Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)
1971-05-16 / nr. 7669
XXIII, 4 PAGINI 30 SANI Proletari din toate fărite, unifi-va tacâm Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineţii de simbătă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Economic, a făcut o vizită de lucru la Complexul avicol Titu din judeţul Dîmboviţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită, căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brăneşti, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţionează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, de membri ai conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîrcă, prim-secretar al Comitetului judeţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie de incubaţie a complexului, unde se află expoziţii de prezentare a celor mai importante realizări din sectorul avicol obţinute la nivelul întregii ţări. Apoi, directorul general al Complexului avicol Titu, Viorel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parametrii noii unităţi dată parţial în folosinţă, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarcinilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul producţiei industriale, Complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de producţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri, combinate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, in care procesele sunt mecanizate şi automatizate. Recent au intrat în funcţiune patru ferme de producţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aprovizionarea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se interesează îndeaproape de măsurile întreprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi a asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne, şi a celei de ouă. ‘Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producţia marfă prevăzută la sfîrşitul actualului cincinal. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele mecanice ale agriculturii, care au contribuit la mecanizarea proceselor de producţie in toate fermele avicole din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi, sunt salutaţi de preşedinţii mai multor cooperative agricole de producţie din apropiere, care, in numele ţăranilor cooperatori din comunele lor, exprimă adînca mulţumire de a avea ca oaspete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, cadouri simbolice, angajîndu-se să-şi aducă întreaga contribuţie la dezvoltarea cooperativelor lor, la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii economice, ca semn al recunoştinţei pentru noile măsuri întreprinse de partid şi de stat în vederea creşterii bunăstării ţărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţumeşte pentru primirea călduroasă făcută, le urează sănătate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea unor recolte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creşterea puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, indicaţiile secretarului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creşterii păsărilor în ţara noastră. (Agerpres) LĂRGIREA COOPERĂRII CU LUMILE CONTINUA CU SUCCES La Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din agricultura de stat, care a avut loc in februarie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, printre altele, necesitatea de a se extinde pe scară tot mai largă şi în toate domeniile cooperarea I.A.S.-urilor cu cooperativele agricole, spre a se putea ridica întreaga agricultură la nivelul cerinţelor unei economii moderne, avansate. In lumina acestor indicaţii, organele agricole, îndrumate de Comitetul judeţean de partid, au întreprins noi măsuri pentru a dezvolta mai mult relaţiile de conlucrare dintre unităţile agricole de stat şi cele cooperatiste începute în 1970 în zootehnie şi anume în creşterea păsărilor. Ca urmare a ajutorului acordat de I.A.S. Avicola Uricarii primelor C.A.P.-uri cu ferme pe bază de cooperare pentru promovarea celor mai avansate tehnologii Concomitent însă cu rezolvarea problemelor curente, atenţia a fost îndreptată spre măsurile menite să asigure in perspectivă o evoluţie mulţumitoare a fermelor cooperatiste. Trebuie citată, înainte de toate, preocuparea pentru a aşeza pe noi principii organizarea bazei furajere, aşa încît în viitor să se preîntîmpine situaţiile nedorite care au frînat creşterea producţiei zootehnice. In acest scop, factorii de conducere din I.A.S.-urile amintite s-au deplasat In cooperative, unde, împreună cu preşedinţii, inginerii şefi şi fermierii, au asigurat amplasarea corespunzătoare a culturilor furajere, precum şi corelarea suprafeţelor destinate acestora cu necesităţile efectivului. In unele locuri, amplasarea fiind deja făcută, a fost nevoie să se aducă o serie de corective. Aşa de pildă, la C.A.P. din comuna .Al. I. Cuza" cui în zootehnia C.A.P.- urilor s-au obţinut încă de la început rezultate excepţionale. Ele ne-au determinat să dezvoltăm şi mai mult experienţa frumoasă dobîndită anul trecut în această direcţie. Astfel, în acest an colaborarea cu întreprinderea avicolă de stat s-a generalizat în toate cooperativele agricole crescătoare de păsări. Totodată, cooperarea sectorului agricol de stat cu cel cooperatist s-a introdus şi la alte specii. De exemplu, întreprinderile agricole de stat din Iaşi, Miroslava şi Tg. Frumos s-au angajat să ajute la organizarea creşterii vacilor pe baze moderne 12 cooperative agricole învecinate, din care majoritatea obţineau pînă acum producţii cu mult sub posibilităţi. S-a pornit pe această cale încă din luna februarie începîndu-se, cum e şi firesc, cu rezolvarea celor mai stringente probleme ale procesului de producţie. In primul rînd, s-au luat măsuri pentru a se asigura pe cit posibil o alimentaţie raţională atît a vacilor cit şi animalelor tinere. Au fost astfel revizuite raţiile, s-a trecut peste tot la pregătirea nutreţurilor înainte de administrare, introdueîndu-se programul de furajare folosit în I. A. S. Cooperativele cu un deficit serios de furaje au fost de altfel ajutate, dîndu-li-se, contra cost, însemnate cantităţi de fî- 1-1 uri, nutreţuri însilozate şi grosiere, pentru a putea scoate cu bine efectivele din iarnă. Pe de altă parte, s-a declanşat o ofensivă generală împotriva risipei de furaje. Nu este vorba numai de raţionalizarea cu grijă a consumului sau de prepararea nutreţurilor la animalele adulte, ci şi la tineret. La viţeii în vîrstă de 0—6 luni, bunăoară, raţia de lapte integral a fost redusă de la 400 la 250 litri, necesarul de hrană pînă la înţărcare fiind completat cu lapte degresat şi furaje combinate încă din prima perioadă de viaţă. turile furajere fuseseră amplasate iniţial la distanţe mari faţă de sector. La intervenţia specialiştilor de la I.A.S. Tg. Frumos, atît aici, cît şi la C.A.P. Costeşti, unde s-au comis greşeli asemănătoare, a trebuit să se facă reamplasarea culturilor. Ajutorul acestei unităţi agricole de stat s-a concretizat şi în alte direcţii. Bunăoară, pentru a se putea asigura însămînţarea tuturor suprafeţelor prevăzute, I.A.S.-ul a ajutat cooperati-Medic veterinar Adam RADOMIR director general adjunct al Direcţiei generale judeţene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor (continuare In pag. a 3-a) In laboratorul de toxicologie al Fabricii de antibiotice din Iași, chimista Maria Dumitrescu — șefa laboratorului, în timpul efectuării unei determinări. Foto : OV. SPIRTU—coresp. Instruirea propagandiştilor din învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice de la sate Comitetul judeţean de partid Iaşi a organizat, în cursul zilei de ieri, instruirea propagandiştilor din învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice de laa sate, în vederea pregătirii şi desfăşurării convorbirilor recapitulative de sfîrşit de an. Au fost făcute expuneri şi date consultaţii pe teme ca : «Dezvoltarea democraţiei socialiste şi sporirea atribuţiilor obşteşti— necesitatea dezvoltării ţării noastre în etapa actuală" ; „Lupta dintre vechi şi nou — imperativ major al progresului social“, «Trăsături şi permanenţe ale politicii externe a Republicii Socialiste România". Au fost date, totodată, indicaţii privitoare la organizarea şi desfăşurarea convorbirilor recapitulative de sfîrşit de an. Cooperativa agricolă Tg. Frumos. Pe tarlaua „Aerodrom“ membrii cooperatori aplică prima prașilă la cultura de sfeclă. Deschiderea sezonului turistic pe litoral Simbătă s-a deschis sezonul turistic pe litoralul românesc. In noul sezon estival staţiunile de pe litoral oferă oaspeţilor condiţii optime de găzduire şi servire. Capacitatea de cazare a fost mărită, prin intrarea în circuitul turistic al staţiunii Saturn, completarea cu noi hoteluri a staţiunilor Neptun, Jupiter şi Venus, condiţiile de servire s-au îmbunătăţit prin crearea unor noi spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, grădiniţe de copii, terenuri de sport, puncte de agrement. După cum apreciază Vasile Trandafir, directorul general al O.N.T. Litoral, s-au creat posibilităţi pentru cel mai bogat sezon turistic cunoscut pînă acum pe litoralul nostru, staţiunile puţind găzdui anul acesta circa două milioane de oaspeţi. (Agerpres) in pagina a 4-a ■ In legătură cu situata din R.A.U. ■ COMENTARIUL ZILEI Conservatorii englezi în pierdere de viteză H■■ industria judeţului a realizat însemnate cantităţi de produse peste pian De la începutul anului şi pînă la sfîrşitul primei decade din luna mai, unităţile economice din industria ieşeană nu numai că şi-au îndeplinit sarcinile şi angajamentele, dar au realizat însemnate cantităţi de produse peste prevederi. Printre acestea amintim : 588 tone ţevi din oţel, 1.269 tone profile îndoite, 121 tone fibre şi fire poliesterice, 316 MUI penicilină şi derivaţi, 106 MUI streptomieinâ şi derivaţi, prelucrate din p.v.c. în valoare de 3,2 milioane de lei, prelucrate din polietilenă în valoare de peste 12,2 milioane de lei, mobilă în valoare de peste un milion de lei, 961 m.c. cherestea, 24.000 m.p. ţesături din mătase, 81.000 m. p. ţesături din bumbac, 111 tone fire din bumbac, confecţii în valoare de aproximativ un milion de lei, 6.030 hl. lapte şi produse din lapte, 10 tone ulei comestibil, 91 tone biscuiţi şi altele. O imagine a zonei industriale din Iaşi văzută de pe silozurile fabricii de nutreţuri combinate aflată în construcţie. Forme mai eficiente de colectare a metalelor Importanţa valorificării metalelor vechi nu mai trebuie demonstrată, mai ales in actualele condiţii de dezvoltare a industriei noastre. Tocmai acest fapt ne-a determinat, zilele trecute, să vizităm Secţia I.C.M. din Iaşi, unde am avut o convorbire cu tov. Alexandru Rugină, şeful acesteia. RED : Sinteţi de mai bine de 11 ani şeful acestei secţii. S-a schimbat ceva, in acest timp, in activitatea, in profilul ei ? AL. RUGINA : Dacă pînă nu de mult, ne ocupam doar de colectarea metalelor vechi, în prezent marii consumatori ne cer deşeurile prelucrate, sortate. Avînd in vedere tocmai acest lucru, in curind vom înfiinţa o modernă bază de prelucrare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase — In special din cupru. Aceasta, bineînţeles, paralel cu intensificarea activităţii de bază — colectarea meta-_________________,__ reor, latură deosebit de importantă, noi avînd posibilitatea de a acţiona direct asupra reducerii importului de minereuri. RED. : Şi care sunt rezultatele acestui an ? AL. RUGINA : Ne-am angajat — ţinind seama de plan, care şi el este majorat cu 8,9 la sută faţă de anul trecut - să livrăm peste prevederi 2.500 de tone numai de fier vechi, cu o primă etapă de 1.200 tone pînă la aniversarea semicentenarului partidului. Rezultatele sunt deja satisfăcătoare , prin iniţierea de noi acţiuni, cu ajutorul Comandamentului judeţean pentru colectarea deşeurilor metalice din sectorulparticular, am realizat deja 1.500 tone fier vechi, precum şi alte metale, în valoare totală de 1,3 milioane de lei. Aş remarca, cu acest prilej atît sprijinul pe care ni-l dau Uzina metalurgică, I.E.I.L. „Progresul"1. U.M.M.R. Paşcani, consiliile populare din comunele Moţca, Podu-Iloaiei. Şi pentru că... tot am nceput să exemplific, să nu uit să subliniez că de la Uzina metcanică „Nicolina", de pildă, sau de la consiliile populare şi locuitorii comunelor Cos-Stuleni, Ruginoasa, Miroslava, aşteptăm mult mai mult. O activitate susţinută au şi uteciştii, care au colectat pînă acum, de la începutul anului, aproape 60 de tone. De asemenea, pionierii şi-au propus să colecteze fiecare cîte 7 kg. de metale vechi. După cum vedeţi, o preocupare atentă, din partea tuturor. RED. : Dar în cadrul secţiei, ce măsuri aţi preconizat pentru propulsarea activităţii de colectare ? AL. RUGINA : In afară de mărirea numărului de puncte de colectare şi de colectori autorizaţi, am luat măsuri şi pentru îmbunătăţirea activităţii recuperatorilor din sectorul particular. Am reuşit — cu concursul inovatorilor noştri, printre care, de altfel, mă nu»’ măr şi eu — să confecţionăm unele utilaje simple, dar de uit mare folos în activitatea noastră sfărîmătoare de şpan, prese de im* balotat deşeurile metalice etc. Ici«* pentru uşurarea muncii şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, am proiectat noi tipuri de cabine pentru tractoare (foarte apreciate pe plan central - dovadă că am primit deja importante comenzi din ţară), un cazan cu motorină pentru alimentarea cu apă caldă şi abur a depozitelor, ce le înlocuieşte pe cele actuale (care folosesc lemnul). RED. : Aminteaţi adineaori că faceţi parte din colectivele de inovatori ai secţiei. In afară de introducerea noului, ce vă mai preocupă ? AL. RUGINA : înlăturarea formelor birocratice de lucru, simplificarea sistemului informaţional. Astfel, pînă nu de mult, dă Răspunsuri consemnate de Const. PĂLADUŢA (continuare în pag. a 3-a) Cu biocnofesul prin întreprinderi In pagina a 3-a Brigada redacţiei — la drum: Comuna Strunga Aria largă a prestărilor de servicii are nevoie de mai multă iniţiativă Manifestare literară In cadrul manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii unui an de la lansarea primelor cărţi editate de „Junimea“, ieri a avut loc o întîlnire a cititorilor cu Toader Hrib, ţăran autodidact din comuna Arbore — Rădăuţi, autorul originalei cărţi „Cronica de la Arbore“. Mulţumind pentru că i s-a oferit prilejul să afle nemijlocit părerile şi impresiile cititorilor, Toader Hrib — cunoscut, între altele, şi ca organizator al unui neobişnuit muzeu în comuna sa natală — a oferit, în continuare, autografe. Seara, la Palatul Culturii, a fost organizată o întîlnire între editorii şi scriitorii ieşeni. A luat cuvîntul cu acest prilej M. R. Iacoban, redactorul şef al Editurii „Junimea". ■ ■ ■ ■ ■ ■ --------1 SCHIŢE IN CREION | — Observaţie fără atitudine Ieri o femeie a leşinat pe stradă, ieşind dintr-un magazin de mercerie din centru, unde era mare înghesuială. Se mai întîmplă. Din păcate, în jur s-a strins imediat o grămada de trecători, aproape înăbuşind persoana ce venise în sprijinul celei ce-şi pierduse cunoştinţa. Atunci a intervenit un bărbat în vîrstă, care a strigat : — Daţi-vă imediat cu toţii la o parte ! Ce aveţi de văzut ? Un om care abia poate să respire din cauza curiozităţii dumneavoastră copilăreşti. Curioşii au început să se îndepărteze, însă o ţaţă nu s-a lăsat şi a răspuns iritată : — Da’ cine eşti tu, miliţie, ca sâ faci ordine? — Nu, un om mai cu experienţă şi cu bun simţ. Iar dumeata fii mai atentă cum vorbeşti. Au mai intervenit şi alţii, epostrofind-o pe mitocancă, iar între timp femeia leşinată şi-a revenit, a cerut scuze, stingherită, şi totul a intrat în normal. Am vrut sâ aflu numele celui care a observat că ceva nu-i in regulă şi a luat atitudine cu hotărire. Dar parcă intrase în pămînt. Voiam să-mi exprim admiraţia pentru cei din categoria lui civică. Aşa cum nu mă sfiesc să mărturisesc sila pe care o trezesc, mie ca şi multora, cei ce obişnuiesc să observe ceva greşit, dar se feresc să ia atitudine. Cunosc un personaj care, ori de cite ori vine la serviţi, are ceva de bombănit : că pe culoare e murdar, că bufetul nu-i bine aprovizionat, că portarul i-a rîs în nas (deşi ar fi trebuit să-l salute) şi că de multă vreme nu s-a înlocuit becul ars de pe scară. Peste două zile a fost o şedinţă şi un coleg de birou i-a propus să ceară îndreptarea lipsurilor observate. Bineînţeles că personajul in cauză a refuzat să ia atitudine. Aşa-i el... şi se crede perfect. Ne plîngem uneori că în cutare magazin nu suntem trataţi cu atenţie şi amabilitate, dar ne ferim să scriem cîteva rînduri în condica de observaţii. Vedem o ilegalitate, dar nu o reclamăm, din comoditate, ca nu cumva să fim puşi martori. Sau poate fiindcă şi noi mai greşim... şi tolerăm ca să fim toleraţi. Desigur, mulţi dintre noi sunt oameni curajoşi, de atitudini. Ne-am simţi însă mai bine, mai fericiţi poate, dacă am depăşi totdeauna tendinţa veche către îngăduinţă ieftină şi gătită de către cei mai vorbăreţi cu garnitură de pălăvrăgeală plictisită. Am intrat într-un moment civic cînd toţi trebuie să ne înfrumuseţăm viaţa luînd atitudine. Mihai DUMITRI»