Flacăra Iaşului, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 4068-4094)
1959-10-01 / nr. 4068
Pag. 2-a Da în fiecare întreprindere, şi la IRA nr. 4 laţi s-a procedat la o amplă dezbatere a documentelor Plenarei din iulie a C.C. al PMR. In adunările care au avut loc în luna iulie, mulţi dintre participanţi - muncitori, ingineri, tehnicieni - au făcut propuneri preţioase privind creşterea productivităţii muncii ţi reducerea preţului de cost al reparaţilor la autovehicole. Angajamentele pe care ţi le-a luat colectivul întreprinderii de reparaţii auto nr. 4 sunt destul de substanţiale ţi în general ele au completat planul de măsuri propus de comisia pracficizată în întreprindere. In planul de măsuri propus de comisie se arătau o serie de rezerve interne ce pot fi trebuie să fie puse in valoare. Angajamentele exprima oare posibilităţi reale? Dacă am porni de la angajamentul luat de colectivul IRA nr. 4 de a economisi în 5 luni de zile 23.750 lei, obţinînd în acelaşi timp (în perioada semestrului II) un beneficiu peste plan, prin reducerea preţului de cost la producţia marfă, in valoare de 105.600 lei, s-ar părea că a existat o preocupare destul de serioasă de a pune în valoare cit mai multe rezerve interne. Cu atît mai mult cu cit întreprinderea a avut ţi are greutăţi în contractarea unor comenzi care să asigure îndeplinirea planului trasat, încărcarea raţională cu lucru a secţiilor şi atelierelor. Este desigur lăudabil faptul că o serie de propuneri bune incluse în planul de măsuri au fost realizate in termen. Dintre acestea vom da un singur exemplu: s-a propus ș ţi a luat fiinţă un sector de dezmembrare degresare care a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă la operaţiile respective. In plus s-a obţinut o reducere a timpului de pregătire a lucrului cu o zi. Economiile de manoperă şi materiale care se realizează acum sunt evaluate la circa 1600 lei lunar. Asemenea propuneri bune s-au mai făcut şi aplicat in diverse sectoare de activitate ale întreprinderii. Dar putem oare considera terminată acţiunea de valorificare a rezervelor interne o dată cu definitivarea planului de măsuri şi trecerea la îndeplinirea lui ? Fără îndoială că nu. Ar fi prea puţin. In rîndurile colectivului de la IRA sînt mulţi oameni înaintaţi, cu o bună experienţă de producţie, care folosesc cu spirit de gospodar fiecare gram de material. Exemple demne de urmat dau în primul rind comuniţti ca Lascăr Mitică de la strungărie, D. Drăghici, lăcătuş, Gh. Gogea, mecanic auto. Ultimul s-a angajat să contribuie la recondiţionarea unei însemnate cantităţi de valvolină — un material preţios în reparaţiile auto. De asemenea, s-a angajat să recondiţioneze piese pe care apoi să le folosească în procesul de producţie, nemaifiind astfel nevoie să scoată piese noi de la magazie. Este o Iniţiativă frumoasă şi Gh. Gagea nu este singurul care s-a angajat să lupte pentru a obţine cu mai multe economii în producţie. Organizaţia de partid (secretar tov. Şt. Todică şi comitetul de întreprindere (preşedinte tov. C. Jarie) trebuie să mobilizeze însă pe toţi muncitorii şi tehnicienii în această luptă. Există încă rezerve care, scoase la iveală, ar contribui la organizarea mai bună a producţiei, la reducerea preţului de cost al reparaţiilor. Cităm doar cîteva dintre lipsurile scoase la iveală de către unii muncitori şi care sugerează şi direcţiile în care întregul colectiv trebuie să acţioneze: 1. In unele perioade, aprovizionarea locurilor de muncă cu piese, scule, etc., lasă de dorit. Se resimte mult lipsa unor planuri periodice de aprovizionare, precum şi lipsa de insistenţă din partea serviciului de aprovizionare pentru satisfacerea nevoilor producţiei. 2. Unii muncitori, în special tineri, nu au un nivel de calificare corespunzător sau işi irosesc timpul de producţie prin discuţii inutile, plimbări dintr-o secţie în alta, etc. Din această cauză o serie de utilaje nu sunt folosite raţional, la întreaga capacitate. 3. In consfătuirile de producţie nu toţi muncitorii îşi iau angajamente concrete. Intr-o consfătuire mai recentă, lăcătuşul D. Achimoaie s-a angajat, in general, să facă economii, dar nu a spus la ce material şi cit anume. Ce fel de angajament este acesta şi la ce serveşte ? In unele grupe sindicale consfătuirile de producţie se ţin la un nivel scăzut, iar pe întreprindere consfătuirile se organizează la intervale mari şi nu în conformitate cu instrucţiunile date de forul superior. Tovarăşii din conducerea întreprinderii participă rar la consfătuiri, sau nu iau în considerare unele propuneri juste făcute de muncitori. Inginerii şi tehnicienii — adevăraţi organizatori ai producţiei ! Insecţii şi ateliere, în echipe şi brigăzi, rolul de organizator al producţiei revine in primul rind maiştrilor şi inginerilor. La IRA 4 sunt mulţi asemenea oameni care prin calificarea lor înaltă, preocuparea atentă faţă de producţie, îşi dovedesc rolul lor de organizatori destoinici. Un exemplu pe care-l vom da mai jos ne va arăta însă cât de necesar este ca organizaţia de partid şi comitetul de întreprindere să desfăşoare o largă muncă politică pentru antrenarea tuturor celor ce răspund de organizarea producţiei la lupta pentru realizarea sarcinilor trasate de plenara din iulie a CC al PMR, a propriilor angajamente. In adunarea în care s-au dezbătut documentele Plenarei a luat cuvîntul şi tinărul inginer Titus Chiricic. El a vorbit atunci foarte frumos despre sarcinile importante ce revin întreprinderii, în lumina documentelor Pienarei. Cu acelaşi prilej el s-a angajat ca în termen de 3 zile să depună la conducerea întreprinderii o propunere privind... un nou consum specific de material, mai redus, care să fie adoptat în secţia camionaj. De asemenea, s-a angajat că va repara 2 autocamioane fără să scoată nici un material din magazie şi să predea la cabinetul tehnic un proiect de inovaţie pentru un banc de rodaj pentru cutiile de viteză. Cum, n-a spus. Nici nu putea. Aceasta pentru că existau puţine posibilităţi (el nici nu cunoştea practic situaţia) dar mai ales pentru că a vorbit numai pentru a arăta că ştie să... vorbească. Nici pomeneală ca după aceea să se ţină de angajament. Cine este ing. T. Chiriac? Este un inginer tînăr, cu multă putere de muncă, în conservare. Practic — după cum ne-a spus Iov. Todică, secretarul organizaţiei de partid, se ocupă mai mult de sport şi mult mai puţin de organizarea muncii în secţie, de calificarea muncitorilor. De aiceea producţia este uneori de slabă calitate, fiind necesare remedieri costisitoare, care păgubesc întreprinderea. lată doar o singură rezervă nefolosită, care - adăugată altora — ne face să credem că colectivul IRA 4 are posibilitatea nu numai să-şi realizeze, dar chiar să-şi depăşească cu mult angajamentul pe care și l-a luat. H. IONESCU Pentru realizarea sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din iulie crt. Angajamentele luate de colectivul I.R.A. nr. 4 pot fi îndeplinite și chiar depășite Comuniştii - inima fabricii (Urmare din pag. 1-a) cu mai multe confecţii şi de bună calitate. Ne-am convine despre acest lucru stună de vorbă cu muncitorii. Atît tovarăşele Constanţa Zanet şi Adela Sandu, care executau — la nişte confecţii — diferite operaţii, cit şi Tasta Popa de la maşina de executat butoniere, toate fruntaşe în producţie, utemiste vrednice, ne-au povestit despre prietenia lor cu fetele din brigada Măriei Avram, despre întrecerea socialistă dintre cele două brigăzi — desfăşurată acum în intimpinarea zilei de 7 Noiembrie. Cine o va cîştiga ? Deocamdată nu se poate anticipa. Cert e că în brigada lui Costăchescu se desfăşoară o vie întrecere socialistă. O întrecere, cu comuniştii in frunte. Ei sînt inima fabricii. Călcătorii Ion Arhip şi Filip Dominteanu, amîndoi membri de partid, ne-au vorbit cu minărie despre faptul că prin mina lor trec zilnic zeci şi zeci de confecţii pentru oamenii muncii, că aşa cum au hotărît in adunarea de partid — fiecare luptă să păstreze ca lumina ochilor prestigiul mărcii fabricii lor şi să dea statului cît mai multe economii. Pină la sfîrşitul anului brigada lui Costăchescu s-a angajat să dea numai la materiale auxiliare economii în valoare de 3000 lei. Că oamenii, muncitori unul şi unul, din brigada maistrului comunist Mihai Costăchescu dau lucru de bună calitate, ne-a încredinţat şi controlorul tehnic, comunistul Gh. Moşneagu. In ultimul timp — ne-a precizat el — numărul confecţiilor destinate rectificării s-a micşorat. Dar nu numai în brigada lui Costăchescu sau Măriei Avram se înregistrează succese. Cei peste 600.000 lei economisiţi de la începutul anului, faptul că planul de producţie este îndeplinit de la o lună la alta, sunt doar argumente care ne documentează hărnicia întregului colectiv. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „V. ALECSANDRI”: joi 1 oct. orele 19:30: „Căruţa cu paiaţe”. TEATRUL DE PĂPUŞI : joi 1 oct. orele 16: „Dănilă Prepeleac”. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Theodora; ILIE PINTILIE: Atentatul; PUŞKIN: Patru paşi în nori; TINERETULUI: Legea mării; ION CREANGA: Locul acţiunii: Berlin. CĂMINUL CULTURAL ILIE PINTILIE: Pasagerul clandestin; ATEL. CFR ILIE PINTILIE: Comicos. 0-000- Timpul probabil pentru ziua de 1 octombrie 1959 Vremea se menţine rece, cu cerul variabil, mai mult noros. Vine slab la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura în creştere uşoară : noaptea va fi cuprinsă între minus 2 grade şi plus 3 grade, iar ziua va urca între 9 şi 15 grade. MACARA IASULUI Rugbi R.P. Romina—R.D. Germana (tineret) 9-3 (9-0) (De la trimisul nostru special). Cei peste 4000 de spectatori care au umplut ieri după amiază pînă la refuz tribunele stadionului din Bîrlad au asistat la un joc de rugbi viu disputat. Cele două reprezentative de tineret, a R. P. Romíne și a R.D. Germane, s-au străduit din plin şi au reuşit în mare măsură să ofere publicului un joc frumos cu multe faze palpitante. încă din primele minute, rugbiştii români atacă dezlănţuit, schimbă jocul de pe o aripă pe alta, producind derută în apărarea adversă. După ce Ionescu (min. 1) ratează o mare ocazie de a deschide scorul, fiind placat de un jucător advers drept lingă but, oaspeţii reuşesc printr-o apărare organizată să menţină un rezultat alb pînă în min. 13, cînd rugbiştii romîni deschid scorul. Un atac desfăşurat pe linia de trei sferturi găseşte apărarea adversă descoperită, balonul este trimis de Dragomir la Nagel care înscrie nestigherit : 3—0. Transformarea este ratată de Irimescu. Rugbiştii romîni atacă puternic silindu-şi adversarii de a se apăra din răsputeri. Totuşi, în min. 21, în urma unei grămezi organizate, jucătorul Ionescu obţine un nou esseu şi scorul se măreşte la 6—0. Se părea că rugbiştii români vor obţine o victorie categorică, dar, din acest moment jocul devine mai echilibrat, jucătorii reprezentativei de tineret a R.D. Germane iniţiind cîteva contraatacuri periculoase, înlăturate cu greutate de apărătorii români. încurajată continuu de spectatori, echipa romina obţine în min. 33 o lovitură de pedeapsă pe care o transformă Irimescu şi scorul devine de 9—0, scor cu care se încheie prima repriză. In cea de a doua parte a jocului situaţia se schimbă. Cei care domină mai mult sunt jucătorii R. D. Germane. De fapt, în tot meciul, oaspeţii au demonstrat frumoase calităţi. Ei şi-au dominat categoric adversarii la grămezile organizate şi spontane, au practicat un joc atletic şi în viteză, fiind aplaudaţi în repetate rînduri de spectatori. Le-a lipsit în schimb finalitatea în acţiuni, fapt ce a făcut să piarda întilnirea. Ca rezultat al dominării insistente din cea de a ll-a repriză ei reuşesc in min. 53 să reducă din handicap prin bluge care transformă o lovitură de pedeapsă şi scorul devine 9-3. Rugbiştii români îşi revin de acum în atac, dar cu tot efortul depus nu mai pot schimba acest rezultat. Partida de ieri dintre cele două reprezentative, a RPR şi RDG, a constituit un prilej binevenit de strîngere a relaţiilor prieteneşti dintre sportivii romîni şi cei germani şi, în acelaşi timp, un bun criteriu de verificare a celor două formaţii în vederea întîlnirilor internaţionale ce le stau în faţă. Arbitrul E. Skvon (R. Cehoslovacă) care a condus ieri cea de a 400-a partidă din cariera sa a arbitrat excelent. S-au evidenţiat : Dănciulescu, Cordoş, Giugiuc, Dragomir (R. P. Română) și Kluge, Kraft, Grabo (R.D. Germană). ION ARHIP 1—000—■ Cuipa Moldovei Oină Oină este pe drumul afirmării. Intre campionatul republican, spartachiada de vară şi Cupa Moldovei, perioadele de antrenament au fost scurte dar bogate în competiţii. In Cupa Moldovei peste 10.000 de mecanizatori ţărani colectivişti şi întovărăşiţi au luptat să ajungă campioni ai etapei raionale și respectiv regionale. Jocurile disputate în finală ne-au prilejuit constatări îmbucurătoare. Se practică un joc regulamentar atît la bătaie cît și la prindere. Cu ocrzia etapei regionale a Cupei Moldovei Recolta-Borosoaia (Hîrlău) a dispus cu 10—3 (1—2) de Tractorul Tîrzii (Huşi) iar Victoria Andrieşeni (Iaşi) a învins pe Victoria Bogdăneşti (Bîrlad) cu 5—0 (1—0). Luptă în finală s-a dat între Victoria Andrieşeni — Recolta Borosoaia 9—3 (1—2). C. PETRE coresp. Nr. 406. Succes deplin şi spor la muncă în noul an universitar! (Urmare din pag. 1-a) toate. Antrenarea studenţilor în brigăzi de muncă patriotică ii va deprinde, îneg din facultate, să-şi dea contribuţia la marea operă de construcţie socialistă, la înfrumuseţarea oraşului nostru, a patriei noastre scumpe. Este foarte important să cultivăm la tineri sentimente de înalt patriotism şi internaţionalism proletar, un spirit de frăţie şi prietenie pentru toate naţionalităţile conlocuitoare, dragoste faţă de ţările socialiste, faţă de marea Uniune Sovietică. Spre a putea îndeplini înalta misiune încredinţată de partidul nostru de a forma viitoare cadre constructori ai socialismului, cadrele didactice trebuie să-şi ridice continuu nivelul politic şi ideologic. Aceasta va contribui la pregătirea temeinică pentru combaterea cu intransigenţă a oricărei încercări de influenţă a ideologiei străine, reacţionare. Legarea muncii didactice şi de cercetare ştiinţifică, de practica construirii socialismului este de asemenea o datorie de prim ordin. La rîndul lor, tineriicei mai merituoşi cu aptitudini în munca de cercetare ştiinţifică să fie antrenaţi în cercurile ştiinţifice studenţeşti, tnde, sub îndrumarea profesorilor, să elaboreze lucrări strîns legate de necesităţile economiei naţionale. Preocuparea de a ridica continuu nivelul material şi cultural al oamenilor muncii din ţara noastră dovvedită din nou prin Hotărîrea Plemnarei CC al PMR din 13-14 iulie, constituie încă un imbold pentru cadrele didactice din învăţămîntul superior de a-şi îmbunătăţi permanent munca pentru a răspunde grijii partidului şi guvernului nostru. Predînd tineretului cunoştinţe teoretice strîns legate de practică se va stimula interesul pentru însuşirea ştiinţei şi tehnicii celei mai noi, pentru aprofundarea epocalei lor descoperiri ale oamenilor de ştiinţă sovietici. Organizaţiile de partid din institutele de învăţămînt superior trebuia să analizeze periodic conţinutul prea dării, preocupîndu-se de nivelul ideologic a! cursurilor, de calitatea pre-alegerilor care să fie la înălţimea transformărilor revoluţionare din ţara noastră, la înălţimea sarcinilor pe care partidul şi guvernul le pun în faţa învăţământului superior. Indeplinindu-şi nobila lor misiune, cadrele didactice care şi pînă acum au dat dovadă de abnegaţia în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii, vor obţine noi şi însemnate succese. La rîndul lor studenţii trebuie să răsplătească această dăruire pasionată a cunoş-tinţelor din partea profesorilor lor, printr-o muncă perseverentă, un studiu individual sistematic, disciplină, entuziasm în munca de zi cu zi. Să considerăm acest an univers!« Iar ca o nouă fereastră larg deschisă către un viitor luminos, plin de perspectivă spre care ne călauzește partidul. Importanţa folosirii drojdiilor selecţionate în vinificaţie Drojdiile vinului sunt ciuperci microscopice care pătrund un must de pe suprafaţa bobiţelor de struguri şi a ciorchinilor. Din marea masă a acestor drojdii, pe cale de laborator se aleg numai acelea cu calităţi superioare care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii necesare bunului mers al fermentaţiei alcoolice a vinului. Aceste drojdii trebuie să fie dotate cu o mare putere fermentativă pentru a putea descompune în cea mai mare parte zaharurile din must şi din vin, şi în acelaşi timp să aibă o putere mare de înmulţire pentru ca să domine de la început micro-flora spontană din must, asigurînd o fermentaţie regulată şi cît mai completă a mustului. Drojdiile selecţionate trebuie să asigure o bună şi rapidă limpezire a vinului fermentat şi în acelaşi timp trebuie să reziste la diferite doze de alcool, bioxid de sulf, bioxid de carbon şi tanin. Se obţin rezultate foarte bune prin folosirea suşelor de drojdii selecţionate din rase locale, adaptate condiţiilor de mediu. In anii normali cu recolte perfect sănătoase, drojdiile selecţionate se dezvoltă în condiţii favorabile obţinîndu-se vinuri sănătoase, armonic constituite ce se pot păstra uşor. In anii cînd strugurii sînt accidentaţi de grindină, brume, îngheţuri sau atacaţi de boli şi insecte, drojdiile selecţionate sînt stînjenite în dezvoltarea lor normală, vinurile rămîn cu fermentaţia neterminată, sînt nearmonice, predispuse la boli şi defecte şi nu se pot păstra. Pentru a înlătura aceste mari neajunsuri, mustul este tratat cu bioxid de sulf şi bentonizat, iar după decantare se însămînţează cu malaua de drojdii selecţionate în vinificaţie sub formă de maia în plină activitate. Prin folosirea drojdiilor selec ţii atenţia viticultorilor a cramei, vaselor, utilajului folosit, atît în timpul preparării şi administrării maielei precum şi la conducerea fermentaţiei zgomotoase. Cum se pot procura drojdiile selecţionate ? In toamna acestui an, Laboratorul de vinificaţie şi biochimie a vinului din cadrul Staţiunii Experimentale Hortiviticole Copou-Iaşi, va pune la dispoziţia tuturor gospodăriilor agricole de stat şi colective din regiunea Iaşi, droj-jdii selecţionate pentru fermentarea vinurilor. In acest scop, gospodăriile agricole de stat şi colective vom anunţa laboratorului nostru ziua în care vor trimite delega- tul pentru ridicarea fermenţilor. Ridicarea fermenţilor se va face de către fiecare gospodărie cu 3—4 zile înainte de începerea culesului. Pentru aceasta, cu 2—3 zilei înainte de ridicarea fermenţilor selecţionaţi, gospodăriile trebuie să anunţe laboratorului de vinificaţie ziua în care vom veni, pentru că numai în acest fel putem repartiza maia da fermenţi cu drojdii tinere în plină fermentaţie. Delegatul care va ridica maiaua de drojdii selecţionate, va primi şi instrucţiuni referitoare la modul de folosire a culturilor de drojdii selecţionate, pre- cum şi cantităţile de maia nes cesare preparării fiecărei cate-gorii de vinuri în parte. ing. SANDU VILLE GABRIELA’ Staţiunea Experimentală Hortiviticolă Copou-Iaşi PUBLICITATE —PUBLICITATE -PUBLICITATE COOPERATIVA „PRESTAREA” BÎRLAD execută In cele mai bune condiţiuni tot felul de servicii prin unităţile sale de: frizerie, coafură, dentară, foto, florărie, pictură, dactilografie, geamgii, reparaţii obiecte uz casnic, închirieri biciclete, reparaţii aparate radio, reparaţii ceasornice, reparaţii ochelari, reparaţii stilouri, ascuţitorie, tăietori lemne. In cadrul coop. Prestaţiunea Iaşi funcţionează două centre de reparat acordeoane după cum urmează: - un centru în str. A. Panu nr. 19; - un centru în str. Gării nr. 15. Se execută ireproşabil orice fel de reparaţii de acordeoane la preţuri convenabile atît pentru instituţii, cît şi pentru populaţie. Adresaţi-vă cu încredere centrelor menţionate. „COOPERATIVA IGIENA” face cunoscut că a deschis o secţie de cosmetică, unde se execută orice lucrări din domeniul cosmeticii. De asemenea o secţie de pedichiuri pentru bărbaţi şi femei. Ambele secţii funcţionează în cadrul atelierului de coafură din str. Ştefan cel Mare 54, vizavi de Banca COOPERATIVA TEHNICA CONFECŢIEI anunţă populaţia oraşului Iaşi, că în str. Anastasie Panu nr. 58, funcţionează un atelier de recondiţionat şi curăţat pălării şi cravate. Se serveşte prompt şi ireproşabil, la preţuri accesibile de Stat şi au următorul program de lucru : zilnic intre orele 6-22 iar duminica între orele 6 - 12. Pentru informaţii telefon 2250. UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IAŞI Laboratorul de Cineficare anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi: - Regizor de filme; - Fotograf artistic. Cererile însoţite de actele necesare se vor depune la serviciul de cadre al Universităţii, pînă la data de 8 octombrie a.c. Concursul va avea loc în ziua de 15 octombrie a.c. Informaţii suplimentare se dau la Decanatul Facultăţii la Matematică şi Fizică. /V ›V fV ›V fV (V *X› zv fv fV fV ›V fV «X** ›X/ ›X/ »X „O.C.L MIXT VASLUI” anunţă că a pus în vînzare prin unităţile Central Metal din str. I.C. Frimu nr. 12 şi unitatea special amenajată din str. Vidin, mărfuri cu reduceri mari de preţuri, ţesături mătase, ţesături de bumbac, confecţii, tricotaje, art. electrice de uz casnic, jucării, etc” COOPERATIVA „MUNCITORUL” ANUNŢA ca execută pentru populaţie prin Atelierul de tîmplărie din Iaşi str. Suzana Pîrvulescu nr. 17, orice fel de lucrări de mobilă casnică şi binare , după cerinţă, la preţuri avantajoase. Vizitaţi şi cumpăraţi cu încredere mărfurile din magazinele OCL Mixt Huşi unde găsiţi un bogat sortiment de: ţesături de mătase, imprimeuri de bumbac, ţesături de lină, articole de galanterie, mercerie, tricotaje lină şi bumbac, confecţii pentru bărbaţi şi femei, etc. UNIUNEA RAIONALA A COOPERATiVELOR DE CONSUM NEGREŞTI anunţă următoarele posturi vacante: - uninspector de organizare; - trei revizori de gestiuni pentru cooperative săteşti; - doi şefi contabili; - un tehnician investiţii; - un interceolog înspecalitatea legume şi cereale; - un conducător auto (pentru turism). Doritorii Se vor prezenta cu actele necesare la serviciul de cadre al Uniunii Raionale, Negrești, str. Mihail Kogălniceanu nr. 12, telefon 12, 47, 48. PENTRU A PRIMI DISpACURIRI MAI MARI ÎN CAZ DE DAUNĂ tiichiaiaM^ ° AM][IMIA\]L]E / vih cornute mari, ovina, caprini, porcmi si cabaline] • CULTUFII AGRICOLE si RODUL VIILOR, o MASINI J/ UNELTE • PRODUSE AGRICOLE, VITICOLE,POMICOLE,FURAJEe MOBILIER si OBIECTE CASNICE ■ţuetcthU/ ‘ ADMINISTRAȚIAASIGURARILOR DE STAT A DAS VA PLATI, DREPT DESPĂGUBIRI,SUMELE STAB IUTE. PENTRU ÎNCHEIEREA ASIGURĂRILOR, ADRESATI-VA AGENȚILOR SAU INSPECTORILOR DE ASIGURARE, BĂNCILOR COOPERATIVE SAU DIRECT INSPECTORATELOR ADAS • iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!7/, — - ^