Flacăra Iaşului, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7398-7424)

1970-07-10 / nr. 7406

& A Is Li I -ENTRALA Ui-íiVXiíii'fARA M. EMINESCU« IAŞI ami nn. Nr. 7406 IIIVEM 10 I«11K 1070 4 M«im M BAN Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român In zilele de 8 şi 1l iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii in agricultură şi proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizaţiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C al P.C.R. cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, ia măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizitele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţări şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activităţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din ţările socialiste, precum şi cu numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii democratice din alte ţări. Aceste iminimi constituie o contribuţie de seamă la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a solidarităţii internaţionaliste cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu forţele democratice şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contribuţiei la întărirea unităţii sistemului socialist mondial, a mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara dă o inaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a numeroase ţări — expresie a politicii de dezvoltare a relaţiilor României cu toate statele, fără deosebire de orânduire socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului şi neocolonialismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internaţională şi lichidarea focarelor de încordare, pentru securitate şi pace în Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Comunist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova in mod statornic această politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vitale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii şi Înţelegerii între popoare. In cadrul plenarei au luat cuvîntul tovarăşii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, Gheorghe Homoştean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Crişan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga. La încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE GEALILESCU. CU PRIVIRE LA imim/ILE Dim primara acestei ah, LA MASERILE PEMREIU1NRM I EFECTELOR ACESTOR CALAMITATI Comitetul Central a! Partidului Comunist Român a examinat problemele legate de calamităţile naturale din primăvara acestui an, cauzate de Inundaţiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului ţării, au lovit grav numeroase oraşe şi sate, întreprinderi industriale, şantiere de construcţii, unităţi socialiste din agricultură, întinse suprafeţe agricole cultivate, locuinţele a zeci de mii de cetăţeni, provocînd mari daune economiei naţionale, precum şi victime în rîndul populaţiei. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Stoman la această perioadă de grele Încercări pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obştesc şi al cetăţenilor, a vieţilor omeneşti, pentru sprijinirea populaţiei sinistrate, înlăturarea urmărilor calamităţilor şi normalizarea activităţii economice şi socialculturale. Plenara apreciază că acţiunile energice iniţiate şi desfăşurate sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, în mijlocul populaţiei din zonele sinistrate şi ameninţate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică şi politică desfăşurată de organele de partid, de stat şi obşteşti pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriaşe mijloace materiale şi forţe umane pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi înlăturarea consecinţelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o inaltă apreciere dîrzeniei, abnegaţiei şi eroismului cu care clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au răspuns chemării partidului, în (continuare în pag. a 4-a) Proletari din toate tarile, unifi-va ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ m in pagina a 4-a ! H Adunarea mondială a tineretului și-a început lucrările ■ ■ Şedinţa Comitetului pentru dezarmare Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stima# tovarăşi. Plenara Comitetului Central are loc în Împrejurări deosebite, cînd Întregul partid şi popor desfăşoară o muncă Intensă pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor catastrofale care au lovit atit de greu ţara noastră in ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea Internă cit şi externă a partidului şi statului nostru demonstrează, o dată in plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele Internaţionale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării Întregului popor şi preocuparea pentru întărirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru transpunerea in fapt a politicii de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială— constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel,de ce, in împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Central al partidului şi guvernul, acţionind cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundaţii, pentru asigurarea unui ritm normal al intregii vieţi economice şi sociale, au desfăşurat în acelaşi timp o vastă activitate pe plan internaţional. înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul şi Întregul popor asupra felului cum se infăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1070. In primul semestru producţia globală Industrială s-a realizat in proporţie de peste 101 la sută, obţinindu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969 volumul producţiei industriale a crescut cu 12,4 la sută, depăşindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiţii sarcinile privind creşterea productivităţii muncii, ridicarea calităţii producţiei, sporirea eficienţei Întregii activităţi economice. In ce priveşte investiţiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiţii favorabile pentru îndeplinirea in Întregime a programului stabilit. In domeniul comerţului exterior, planul de export pe primele şase luni a fost depăşit, realizîndu-se o creştere de circa 23 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obţinute in primele 6 luni in înfăptuirea planului în Industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşurării in bune condiţiuni a producţiei. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni şi ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele centrale a activităţii economice. In acelaşi timp, aceste rezultate demonstrează că organele şi organizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobindite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul semestru, cu cît, după cum se ştie, în această perioadă, datorită inundaţiilor, sute de întreprinderi şi-au întrerupt activitatea. In ce priveşte agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfăşurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de Îngrăşăminte, şi, dacă nu ar fi intervenit inundaţiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se intrevedea posibilitatea obţinerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutăţile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsămînţarea suprafeţelor calamitate, pentru buna Îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populaţiei. De altfel, strînsul orzului şi griului a şi început şi recoltele obţinute sunt mulţumitoare, şi în judeţe unde nu a început încă recoltarea se apreciază că producţia de grîu şi orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă. In general, bine, umiditatea este mai mult decit suficientă, şi avlnd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aş dori să menţionez că în această perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deosebită atenţie aprovizionării populaţiei, ceea ce s-a reflectat în faptul că piaţa a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a realiza şi depăşi planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel indeplinirea cu succes a planului cincinal 1966 — 1970 şi creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi in această perioadă In activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea documentaţiilor şi a proiectelor pentru investiţii, desfăşurarea cooperării Intre diferite întreprinderi, s-au evidenţiat lipsuri şi In preocuparea pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale şi financiare, pentru creşterea rentabilităţii activităţii economice. Rezultatele obţinute pe primele 6 luni demonstrează că nu toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producţiei industriale, ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tovarăşii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depăşire a planului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus; aceasta arată că posibilităţile de a obţine producţii peste plan — desigur, acolo, unde suntem interesaţi, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari şi va trebui să depunem eforturi susţinute pentru punerea lor in valoare. Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune; avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricaţie, unde maşinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obţinute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate — şi se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decit cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăşi, pentru că pierderile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd în industrie, deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministerele, centralele industriale și intreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de care dispune economia noastră. După cum aţi văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundaţii se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantităţi de materii prime şi materiale. In agricultură se mai găsesc incă sub apă circa 300 mii hectare. Această situaţie deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acţiunea de economisire a materiilor prime şi materialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aş dori să informez plenara că în planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătăţiri, faţă de prevederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producţie, al micşorării consumurilor de materii prime şi de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătăţirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obţinem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizaţiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comitetului Central şi guvernului de a se realiza integral planul de producţie al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităţilor de producţie, incit pînă la sfîrşitul anului să recuperăm in întregime pierderile suferite în industrie, şi să dăm peste plan o producţie de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-şi sporească preocuparea pentru ridicarea calităţii producţiei, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acţiunea de îmbunătăţire a organizării producţiei şi a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivităţii muncii, creşterea rapidă a eficienţei economice. O mare atenţie trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiţii, punerii în producţie la timp şi chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune condiţiuni a planului pe acest an, cît şi o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că in unele sectoare de activitate sînt încă serioase rămîneri în urmă in realizarea planului de investiţii, se impune ca ministerele, comitetele judeţene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilităţile existente de a suplimenta planul cu unele investiţii în acest an, pentru a uşura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care Ie avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cit şi pe primii secretari, pe toţi membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenţie realizării planului de investiţii şi, acolo unde se creează posibilităţi, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi. In agricultură, finind seama de situaţia creată, este necesar să asigurăm cit mai rapid atît reînsămînţarea tuturor suprafeţelor de pe care se retrag apele cit şi însăminţarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafeţe cît mai mari cu porumb, legume şi culturi furajere; aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundaţii. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp şi în bune condiţiuni a culturilor de vară. Atrag in mod deosebit atenţia asupra acestei probleme, deoarece şi în această lună se prevăd ploi , nu trebuie să se aştepte numai timpul bun, situaţia cere să se muncească pe orice vreme pentru a asigura strîngerea la timp a griului şi orzului. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul Investiţiilor în agricultură este rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenţie mai mare lucrărilor de hidro-amelioraţii şi desecări, realizării Întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an , orice rămînere in urmă în acest domeniu poate avea repercusiuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenţie pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele judeţene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acţiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum şi a contractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, maşini şi utilaje, desfacerea producţiei, cooperarea în producţie, executarea lucrărilor de construcţii, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la secţiile uzinale şi pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 şi planul cincinal 1971 — 1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de ridicare a rentabilităţii, reducerea cheltuielilor materiale, realizarea integrală şi cu o înaltă eficienţă a programului de investiţii. Ţinînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal — de către întreprinderi, de toate organele de partid — putem spune că există premisele pentru începerea noului plan în condiţii bune, pentru asigurarea din primul an, a înfăptuirii lui cu succes. Tovarăşi, Cele două proiecte de lege supuse dezbaterii plenarei sunt menite să contribuie la perfecţionarea conducerii activităţii economice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferinţa naţională a partidului din 1967 privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii activităţii economice şi sociale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în această direcţie, urmînd ca la începutul anului 1971 să raporteze partidului — probabil în cadrul unei Conferinţe naţionale — despre felul cum s-a realizat această sarcină. De aceea, va trebui să pregătim în continuare celelalte măsuri — Îndeosebi Legea planificării, Legea comerţului exterior şi altele — incit pină la sfîrşitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea Adunare Naţională, să devină călăuze practice ale activităţii noastre economice. Măsurile privind organizarea producţiei şi a muncii In agricultură, constituie de fapt o completare a celor prevăzute in legea adoptată In primăvara acestui an cu privire la organizarea şi disciplina muncii în unităţile Industriale şi alte organizaţii de stat. După cum se ştie, In ţara noastră agricultura constituie o ramură de bază a activităţii economice. De aceea, organizarea temeinică a producţiei şi a muncii în acest sector, în vederea creşterii continue a producţiei vegetale şi animale, constituie o sarcină de importanţă deosebită. Pornind de la faptul că pămintul reprezintă principalul mijloc de producţie in agricultură, că, indiferent de proprietate, el este bun al Întregii naţiuni şi că deci întreaga naţiune este interesată în buna folosire şi lucrare a lui, în creşterea fertilităţii şi potenţialului său productiv — partidul şi statul nostru se preocupă permanent de conservarea şi buna gospodărire a fondului funciar, de creşterea suprafeţelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de amelioraţii, desecări şi irigaţii, de crearea condiţiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelşugate. Proiectul de lege prevede un şir de măsuri şi obligaţii atât pentru organele de stat cît şi pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori şi producătorii individuali în executarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor agricole, care au o importanţă hotăritoare pentru cantitatea şi calitatea producţiei agricole. Problema calităţii muncii are o însemnătate centrală atît în Industrie, cît şi în agricultură. Este de înţeles că în condiţiile orînduirii socialiste statul are obligaţia să vegheze ca nn toate sectoarele să exista condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Faptul că baza socială a orînduirii noastre o constituie alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea presupune ca cele două clase prietene să-şi unească eforturile în vederea înfăptuirii cu succes a întregului program de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a societăţii. Iată de ce se impun reglementări clare privind organizarea muncii şi producţiei în agricultură — la fel cum se impun şi în industrie — întărirea ordinei şi disciplinei; iată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă faţă de felul cum se desfăşoară lucrările în agricultură — acest sector deosebit de important al activităţii economice. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toţi lucrătorii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd totodată propuneri pentru ca el să răspundă cît mai bine cerinţelor organizării activităţii în agricultură, intăririi ordinei şi disciplinei, dovedeşte atît nivelul înalt al conştiinţei socialiste a ţărănimii noastre, cit şi justeţea prevederilor cuprinse în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine problema. Este necesar ca Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, organele agricole, Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi uniunile judeţene, conducerile întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii şi ale cooperativelor agricole, const (continuare în pag. a 2-a)