de cultură. 2. Colectivului format din: Emilian C. Po­­pescu, inginer agronom ; Gheorghe S. Ştefă­­nescu, inginer agronom şi Dumitru T. Ivănescu, tehnician agronom ;■ pentru rezultatele obţinute în activitatea de producţie şi ştiinţifică. 3 . Colectivului format din : Ion Z. Lupe, in­giner ; Nicolae I. Avramescu, inginer; Eugen V. Costin, inginer; Nicolae Arfiri, inginer; Alexandru Gh. Ionescu, inginer şi Zeno I. Spîrchez, inginer — pentru studiile privind cul­turile forestiere de protecţia cimpului. 4. Ioan V. Suhaci, medi­c veterinar — pentru reali­area de vaccinuri noi şi în special vaccinul antipestos aviar şi antiholeric aviar cu calităţi imunogene superioare. 5. .Colectivului format din : Ion C. Donciu­­lescu, tehnician ; Manea C. Saul, electrician şi Vasile V. Paloşeanu, tehnician­­ pentru reali­zările : incubator de mare volum, termostat elec­tric pentru marile staţiuni de incubaţie şi hală puternică de tip industrial. F. In domeniul ştiinţelor­­­­ geologice Clasa Iba, în valoare de 40.000 lei 1. Ion L. Pătruţ şi David M. Preda, geo­­logi­e pentru punerea în valoare a zăcăminte­lor de petrol din regiunea Pitești. 2. Virgil G. Ianovici, profesor universitar — pentru cercetări în vederea punerii în valoare a Clasa liba, în valoare de 25.000 lei 1. Gheorghe Olteanu, geolog și Marin To­­nescu, geolog, pentru punerea in valoare de noi zăcăminte petrolifere. 2. Lazăr T. Pavele­scu, geolog — pentru cercetări petrografice şi economice. 3. Emil I. Liteanu, geolog — pentru lucrarea „Geologia zonei oraşului Bucureşti“. 6. In domeniul ştiinţelor medicale Clasa I-a, în valoare de 50.000 lei Academicianului Constantin I. Parhon, pro­fesor universitar, preşedinte de onoare al Acade­miei R. P. R. şi director al Institutului de Endo­crinologie al Academiei R. P. R. , pentru în­delungata şi valoroasa sa activitate ştiinţifică. Clasa ti-a, în valoare de 40.000 lei 1. Marius Nasta, membru corespondent al Academiei R. P. R., director al Institutului de Ftiziologie şi Alfred Brill, conferenţiar universi­tar, director adjunct al Institutului de Ftiziologie , pentru valoroasa activitate ştiinţifică depusă in domeniul ftiziologiei, pentru contribuţia dată la elaborarea manualului de ftiziologie şi pentru lucrarea „Chimioterapia în tratamentul tubercu­lozei". * 2. Dumitru V. Combiescu, profesor universi­tar — pentru lucrările ştiinţifice referitoare la studiul rickettsiozielor şi leptospirozelor. Clasa III-a, în valoare de 25.000 lei Ion Ţura­, profesor universitar — pentru tra­tatul „Mica chirurgie“. H. In domeniul silinţelor­­­­ Istoricodilologice Clasa I-a, în valoare de 40.000 lei Cercetătorilor ştiinţifici: Ion Nicolae Ionaşcu, profesor universitar ; Letiţia Lăzărescu-Ionescu, conferenţiar universitar; Barbu T. Cîmpina, conferenţiar universitar; Eugen L. Stănescu, conferenţiar universitar şi David I. Prodan, profesor universitar — pentru activitatea lor în redactarea volumelor de documente prin (Continuare în pag. 4-a) Studiază o nouă metodă‘ . Cu puţin timp în urmă cîţiva mun­citori fruntaşi de la Atelierele C F.R. Paşcani au luat iniţiativa de a aplica la strungurile lor o nouă metodă, a­­ceea a muncitorului sovietic Rîjbcov. Aceasta constă în introducerea unui dispozitiv special, înzestrat cu un arc. In felul acesta, cuţitul nu mai trans­mite vibraţiile direct celorlalte părţi componente ale strungului. Avantajul aplicării acestei metode constă în fap­tul că plăcuţa care taie metalul de pe suport este protejată, rezistă mai mult în procesul de funcţionare a strungului. Precizia și durata strungului se pre­lungesc mult. Această metodă ur­­mează ca în curînd să fie aplicată și extinsă la toate strungurile existente. In aplicarea acestei metode un sprijin deosebit îl acordă colectivul de muncă al cabinetului tehnic, care se preocupă și studiază cu interes posibilităţile de folosire şi extindere a metodei lui Rîjbcov. In contul anului 1955 Muncitorii şi tehnicienii de la între­prinderea Metalurgică de stat Roman, ei au angajat ca în cinstea lui 23 Au­gust să producă cît mai multe piese peste pian, necesare întreţinerii par­cului de tractoare şi maşini agricole. De la început ei şi-au dat seama că aceste angajamente sporite pot fi duse cu uşurinţă la îndeplinire prin folosi­rea metodelor avansate de muncă. La secţia I-a metalurgică echipele lui Antal Mihai şi a lui Giin Damian sunt în întrecere. Pînă in prezent, e­­chipa lui Antal Mihai, în urma apli­cării metodei sovietice Vorosin, a esc­uşit să toarne 835 bucăţi pistoane de bună calitate peste plan. Prin aplicarea aceleeaşi metode e­­chipa condusă de tov. Damian Gtin, compusă din 3 turnători a produs 638 piese peste prevederile planului. Tot în această secţie, ca uripare a aplicării metodelor sovietice Vorojin, Coflear şi Lidia Corabeinicova, echipa de la diverse, condusă de tov. Gtin Rîncă, compusă din 5 tovarăşi a obţinut succese remarcabile î­n producţie, menţinîndu-se fruntaşă pe întreprindere. Astfel, muncitorii care compun a­­ceasta echipă lucrează azi în contul lunii septembrie, iar la unele repere ca: trompe diferenţia­, toată curea şi caseta direcţiei, au terminat lucrările prevăzute pe anul 1954, începînd să producă în contul anului 1955. Succese asemănătoare a obţinut şi echipa de miezuitoare condusă de tov. Elena Zachie care printr-o bună orga­nizare a muncii a reuşit să producă miezurile necesare pentru turnarea pie­­selor confecţionate de echipa lui Gtin Rîncă. Aceste frumoase rezultate în muncă trebuie să constituie un puternic im­bold pentru toate secţiile întreprinderii, de a trece deîndată la aplicarea cu succes a metodelor avansate de muncă. ILIE OSTAFIE corespondent Saci pentru noua recoltă Unul din obiectivele principale cu care colectivul de muncă al fabricii „Textila Roșie“ a pornit întrecerea în cinstea lui 23 August a fost acela de a contribui la strîngerea recoltei din acest an. In acest sens muncitorii şi tehni­cienii din această întreprindere s-au angajat să dea însemnate cantităţi de pînză de cînepă şi iută peste preved­­erile planului, necesare confecţionării iacilor pentru grîne. Zi de zi, ei s-au străduit să dea ■­iaţă angajamentelor luate. Filatoarele, de pildă, şi au organizat acul de muncă după metoda staha­­novistului sovietic Voroşin. In afară de aceasta ele s-au îngrijit cu atenţie ringurile, eliminînd în mare măsură timpii morţi ce se iveau prin astupa­rea supapelor aspiratoare. Totodată, ele au aplicat cu succes metoda Antonina Jandarova, înlătu­­rind astfel opririle maşinilor la prelua­rea schimbului. Aceasta le-a dat posi­bilitatea ca în prima decadă din luna iulie să fileze peste plan 5839 kg. fire de cînepă şi iută. In acest sector s-au evidenţiat prin munca lor tov. Geta Popovici şi Geta Ene, care şi-au depăşit zilnic normele cu 25-30 la sută. Din firele produse peste plan, ţesă­toarele din fabrică au reuşit să ţese 7.890 m.p. de pînzâ. Aici s-a eviden­ţiat în mod deosebit ţesătoarea Florica Ilie. Numai din pînza ţesută de ea peste plan se pot confecţiona 240 saci pentru cereale. Rezultate bune au dobîndit şi ţesă­toarele Reveca Suceveanu şi Domnica Zacinoi, care au ţesut a­proape cîte 400 metri pătraţi de pînza in plus. IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Sâ sporim producţia şi productivitatea muncii prin aplicarea metodelor înaintate Oamenii muncii din patria noastră, sorb preţioase învăţăminte din experienţa de producţie a fruntaşilor­­muncii din Uniunea Sovietică. Mulţi muncitori sau tehnicieni sovietici cu experienţă îndelungată în producţie, iniţiatori a unor metode avansate de lucru, cum ar fi maistrul Rosiischi, strungarul Pavel Bîcov etc., au vizitat în repetate rînduri ţara noastră. Cu aceste prilejuri ei au luat contact cu muncitorii sau tehni­cienii din fabricile şi uzinele noastre arătîndu-le importanţa aplicăm unor metode noi de muncă. Mişcarea pentru aplicarea metodelor avan­sate de muncă cum ar fi acelea ale Lidiei Savelieva, Bicov-Bortchevici, Colesov, A. Jandarova, Alexandr Ciutchih etc., se extinde tot mai mult. Alături de acestea se aplică pe scară largă şi o serie de metode înain­tate de muncă ale unor fruntaşi în întrecerea socialistă din ţara noastră, cum ar fi Elena Chişiu, Nicolae Vasa, N. Militar etc. Aplicarea tuturor acestor metode duce, în permanenţă, la o sporire simţitoare a producţiei şi productivităţii muncii şi, ca urmare firească, la creşterea cîştigului mediu al acelora care se aplică în oraşul şi regiunea noastră ca şi in întreaga ţară, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderi reuşesc ca prin aplicarea me­todelor avansate de lucru, să obţină succese deosebite in intîmpinarea zilei de 23 August.

Next