Flacăra Iaşului, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 4068-4094)

1959-10-01 / nr. 4068

Pag. 2-a Da în fiecare întreprindere, şi la IRA nr. 4 laţi s-a procedat la o am­­plă dezbatere a documentelor Plena­rei din iulie a C.C. al PMR. In adu­nările care au avut loc în luna iulie, mulţi dintre participanţi - muncitori, ingineri, tehnicieni - au făcut propu­neri preţioase privind creşterea pro­ductivităţii muncii ţi reducerea pre­ţului de cost al reparaţ­ilor la auto­­vehicole. Angajamentele pe care ţi le-a luat colectivul întreprinderii de reparaţii auto nr. 4 sunt destul de substanţiale ţi în general ele au com­pletat planul de măsuri propus de comisia pracficizată în întreprindere. In planul de măsuri propus de co­misie se arătau o serie de rezerve in­terne ce pot fi trebuie să fie puse in valoare. Angajamentele exprima oare posibilităţi reale? Dacă am porni de la angajamen­tul luat de colectivul IRA nr. 4 de a economisi în 5 luni de zile 23.750 lei, obţinînd în acelaşi timp (în pe­rioada semestrului II) un beneficiu peste plan, prin reducerea preţului de cost la producţia marfă, in valoare de 105.600 lei, s-ar părea că a exis­tat o preocupare destul de serioasă de a pune în valoare cit mai multe rezerve interne. Cu atît mai mult cu cit întreprinderea a avut ţi are gre­utăţi în contractarea unor comenzi care să asigure îndeplinirea planului trasat, încărcarea raţională cu lucru a secţiilor şi atelierelor. Este desigur lăudabil faptul că o serie de propuneri bune incluse în planul de măsuri au fost realizate in termen. Dintre acestea vom da un singur exemplu: s-a propus ș ţi a luat fiinţă­­ un sector de dezmem­brare degresare care a dus la îmbu­nătăţirea condiţiilor de muncă la o­­peraţiile respective. In plus s-a ob­­ţinut o reducere a timpului de pregă­tire a lucrului cu o zi. Economiile de manoperă şi materiale care se rea­lizează acum sunt evaluate la circa 1600 lei lunar. Asemenea propuneri bune s-au mai făcut şi aplicat in diverse sectoare de activitate ale întreprinderii. Dar pu­tem oare considera terminată acţiu­nea de valorificare a rezervelor in­terne o dată cu definitivarea planului de măsuri şi trecerea la îndeplinirea lui ? Fără îndoială că nu. Ar fi prea puţin. In rîndurile colectivului de la IRA sînt mulţi oameni înaintaţi, cu o bună experienţă de producţie, care folo­sesc cu spirit de gospodar fiecare gram de material. Exemple demne de urmat dau în primul rind comuniţti ca Lascăr Mitică de la strungărie, D. Drăghici, lăcătuş, Gh. Gogea, me­canic auto. Ultimul s-a angajat să contribuie la recondiţionarea unei în­semnate cantităţi de valvolină — un material preţios în reparaţiile auto. De asemenea, s-a angajat să recon­diţioneze piese pe care apoi să le folosească în procesul de producţie, nemaifiind astfel nevoie să scoată piese noi de la magazie. Este o Ini­ţiativă frumoasă şi Gh. Gagea nu este singurul care s-a angajat să lupte pentru a obţine cu­ mai multe economii în producţie. Organizaţia de partid (secretar tov. Şt. Todică şi co­mitetul de întreprindere (preşedinte tov. C. Jarie) trebuie să mobilizeze însă pe toţi muncitorii şi tehnicienii în această luptă. Există încă rezerve care, scoase la iveală, ar contribui la organizarea mai bună a produc­ţiei, la reducerea preţului de cost al reparaţiilor. Cităm doar cîteva dintre lipsurile scoase la iveală de către unii muncitori şi care sugerează şi direcţiile în care întregul colectiv tre­buie să acţioneze: 1. In unele perioa­de, aprovizionarea locurilor de mun­că cu piese, scule, etc., lasă de dorit. Se resimte mult lipsa unor planuri periodice de aprovizionare, precum şi lipsa de insistenţă din partea servi­ciului de aprovizionare pentru satis­facerea nevoilor producţiei. 2. Unii muncitori, în special tineri, nu au un nivel de calificare corespunzător sau işi irosesc timpul de producţie prin discuţii inutile, plimbări dintr-o sec­ţie în alta, etc. Din această cauză o serie de utilaje nu sunt folosite ra­­ţional, la întreaga capacitate. 3. In consfătuirile de producţie nu toţi muncitorii îşi iau angajamente con­crete. Intr-o consfătuire mai recentă, lăcătuşul D. Achimoaie s-a angajat, in general, să facă economii, dar nu a spus la ce material şi cit anume. Ce fel de angajament este acesta şi la ce serveşte ? In unele grupe sin­dicale consfătuirile de producţie se ţin la un nivel scăzut, iar pe între­prindere consfătuirile se organizează la intervale mari şi nu în conformi­tate cu instrucţiunile date de forul superior. Tovarăşii din conducerea în­treprinderii participă rar la consfătu­iri, sau nu iau în considerare unele propuneri juste făcute de muncitori. Inginerii şi tehnicienii — adevăraţi organizatori ai producţiei ! In­secţii şi ateliere, în echipe şi brigăzi, rolul de organizator al pro­ducţiei revine in primul rind maiş­trilor şi inginerilor. La IRA 4 sunt mulţi asemenea oameni care prin calificarea lor înaltă,­ preocuparea a­­tentă faţă de producţie, îşi dove­desc rolul lor de organizatori des­toinici. Un exemplu pe care-l vom da mai jos ne va arăta însă cât de necesar este ca organizaţia de partid şi co­mitetul de întreprindere să desfăşoa­re o largă muncă politică pentru an­trenarea tuturor celor ce răspund de organizarea producţiei la lupta pen­tru realizarea sarcinilor trasate de plenara din iulie a CC al PMR, a propriilor angajamente. In adunarea în care s-au dezbă­tut documentele Plenarei­ a luat cu­­vîntul şi tinărul inginer Titus Chi­­ricic. El a vorbit atunci foarte fru­mos despre sarcinile importante ce revin întreprinderii, în lumina docu­mentelor Pienarei. Cu acelaşi prilej el s-a angajat ca în termen de 3 zile să depună la conducerea între­prinderii o propunere privind... un nou consum specific de material, mai redus, care să fie adoptat în secţia camionaj. De asemenea, s-a anga­jat că va repara 2 autocamioane fă­ră să scoată nici un material din magazie şi să predea la cabinetul tehnic un proiect de inovaţie pentru un banc de rodaj pentru cutiile de viteză. Cum, n-a spus. Nici nu pu­tea. Aceasta pentru că existau pu­ţine posibilităţi (el nici nu cunoştea practic situaţia) dar mai ales pen­tru că a vorbit numai pentru a ară­ta că ştie să... vorbească. Nici po­meneală ca după aceea să se ţină de angajament. Cine este ing. T. Chiriac? Este un inginer tînăr, cu multă putere de muncă,­ în conservare. Practic — du­pă cum ne-a spus Iov. Todică, se­cretarul organizaţiei de partid, se ocupă mai mult de sport şi mult mai puţin de organizarea muncii în secţie, d­e calificarea muncitorilor. De aiceea producţia este uneori de slabă calitate, fiind necesare reme­dieri costisitoare, care păgubesc în­treprinderea. lată doar o singură re­zervă nefolosită, care - adăugată al­tora — ne face să credem că co­lectivul IRA 4 are posibilitatea nu numai să-şi realizeze, dar chiar să-şi depăşească cu mult angaja­­mentul pe care și l-a luat. H. IONESCU Pentru realizarea sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din iulie crt. Angajamentele luate de colectivul I.R.A. nr. 4 pot fi îndeplinite și chiar depășite Comuniştii - inima fabricii (Urmare din pag. 1-a) cu­ mai multe confecţii şi de bună calitate. Ne-am convine despre acest lucru stună de vorbă cu muncitorii. Atît tova­răşele Constanţa Zanet şi Adela Sandu, care executau — la niş­te confecţii — diferite operaţii, cit şi Tasta Popa de la maşi­na de executat butoniere, toate fruntaşe în producţie, utemis­­te vrednice, ne-au povestit despre prietenia lor cu fetele din brigada Măriei Avram, despre întrecerea socialistă dintre cele două brigăzi — des­făşurată acum în intimpinarea zilei de 7 Noiembrie. Cine o va cîştiga ? Deocamdată nu se poate anticipa. Cert e că în brigada lui Costăchescu se des­făşoară o vie întrecere socia­listă. O întrecere, cu comuniş­tii in frunte. Ei sînt inima fa­bricii. Călcătorii Ion Arhip şi Filip Dominteanu, amîndoi membri de partid, ne-au vorbit cu minărie despre faptul că prin mina lor trec zilnic zeci şi zeci de confecţii pentru oa­menii muncii, că­­ aşa cum au hotărît in adunarea de partid — fiecare luptă să păstreze ca lumina ochilor prestigiul măr­cii fabricii lor şi să dea statu­lui cît mai multe economii. Pi­­nă la sfîrşitul anului brigada lui Costăchescu s-a angajat să dea numai la materiale auxi­liare economii în valoare de 3000 lei. Că oamenii, muncitori unul şi unul, din brigada maistrului comunist Mihai Costăchescu dau lucru de bună calitate, ne-a încredinţat şi controlorul teh­nic, comunistul Gh. Moşneagu. In ultimul timp — ne-a preci­zat el — numărul confecţiilor destinate rectificării s-a micşo­rat. Dar nu numai în brigada lui Costăchescu sau Măriei Avram se înregistrează succese. Cei peste 600.000 lei economisiţi de la începutul anului, faptul că planul de producţie este înde­plinit de la o lună la alta, sunt doar argumente care ne docu­mentează hărnicia întregului colectiv. SPECTACOLE TEATRUL NAŢIONAL „V. ALECSAN­­DRI”: joi 1 oct. orele 19:30: „Căruţa cu paiaţe”. TEATRUL DE PĂPUŞI : joi 1 oct. orele 16: „Dănilă Prepeleac”. CINEMATOGRAFE MAXIM GORKI: Theodora; ILIE PINTILIE: Atentatul; PUŞKIN: Patru paşi în nori; TINERETULUI: Legea mării; ION CREANGA: Locul acţiu­nii: Berlin. CĂMINUL CULTURAL ILIE PINTILIE: Pasagerul clandestin; ATEL. CFR ILIE PINTILIE: Comicos. 0-000- Timpul probabil pentru ziua de 1 octombrie 1959 Vremea se menţine rece, cu cerul variabil, mai mult noros. Vine slab la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura în creştere uşoară : noaptea va fi cuprinsă între minus 2 grade şi plus 3 grade, iar ziua va urca între 9 şi 15 grade. MACARA IASULUI Rugbi R.P. Romina—R.D. Germana (tineret) 9-3 (9-0) (De la trimisul nostru special). Cei peste 4000 de spectatori care au umplut ieri după amiază pînă la refuz tribunele stadionului din Bîrlad au asistat la un joc de rugbi viu disputat. Cele două reprezentative de tineret, a R. P. Romíne și a R.D. Germane, s-au străduit din plin şi au reuşit în mare măsură să ofere publicului un joc frumos cu multe faze palpitante. încă din primele minute, rugbiştii români atacă dezlănţuit, schimbă jo­cul de pe o aripă pe alta, producind derută în apărarea adversă. După ce Ionescu­ (min. 1) ratează o mare ocazie de a deschide scorul, fiind placat de un jucător advers drept lingă but, oaspeţii reuşesc printr-o apărare organizată să menţină un rezultat alb pînă în min. 13, cînd rugbiştii romîni deschid scorul. Un atac desfăşurat pe linia de trei sferturi găseşte apărarea ad­versă descoperită, balonul este trimis de Dragomir la Nagel care înscrie nestigherit : 3—0. Transformarea este ratată de Irimescu. Rugbiştii romîni atacă puternic silindu-şi adversarii de a se apăra din răsputeri. Totuşi, în min. 21, în urma unei­­ grămezi organizate, jucătorul Ionescu obţine un nou esseu şi scorul se măreşte la 6—0. Se părea că rugbiştii români vor obţine o victorie categorică, dar, din acest moment jocul devine mai echilibrat, jucătorii reprezentativei de tineret a R.D. Germane iniţiind cîte­­va contraatacuri periculoase, înlătu­rate cu greutate de apărătorii ro­mâni. încurajată continuu de spectatori, echipa romina obţine în min. 33 o lovitură de pedeapsă pe care o tran­sformă Irimescu şi scorul devine de 9—0, scor cu care se încheie prima repriză. In cea de a doua parte a jocului situaţia se schimbă. Cei care domină mai mult sunt jucătorii R. D. Germane. De fapt, în tot meciul, oas­peţii au demonstrat frumoase calităţi. Ei şi-au dominat categoric adversa­rii la grămezile organizate şi spon­tane, au practicat un joc atletic şi în viteză, fiind aplaudaţi în repetate rînduri de spectatori. Le-a lipsit în schimb finalitatea în acţiuni, fapt ce a făcut să piarda întilnirea­. Ca rezultat al dominării insistente din cea de a ll-a repriză ei reuşesc in min. 53 să reducă din handicap prin bluge care transformă o lovi­tură de pedeapsă şi scorul devine 9-3. Rugbiştii români îşi revin de acum în atac, dar cu tot efortul depus nu mai pot schimba acest rezultat. Partida de ieri dintre cele două reprezentative, a RPR şi RDG, a con­stituit un prilej binevenit de strîngere a relaţiilor prieteneşti dintre sporti­vii romîni şi cei germani şi, în ace­laşi timp, un bun criteriu de verifi­care a celor două formaţii în vederea întîlnirilor internaţionale ce le stau în faţă. Arbitrul E. Skvon (R. Cehoslovacă) care a condus ieri cea de a 400-a partidă di­n cariera sa a arbitrat ex­celent. S-au evidenţiat : Dănciulescu, Cordoş, Giugiuc, Dragomir (R. P. Ro­­mână) și Kluge, Kraft, Grabo (R.D. Germană). ION ARHIP 1—000—■ Cui­pa Moldovei Oină Oină este pe drumul afirmă­rii. Intre campionatul republi­can, spartachiada de vară şi Cupa Moldovei, perioadele de antrenament au fost scurte dar bogate în competiţii. In Cupa Moldovei peste 10.000 de meca­nizatori ţărani colectivişti şi în­tovărăşiţi au luptat să ajungă campioni ai etapei raionale și respectiv regionale. Jocurile disputate în finală ne-au prilejuit constatări îm­bucurătoare. Se practică un joc regulamentar atît la bătaie cît și la prindere. Cu ocrz­ia etapei regionale a Cupei Moldovei Re­­colta-Borosoaia (Hîrlău) a dis­pus cu 10—3 (1—2) de Tracto­rul Tîrzii (Huşi) iar Victoria Andrieşeni (Iaşi) a învins pe Victoria Bogdăneşti (Bîrlad) cu 5—0 (1—0). Luptă în finală s-a dat între Victoria Andrieşeni — Recolta Borosoaia 9—3 (1—2). C. PETRE coresp. Nr. 406. Succes deplin şi spor la muncă în noul an universitar! (Urmare din pag. 1-a) toate. Antrenarea studenţilor în bri­găzi de muncă patriotică ii va de­prinde, îneg din facultate, să-şi dea contribuţia la marea operă de con­strucţie socialistă, la înfrumuseţarea oraşului nostru, a patriei noastre scumpe. Este foarte important să cultivăm la tineri sentimente de înalt patriotism şi internaţionalism prole­tar, un spirit de frăţie şi prietenie pentru toate naţionalităţile conlocui­toare, dragoste faţă de ţările soci­aliste, faţă de marea Uniune So­vietică. Spre a putea îndeplini înalta mi­siune încredinţată de partidul­ nostru de a forma viitoare cadre con­structori ai socialismului, cadrele di­dactice trebuie să-şi ridice continuu nivelul politic şi ideologic. Aceasta va contribui la pregătirea temeini­că pentru combaterea cu intransi­genţă a oricărei încercări de influ­enţă a ideologiei străine, reacţio­­nare. Legarea muncii didactice şi de cercetare ştiinţifică, de practica construirii socialismului este de ase­menea o datorie de prim ordin. La rîndul lor, tinerii­­cei mai merituoşi cu aptitudini în munca de cerceta­re ştiinţifică să fie antrenaţi în cercurile ştiinţifice studenţeşti, tnde, sub îndrumarea profesorilor, să ela­boreze lucrări strîns legate de nece­sităţile economiei naţionale. Preocuparea de a ridica continuu nivelul material şi cultural al oa­menilor muncii din ţara noastră dov­vedită din nou prin Hotărîrea Plem­narei CC al PMR din 13-14 iulie, constituie încă un imbold pentru ca­drele didactice din învăţămîntul su­­perior de a-şi îmbunătăţi perma­­nent munca pentru a răspunde gri­­jii partidului şi guvernului nostru. Predînd tineretului cunoştinţe te­­oretice strîns legate de practică se va stimula interesul pentru însu­­şirea ştiinţei şi tehnicii celei mai noi, pentru aprofundarea epocalei lor descoperiri ale oamenilor de şti­­inţă sovietici.­­ Organizaţiile de partid din insti­­tutele de învăţămînt superior trebuia să analizeze periodic conţinutul prea dării, preocupîndu-se de nivelul ide­­ologic a! cursurilor, de calitatea pre-a­legerilor care să fie la înălţimea transformărilor revoluţionare din ţa­ra noastră, la înălţimea sarcinilor pe care partidul şi guvernul le pun în faţa învăţământului superior.­­ Indeplinindu-şi nobila lor misiu­­ne, cadrele didactice care şi pînă acum au dat dovadă de abnegaţia în munca de instruire şi educare a tinerei generaţii, vor obţine noi şi însemnate succese. La rîndul lor studenţii trebuie să răsplătească a­­ceastă dăruire pasionată a cunoş-­­tinţelor din partea profesorilor lor, printr-o muncă perseverentă, un stu­­diu individual sistematic, disciplină, entuziasm în munca de zi cu zi. Să considerăm acest an univers!« Iar ca o nouă fereastră larg des­­chisă către un viitor luminos, plin de perspectivă spre care ne căla­­uzește partidul. Importanţa folosirii drojdiilor selecţionate în vinificaţie Drojdiile vinului sunt ciuperci microscopice care pătrund un must de pe suprafaţa bobiţelor de struguri şi a ciorchinilor. Din marea masă a acestor droj­dii, pe cale de laborator se aleg numai acelea cu calităţi supe­rioare care trebuie să îndepli­nească o serie de condiţii nece­sare bunului mers al fermenta­ţiei alcoolice a vinului. Aceste drojdii trebuie să fie dotate cu o mare putere fer­­mentativă pentru a putea des­compune în cea mai mare parte zaharurile din must şi din vin, şi în acelaşi timp să aibă o pu­tere mare­ de înmulţire pentru ca să domine de la început mi­cro-flora spontană din must, a­­sigurînd o fermentaţie regulată şi cît mai completă a mustului. Drojdiile selecţionate trebuie să asigure o bună şi rapidă limpezire a vinului fermentat şi în acelaşi timp trebuie să re­ziste la diferite doze de alcool, bioxid de sulf, bioxid de carbon şi tanin. Se obţin rezultate foarte bu­ne prin folosirea suşelor de drojdii selecţionate din rase lo­cale, adaptate condiţiilor de mediu. In anii normali cu re­colte perfect sănătoase, droj­diile selecţionate se dezvoltă în condiţii favorabile obţinîndu-se vinuri sănătoase, armonic con­stituite ce se pot păstra uşor. In anii cînd strugurii sînt ac­cidentaţi de grindină, brume, îngheţuri sau atacaţi de boli şi insecte, drojdiile selecţionate sînt stînjenite în dezvoltarea lor normală, vinurile rămîn cu fermentaţia neterminată, sînt nearmonice, predispuse la boli şi defecte şi nu se pot păstra. Pentru a înlătura aceste mari neajunsuri, mustul este tratat cu bioxid de sulf şi bentonizat, iar după decantare se însămîn­­ţează cu m­alaua de drojdii se­lecţionate în vinificaţie sub for­mă de maia în plină activitate. Prin folosirea drojdiilor selec­­ ţii atenţia viticultorilor a cramei, vaselor, utilajului fol­­osit, atît în timpul preparării şi administrării maielei precum şi la conducerea fermentaţiei zgomotoase. Cum se pot procura drojdiile selecţionate ? In toamna aces­tui an, Laboratorul de vinifica­ţie şi biochimie a vinului din cadrul Staţiunii Experimentale Hortiviticole Copou-Iaşi, va pu­ne la dispoziţia tuturor gospo­dăriilor agricole de stat şi co­lective din regiunea Iaşi, droj-j­dii selecţionate pentru ferment­­area vinurilor. In acest scop, gospodăriile a­­­gricole de stat şi colective vom­ anunţa laboratorului nostru zi­­­ua în care vor trimite delega-­ tul pentru ridicarea fermenţi­lor. Ridicarea fermenţilor se va face de către fiecare gospodă­rie cu 3—4 zile înainte de înce­perea culesului. Pentru aceasta,­ cu 2—3 zilei înainte de ridicarea fermenţi­lor selecţionaţi, gospodăriile trebuie să anunţe laboratorului de vinificaţie ziua în care vom­ veni, pentru că numai în acest fel putem repartiza maia da fermenţi cu drojdii tinere în plină fermentaţie. Delegatul care va ridica ma­­iaua de drojdii selecţionate, va primi şi instrucţiuni referitoare­ la modul de folosire a culturi­lor de drojdii selecţionate, pre-­ cum şi cantităţile de maia ne­s cesare preparării fiecărei cate-­­gorii de vinuri în parte. ing. SANDU VILLE GABRIELA’ Staţiunea Experimentală Horti­­viticolă Copou-Iaşi PUBLICITATE —PUBLICITATE -PUBLICITATE COOPERATIVA „PRESTAREA” BÎRLAD execută In cele mai bune condiţi­­uni tot felul de servicii prin unităţile sale de: frizerie, coafură, dentară, foto, florărie, pictură, dactilografie, geam­gii, reparaţii obiecte uz casnic, în­chirieri biciclete, reparaţii aparate radio, reparaţii ceasornice, reparaţii ochelari, reparaţii stilouri, ascuţito­­rie, tăietori lemne. In cadrul coop. Prestaţiunea Iaşi funcţionează două centre de repa­rat acordeoane după cum urmează: - un centru în str. A. Panu nr. 19; - un centru în str. Gării nr. 15. Se execută ireproşabil orice fel de reparaţii de acordeoane la preţuri convenabile atît pentru instituţii, cît şi pentru populaţie. Adresaţi-vă cu încredere centrelor menţionate. „COOPERATIVA IGIENA” face cunoscut că a deschis o secţie de cosmetică, unde se execută orice lucrări din domeniul cosmeticii. De asemenea o secţie de pedichiuri pentru bărbaţi şi femei. Ambele secţii funcţionează în ca­drul atelierului de coafură din str. Ştefan cel Mare 54, vizavi de Banca COOPERATIVA TEHNICA CONFECŢIEI anunţă populaţia oraşu­lui Iaşi, că în str. Anasta­sie Panu nr. 58, funcţionează un atelier de recondiţionat şi curăţat pălării şi cravate. Se serveşte prompt şi ireproşabil, la preţuri accesibile­ de Stat şi au următorul program de lucru : zilnic intre orele 6-22 iar duminica între orele 6 - 12. Pentru informaţii telefon 2250. UNIVERSITATEA „AL. I. CUZA” IAŞI Laboratorul de Cineficare anunţă scoaterea la concurs a ur­mătoarelor posturi: - Regizor de filme; -­ Fotograf artistic. Cererile însoţite de actele necesar­­e se vor depune la serviciul de ca­dre al Universităţii, pînă la data de 8 octombrie a.c. Concursul va avea loc în ziua de 15 octombrie a.c. Informaţii suplimentare se dau la Decanatul Facultăţii la Matematică şi Fizică. /V ›V fV ›V fV (V *X› zv fv fV fV ›V fV «X** ›X/ ›X/ »X „O.C.L MIXT VASLUI” anunţă că a pus în vînzare prin unităţile Cen­tral Metal din str. I.C. Frimu nr. 12 şi unitatea speci­al amenajată din str. Vidin, mărfuri cu reduceri mari de preţuri, ţesă­turi mătase, ţesă­turi de bumbac, confecţii, tricotaje, art. electrice de uz casnic, jucării, etc” COOPERATIVA „MUNCITORUL” ANUNŢA ca execută pentru populaţie prin Atelierul de tîmplărie din Iaşi str. Suzana Pîrvulescu nr. 17, orice fel de lucrări de mobilă casnică şi bi­nare , după cerinţă, la preţuri a­­vantajoase. Vizitaţi şi cumpăraţi cu încrede­re mărfurile din magazinele OCL Mixt Huşi unde găsiţi un bogat sor­timent de: ţesături de mătase, imprimeuri de bumbac, ţesături de lină, articole de galanterie, mercerie, tricotaje lină şi bumbac, confecţii pentru bărbaţi şi femei, etc. UNIUNEA RAIONALA A COOPERATiVELOR DE CONSUM NEGREŞTI anunţă următoarele posturi vacante: - un­­inspector de organizare; - trei revizori de gestiuni pentru cooperative săteşti; - doi şefi contabili; - un tehnician investiţii; - un interceolog în­­specalitatea legume şi cereale; - un conducător auto (pentru turism). Doritorii Se vor prezenta cu actele necesare la ser­viciul de cadre al Uniunii Raionale, Negrești, str. Mi­hail Kogălniceanu nr. 12, telefon 12, 47, 48. PENTRU A PRIMI DISpACURIRI MAI MARI ÎN CAZ DE DAUNĂ tiichiaiaM^ ° AM][IMIA\]L]E / vih cornute mari, ovina, caprini, porcmi si cabaline] • CULTUFII AGRICOLE si RODUL VIILOR, o MASINI J/ UNELTE • PRODUSE AGRICOLE, VITICOLE,POMICOLE,FURAJE­­e MOBILIER si OBIECTE CASNICE ■ţuetcthU/ ‘ ADMINISTRAȚIAASIGURARILOR DE STAT A DAS VA PLATI, DREPT DESPĂGUBIRI,SUMELE STAB IUTE. PENTRU ÎNCHEIEREA ASIGURĂRILOR, ADRESATI-VA AGENȚILOR SAU INSPECTORILOR DE ASIGURARE, BĂNCILOR COOPERATIVE SAU DIRECT INSPECTORATELOR ADAS •­ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!7/, — - ^

Next