Flacăra Iaşului, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2751-2777)
1955-07-01 / nr. 2751
Pag. 2-a FLACARA IAŞULUI «Brasss=JP»is Prin marea Chină libera de V. MIHEEV La 1 iulie 1921 a luat fiinţă Partidul Comunist Chinez. Sub conducerea inţeleaptă a Partidului, popoarele Chinei au dobîndit succese de seamă în lupta pentru făurirea unei vieţi libere şi fericite. In străvechea Chină au venit timpuri noi. Omul muncii chinez duce ofensiva împotriva secularei rămineri in urme a patriei sale, transformă radical economia ţării, năşeşte pe calea socialismului. Pretutindeni se înalţă clădiri noi, se ridica diguri si baraje, se construiesc uzitne, mine, căi ferate. In China clocoteşte munca constructivă de zi cu zi. Ziarele sunt pline de ştiri în care se repetă nume cunoscute încă din comunicatele de război: Uhan, Tiantzin, Canion, Cuinţin, Cian Baotou, Tailuan. Acum, insă’, ele nu mai indică fronturile de luptă împotriva imperialiştilor, ci principalele centre ale construcţiei industriale. Milioane de oameni s-au încadrat in întrecerea patriotica. Ei au răspuns partidului comunist care a chemat la îndeplinirea cu succes a sarcinilor pe anul 1955 — anul hotărîtor al primului plan cincinal de construcţie economică. Entuziasmul în muncă a cuprins întreaga în luptă cu duşmanul de clasă Atit la oraşe, cit şi la sate, viaţa nouă se construieşte in condiţiile unei înverşunate lupte de clasă. Duşmanii interni,agiţaţi de imperialiştii americani, spionii şi sabotorii încearcă să pună piedici poporului în lupta lui pentru propria fericire. Infringînd împotrivirea moşierilor şi terminind in primăvara anului 1953 reforma agrară, ţărănimea, sub conducerea clasei muncitoare luptă împotriva chiaburimii. Chiaburii încearcă să-şi subordoneze pe ţărani, să lărgească sfera exploatării şi să pătrundă în tinerele gospodării colective pentru a le descompune dinlăuntru. La oraşe a trebuit să se dea o mare bătălie împotriva acelor pături ale burgheziei care au încercat să saboteze construcţia socialistă neindeplinind comenzile statului, încălcînd politica preţurilor, tăinuind ciştigurile lor, căutind să descompună prin mituire aparatul de stat. Campaniile de luptă ale întregului popor împotriva „celor trei rele“, iar apoi împotriva „celor cinci rele“, au dat o lovitură puternică acestor pături ale burgheziei. Dar lupta nu a încetat. In e,a s-a intăritot pe frontul * Palu'ClNI Opf-O ii!iter duce ofensiva impotriva duşmanilor care încearcă să strecoare vederi burgheze in literatură și artă, să slăbească influenţa ideilor comuniste. Pe drumul ofensivei continue Nimeni nu este în stare să intîrzie înaintarea rapidă a poporului chinez pe calea trasată. Poporul chinez a îndeplinit cu succes sarcinile perioadei de refacere încă din toamna anului 1952. In acea perioadă în majoritatea ramurilor industriale și în agricultură a fost depășit cel mai înalt nivel dinainte de război. Incepînd de la 1 ianuarie 1953, Republica Populară Chineză a pornit la înfăptuirea primului ei plan cincinal. Primul plan cincinal reflectă linia generală a Partidului Comunist Chinez. Partidul comunist a pornit pe calea construirii socialismului, reorganizării radicale a economiei ţării, dezvoltării forţelor ei de producţie. Acest lucru trebuie să ducă la o îmbunătăţire considerabilă a vieţii poporului, la ridicarea nivelului lui cultural şi material. Linia generală de bază a Partidului Comunist Chinez este industrializarea socialistă a ţării. Comuniştii chinezi înţeleg perfect că industrializarea este un proces îndelungat, dificil, cerind o mare încordare a forţelor. Ei subliniază că pentru transformarea Chinei într-o ţară industrială, în stare să asigure unei mase uriaşe de oameni tot ceea ce este necesar, intr-o ţară cu o economie dezvoltată şi o cultură înaltă, va fi necesar nu un cincinal, ci cel puţin trei cincinale. Sarcina primul vicinei nal este crearea bazelor industriei grele ca principală temelie a industrializării. Linia generală a fost elaborată de către Comitetul Central sub conducerea tovarăşului Mao Tze-dun. Ea a trecut cu bine prin încercările primilor ani ai cincinalului, a rezistat în lupta împotriva oportuniştilor de dreapta şi de stingă, care au încercat să abată partidul de pe calea justă, să încetineze ritmul industrializării, să submineze dezvoltarea principalelor ramuri ale industriei. Industrializarea socialistă a tarii In vederea creării bazei iniţiale a industrializării socialiste, poporul chinez luptă in primul rînd pentru lărgirea rapidă a industriei electroenergetice, carbonifere şi petrolifere. Se pune de asemenea, accent pe crearea unei metalurgii feroase şi ne- feroase moderne, a industriei chimice, a construcţiei de maşini grele, a industriei de utilaje electrotehnice, a industriei de automobile şi tractoare, a construcţiei de avioane etc. In trecut majoritatea ramurilor industriei grele, nu existau în ţară. In vechea Chină, slab dezvoltată, precumpănea industria uşoară, mai ales industria textilă. Industrializarea se face cu mijloacele statului. Intr-o anumită măsură la industrializare participă şi capitalul privat. Principiul planificării permite Chinei să repartizeze pentru prima oară industria sa în mod raţional, să creeze noi centre industriale in regiunile unde se găsesc materii prime şi de-a lungul principalelor artere de comunicaţie. Noi centre industriale După cum se ştie, în vechea Chină principalele regiuni industriale gravitau spre litoralul oceanului şi depindeau în măsură considerabilă de materiile prime importate. Industria textilă, de pildă, era concentrată la Sanhai şi Canton şi folosea bumbac importat. In prezent se creează noi centre ale construcţiei de maşini grele şi ale industriei uşoare. La Tailuan (capitala provinciei Sansi), unde există bogate zăcăminte de cărbune şi minereu, se construiesc uzine constructoare de maşini grele şi o uzină de tractoare. In regiunea Uhan, în apropierea zăcămintelor de minereu de fier, se creează o uzină metalurgică cu ciclu complet şi un şir de întreprinderi constructoare de ma-Iflft» -ba tiunţin de la Sitz*adjuan se construiesc întreprinderi constructoare de maşini. la Baotou, unde s-au descoperit zăcăminte de minereu, se construieşte un mare combinat metalurgic. In nord-estul Chinei — principala regiune industrială a ţării — se creează mai multe întreprinderi, printre, care uzine de automobile, de locomotive, de construcţii navale şi altele. In total, in cursul cincinalului în China se prevede darea în exploatare a 694 de mari obiective industriale. Paralel cu aceasta se creează întreprinderi mijlocii şi mici mai ales ale industriei uşoare. Potrivit planului cincinal, se prevede construirea a peste 2.000 de întreprinderi mijlocii şi mici. Nici un stat capitalist nu a cunoscut asemenea proporţii ale construcţiei industriale. China înaintează pe calea industrializării incomparabil mai repede decît celelalte ţări ale Asiei care s-au eliberat de sub dominaţia imperialiştilor în acelaşi'"11' ", ea. In comparaţie cu alte mari ţări ale Asiei, Republica Populară Chineză are mari avantaje pentru o dezvoltare economică cu succes. In primul rind, R. P. Chineză a terminat hotărit cu moştenirea trecutului şi este o ţară liberă din punct de vedere politic şi economic; în al doilea rînd, făcînd parte in lagărul socialist, R. P.pineză înfăptuieşte industTM zarea nu in mod izolat, ci I x sprijinul frăţescul tuturor stateio» u'Tîi n*' -u t fogfoi, v.\j grăbeşte dezvoltarea ei. Uniunea Sovietică are un rol uriaş în industrializarea Chinei. Ţara sovietelor participă la construirea şi reutilarea a 156 de uzine. Livrarea de utilaje pentru întreprinderi şi consultaţia tehnică ajută poporul chinez să-şi însuşească mai repede tehnica nouă şi să grăbească ritmul construcţiei industriale. Anul hotărîtor al primului cincinal Planurile primilor doi ani ai cincinalului au fost îndeplinite cu succes. Anul 1955 este anul hotărîtor al cincinalului deoarece pentru această perioadă este planificat cel mai mare număr de întreprinderi care se construiesc, cel mai mare volum de lucrări de construcţie. Peste 40 la sută din toate investiţiile capitale prevăzute în planul cincinal pentru construcţii trebuie să se realizeze in acest an. Clasa muncitoare a Chinei luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor pe anul 1955, pentru a asigura înfăptuirea înainte de termen a primului plan cincinal. Agricultura în plină înflorire Mari transformări se petrec în anii cincinalului şi în satele chineze. Reforma agrară a descătuşat forţele de producţie ale satelor. In ultimii ani, producţia de alimente în China aproape că s-a dublat. Producţia anuală de culturi alimentare a sporit aproximativ la 170.000.000 de tone. Dar această cantitate încă nu este pe deplin suficientă pentru a aproviziona oraşele şi industria cu alimente şi materii prime, pentru a îmbunătăţi în mod radical viaţa populaţiei. Ţăranii, care muncesc pe parcele mici şi lucrează pămîntul cu unelte primitive, mai obţin încă recolte scăzute. Partidul comunist şi guvernul chinez cheamă ţărănimea ca în scurt timp să sporească producţia de culturi alimentare la 250- 260 de milioane de tone pe an, să sporească şi mai mult producţia de bumbac, in, cînepă, ceai, iută, mătase şi altele. Experienţa Uniunii Sovietice arată că numai pe calea cooperaţiei agricultura poate fi transformată şi ridicată pînă la nivelul cerinţelor socialiste. Această sarcină a început să fie înfăptuită chiar din primii ani ai cincinalului. In preajma lunii mai 1955, din cooperativele agricole de producţie făceau deja şapte aproximativ, 15.000.000 de gospodării. (13* la sută din totalul gospodăriilor). Un număr şi mai mare de ţărani au intrat în grupe de ajutor reciproc în muncă, în care se depune în comun numai munca, fără a socializa pămîntul şi inventarul. Aceste grupe cuprind în prezent mai mult de jumătate din gospodăriile ţărăneşti. Spre noi succese Anul 1955 va aduce fără îndoială Republicii Populare Chineze noi succese importante. Începutul anului a fost marcat prin numeroase realizări, prin punerea în funcţiune a noi întreprinderi, printr-o bună recoltă de primăvară în provinciile de sud. Anul acesta — anul hotărîtor al cincinalului — valoarea producţiei globale a industriei şi agriculturii trebuie să crească cu 7 la sută faţă de 1954. îndeplinirea sarcinilor pe anul 1955 va constrm o chezăşie pentru înfăptuirea cu succes a primului plan cincinal. Industria grea creată în aceşti ani va permite Chinei populare să desfăşoare şi mai larg industrializarea socialistă în cincinalele următoare, să-şi întărească puterea economică şi de apărare, să se transforme în cel mai mare stat socialist industrial din Asia. Succesele economice ale R.P. Chineze întăresc poziţiile ei internaţionale şi sporesc forţa marelui lagăr al socialismului. _ („Trud“) IN CLIŞEU: Lucrări de construcţie la combinatul metalurgic Anşan. IN CLIŞEU: Marele baraj construit pe fluviul ulnal, cu ajutorul constructorilor sovietici, baraj care are o înălțime de peste 90 m. și o lungime de circa o jumătate kilometru. Realizările unei întreprinderi fruntaşe Una din întreprinderile fruntaşe în realizarea planului cincinal este şi întreprinderea „Poetul Theodor Neculuţă". Colectivul acestei unităţi a dovedit printre altele, că printr-o susţinută muncă tehnico-organizatorică, procesul de fabricaţie a produselor poate fi îmbunătăţit continuu, asigurîndu-se astfel creşterea permanentă a producţiei şi productivităţii muncii. Exemple in această direcţie sunt suficiente, ele ilustrind in chip viu preocuparea muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor întreprinderii, faţă de realizarea şi depăşirea di, regularitate a tuturor -au revenii prin Apla-Nume ca ale muncitorilor loan Dascălu, brigadier, coordonator al muncii în tura pe care o conduce, Anata Nistor din secţia de preparare a drojdiei de spirt, Tudose Bălţatu din secţia de înmuiere a orzului, Alaria Păduraru şiIosile lonescu din secţiile linuri şi fierbere, sunt cunoscute şi apreciate. Deosebit de semnificative s-au dovedit a fi preocupările muncitorilor faţă de asigurarea unei nit mai bune desfăşurări a procesului de fabricaţie a spirtului. In acest sens, merită a fi subliniată străduinţa colectivului de muncitori compus din tovarăşii Lazăr Lubovici — maistru, mecanicul Gh. Paliciuc şi fochistul Dumitru Bucă, care au realizat un sistem de recirculare a apei din bazinul colector, contribuind la reducere cu peste 35 la sută a consumului de apă. Remarcabil este, printre altele, şi noul procedeu de rafinare a spirtului, aplicat de către tov. ing. şef Gh. Antonescu. Acest procedeu constă în eliminarea diluării spirtului în procesul de rafinare, ducînd la o serioasă îmbunătăţire a calităţii acestuia. In acelaşi timp, noul procedeu aplicat în practică a făcut ca productivitatea aparatului de rafinare să crească cu aproximativ 12 la sută, obţinindu-se, în 48 de ore cu 1.000 litri mai mult. Actualmente, harnicul colectiv al acestei fabrici se mîndreşte cu un nou succes în muncă. Pînă în ziua de 20 iunie au fost date peste prevederile planului cincinal mai mult de 350 tone spirt. Colectivul de muncitori al fabricii de bere din cadrul aceleași întreprinderi, a dat peste prevederile cincinalului 324 hl. de bere. Odată cu îndeplinirea planului şi de către fabrica de bere, întreprinderea „Poetul Theodor Neculuţă“ a păşit cu succes să producă în contul primului an al celui de al II-lea cincinal. I Nr. 27. bogata activitate a pictorilor şi sculptorilor ieşeni Anul acesta este anul unei însufleţite activităţi pe tărâmul creaţiei plastice. !O serie de acţiuni întreprinse de corurile centrale şi de Filiala Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici sunt meniţi a orienta activitatea creatoare a priorilor şi sculptorilor ieşeni cătreo curajoasă abordare a unor teme strâns legate de viaţa şi năzuinţele poporului muncitor. Totodată au fost multe măsuri pentru a asigura condiţii optime de desfăşurare a muncii atiştilor plastici şi pentru a crea posilităţi în vederea valorificării pe țară largă a acestei munci. Pe această linie o realizare insemfiatăift constituie amenajarea a patru Teliere de creaţie — două pentru culptură şi două pentru pictur şi a unui atelier — şcoală. Se va, mai amenaja o galerie de creaţie arid,drept scop popularizarea lucrăilor membrilor Filialei Iaşi a Uniuni Artiştilor Plastici. In ceriveşte activitatea propriu zisă a pionilor şi sculptorilor ieşeni, trebuie levată iniţiativa acestora de a se deplasa cu regularitate în întreprinderi, în gospodării colective, în gospodării de stat etc. urmînd a folosi acest prilej pentru o cunoaştere mai profundă a vieţii, pentru sezisarea şi consemnarea prin lucrări plastice a aspectelor noi, semnificative din realitatea zilelor noastre. Astfel, mare parte din membrii Filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici au stabilit o legătură strînsă cu întreprinderile industriale din Iaşi, Atelierele CFR „Ilie Pintlie“, Ţesătura etc. — străduindu-se să cunoască mai îndeaproape f’vţa şi munca fruntaşilor înpictorii Dan Hatmanu şi M. Dăscălescu au fost în documentare la gospo-Aăcîa din*HA dir. Sapatea T-rajpan urmînd c in curînd să se deplaseze in acela,* loc pentru un timp mai îndelungi Pictorul Mihai Cămăruţ va pleca la gospodăria colectivă Tibeeni din regiunea Suceava, după cum şi ceilalţi pictori şi sculptori vor efectua in această vară deplasări în diferite regiuni ale Moldovei. Această legătură tot mai strînsă cu viaţa va înlesni membrilor Filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici să realizeze cu succes bogatul plan de creaţie al Filialei. Trebuie remarcată cu interes evidenta orientare tematică a acestui plan spre aspectele noi ale vieţii noastre precum şi varietatea acestor aspecte. Vorbind despre lucrările aflate pe şantier, putem pomeni printre altelecompoziţia „Dimineaţa pionierilor“ a Niculinei Bozga. Pictorul Mihai Cămăruţ are în lucru două compoziţii cuprinzînd aspecte dintr-o gospodărie colectivă, Dan Hatmanu va termina in curînd, printre altele, o lucrare intitulată „Echipa artistică la sate“ şi o alta — „Maria Busuioc evidenţiată“, Petru Hîrtopeanu va prezenta compoziţiile „Pescari în deltă“ şi „Elevii la practică de vară“, iar Vasile Dobrian va alcătui un ciclu de şase ..Gravuri din Iaşi“. Pictorul Vedenivschi Pantelimon are în lucru portretul ..Studenta coreeană Pen Han Ju“. Mihail Dăscălescu va prezenta trei portrete de fruntaşi în producţie iar Mihailescu Craiu Victor — două compoziţii din ciclul „Schimb între oraş şi sat“. In sfîrşit printre lucrările pe care le vă realiza anul acesta pictorul Nicolae Popa, se află si una intitulata Ana Braeschi în rolul Doamnei Clara“. Sculptorul Vasile Condurache are în lucru, compoziţiile ,,Tinerele muncitoare la odihnă“, şi Barbu Lăutaru, iar Vladimir Florea va prezenta lucrarea „Femeia sudor“. Trebuie menţionat faptul că anul acesta se va organiza la Bucureşti o expoziţie a pictorilor scenografi la care, din Iaşi, va participa pictorul Mihai Cherciu cu „Schiţă“ şi macheta pentru spectacolul „Romeo şi Julieta“ iar pictorul Mihai Star mate cu machetele spectacolelor „Chiriţa în provincie“ şi „Oraşul în flă-* cări“. In afară de această expoziţie a pictorilor scenografi, se vor mai organiza la Bucureşti o expoziţie de grafică şi o expoziţie a portretelor Pe plan local se va organiza o expoziţie a portretelor fruntaşilor în producţie precum şi obişnuita expoziţie regională. In cadrul acestormanifestări, artistice pictorii ,îSTI-ul se vor strădui să fie prezenţi prin lucruri ori un bogat conţinut de idei, realizate la un nivel artistic cit mai ridicat. OCTAV BANCILA sculpturi de EFTIMIE BIRLEANU ! Campionatul regional de fotbal In ultima şedinţă de lucru a co- omologate următoarele rezultate în emisiei regionale de fotbal au fost registrate în jocurile ultimelor etape: Progresul T.R.C.L. Progreul T.R.C.L. Voinţa Roman Voinţa Vaslui Dinamo Iaşi In ultimele etape din turul campionatului regional de fotbal, echipele clasice pe primele locuri în clasament au jucat „în forţă“ reuşind soruri concludente. Jocurile restante ce se vor desfăşura duminică nu vor putea modifica decît în mică măriră configuraţia clasamentului. In prima parte a campionatului regional de fotbal echipele au fost impăţite în două grupe distincte : grupa, primei jumătăţi a clasamentului 1 care a dovedit o pregătire corespunzătoare, şi echipele clasate şi ultimele locuri care, avînd o pregătire insuficientă nu au putut face faţă noului ritm de joc. S-a constatat că multe echipe organizatoare nu au luat măsurile necesare pentru a asigura desfăşurarea jocurilor in bune condiţiuni. Concursere In cinstea celui de al V-lea Festival al Tineretului şi Studenţilor pentru Tace şi Prietenie de la Varşovia, colectivul sportiv „Locomotiva“ Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ Iași, organizează în ziua de 3 iulie a.c. un concurs de viteză în circuit închis. Concursul este rezervat motocicletelor de 150 cm. Astfel, la Vaslui, Huşi, Hîrlău etc. s-au desfășurat jocuri care n-au corespuns regulilor sportive. Ca primă măsură împotriva organizărilor necorespunzătoare, comisia regională de fotbal a hotărit ridicarea dreptului de organizare a jocurilor colectivului Voința Vaslui pe anul 1955. Această măsură va contribui la imprimarea unei discipline sportive în rîndul colectivelor organizatoare. In ziua de 3 iulie a.c. se vor desfăşura următoarele jocuri restante: Roman: Metalul — Progresul T.R.C.L. Iaşi Iaşi: Locomotiva II — Recolta Hîrlău. înaintea acestor jocuri clasamentul campionatului regional de fotbal se prezintă astfel: din formaţia divizionară. Returul campionatului regional de fotbal va începe la 7 august 1955, viteză moto c„ 250 cm c„ 350 cm c. şi 500 cm c. Concursul de viteză moto se va desfăşura pe circuitul Ştefan cel Mare, Cloşca, Mitropolie, Max Wexler. Startul pentruprima probă se va da la ora 9 dimineaţa în faţa sediului comitetului regional P.M.R. La concursul pronosport nr. 25, etapa din 26 iunie a.c., au fost depuse 572.392 buletine. Premiul I a 6179 lei a revemit la 22 buletine cu 11 rezultate, exacte. Premiul II a . 433 lei a revenit L 376 buletine cu 10 rezultate exacte Premiul III a lei 75 a revenit 1, 3254 buletine cu 9 rezultate exacte Informal? Pronosport — Locomotiva Paşcani - 2—3 — Voinţa Roman = 4—0 — Recolta Hîrlău = 3—3 - Progresul T.R.C.L. = 1—6 - Progresul Paşcani = 1—2