Flacăra Iaşului, mai 1971 (Anul 27, nr. 7656-7681)

1971-05-16 / nr. 7669

XXIII, 4 PAGINI 30 SANI Proletari din toate fărite, unifi-va tacâm Insului Organ al Comitetului judeţean laşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Complexul avicol din Titu In cursul dimineţii de simbătă, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împre­ună cu tovarăşul Manea Mănescu, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Econo­mic, a făcut o vizită de lucru la Com­plexul avicol­ Titu din judeţul Dîmbo­viţa. Secretarul general al partidului este întîmpinat cu deosebită, căldură de un mare număr de ţărani cooperatori din comunele Lunguleţu, Răcari, Poiana, Corbii Mari, Brăneşti, Costeşti-Vale, Potlogi, Odobeşti, Titu şi din alte sate din împrejurimi. Cei prezenţi ovaţio­nează îndelung pentru partid, pentru conducătorul partidului şi statului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este sa­lutat la sosirea sa la Complexul avicol din Titu de tovarăşii Iosif Banc, mem­bru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul agricultu­rii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Matei Ghigiu, ministrul construc­ţiilor industriale, de membri ai condu­cerii Ministerului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii şi Ape­lor. Sunt de faţă tovarăşul Nicolae Tăbîr­­că, prim-secretar al Comitetului jude­ţean Dîmboviţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi alţi re­prezentanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat. Oaspeţii sunt invitaţi să viziteze mai întîi moderna staţie­ de incubaţie a complexului, unde­ se află­ expoziţii de prezentare a celor mai importante rea­lizări din sectorul avicol obţinute la ni­velul întregii ţări. Apoi, directorul ge­neral al Complexului avicol­ Titu, Vio­rel Chiriţă, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi oaspeţi parame­trii noii unităţi dată parţial în folosin­ţă­, cu un an şi jumătate mai devreme, obiectiv de seamă în realizarea sarci­nilor ce stau în faţa zootehniei, precum şi preocupările specialiştilor de aici de a înfăptui în mod exemplar sarcinile trasate de partid şi de stat. Organizat pe principiul producţiei in­dustriale, Complexul de la Titu are nouă ferme specializate în producerea de ouă, pentru creşterea păsărilor de producţie, incubatoare, fabrică de nutreţuri, com­binate şi abator propriu. El cuprinde 147 hale spaţioase, in care procesele sunt mec­anizate şi automatizate. Recent au intrat în funcţiune patru ferme de pro­ducţie şi au fost livrate primele tone de carne de pasăre pentru aproviziona­rea populaţiei bucureştene. Secretarul general al partidului se in­teresează îndeaproape de măsurile în­treprinse în vederea creşterii eficienţei economice şi a asigurării dezvoltării, concomitent cu producţia de carne, şi a celei de ouă. ‘Răspunzînd, conducerea ministerului subliniază, totodată, că în faza finală complexul va produce 20 000 tone carne de pasăre — a zecea parte din producţia marfă prevăzută la sfîr­­şitul actualului cincinal. Oaspeţilor li se prezintă în continuare aproximativ 50 de utilaje, realizate de uzinele me­canice ale agriculturii, care au contri­buit la mecanizarea proceselor de pro­ducţie in toate fermele avicole din ţară. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi, sunt salutaţi de preşedinţii mai multor cooperative agricole de produc­ţie din apropiere, care, in numele ţăra­nilor cooperatori din comunele lor, expri­mă adînca mulţumire de a avea ca oas­pete pe secretarul general al partidului. Ei înmînează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, cadouri simbolice, angajîndu-se să-şi aducă în­treaga contribuţie la dezvoltarea coope­rativelor lor, la creşterea producţiei şi îmbunătăţirea activităţii economice, ca semn al recunoştinţei pentru noile mă­suri întreprinse de partid şi de stat în vederea creşterii bunăstării ţărănimii cooperatiste. Adresîndu-se cooperatorilor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le mulţu­meşte pentru primirea călduroasă făcu­tă, le urează sănătate şi fericire, noi succese în munca pentru obţinerea u­­nor recolte bogate. Oaspeţii vizitează apoi halele de creş­terea puilor pentru carne. Discuţiile ample purtate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat cu specialişti, cu cadre de răspundere din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Sil­viculturii şi Apelor, indicaţiile secreta­rului general al partidului date şi cu acest prilej pentru dezvoltarea mai rapidă a sectorului avicol, au constituit un nou imbold în activitatea oamenilor muncii de pe ogoare în înfăptuirea mă­reţelor sarcini trasate de Congresul al X-lea al partidului pentru dezvoltarea creşterii păsărilor în ţara noastră. (Agerpres) LĂRGIREA COOPERĂRII CU LUMILE CONTINUA CU SUCCES La Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din agricultura de stat, care a avut loc in februarie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, printre altele, ne­cesitatea de a se extinde pe scară tot mai largă şi în toate domeniile coopera­rea I.A.S.-urilor cu cooperativele agri­cole, spre a se putea ridica întreaga a­­gricultură la nivelul cerinţelor unei eco­nomii moderne, avansate. In lumina a­­cestor indicaţii, organele agricole, în­drumate de Comitetul judeţean de partid, au întreprins noi măsuri pentru a dez­volta mai mult relaţiile de conlucrare dintre unităţile agricole de stat şi cele cooperatiste începute în 1970 în zooteh­nie şi anume în creşterea păsărilor. Ca urmare a ajutorului acordat de I.A.S. Avicola Uricarii primelor C.A.P.-uri cu ferme pe bază de cooperare pentru pro­movarea celor mai avansate tehnologii Concomitent însă cu rezolvarea proble­­melor curente, atenţia a fost îndreptată spre măsurile menite să asigure in perspectivă o evoluţie mulţumitoare a fermelor cooperatiste. Trebuie citată, îna­inte de toate, preocuparea pentru a aşe­za pe noi principii organizarea bazei furajere, aşa încît în viitor să se pre­­întîmpine situaţiile nedorite care au frî­­nat creşterea producţiei zootehnice. In acest scop, factorii de conducere din I.A.S.-urile amintite s-au deplasat In co­operative, unde, împreună cu preşedinţii, inginerii şefi şi fermierii, au asigurat am­plasarea corespunzătoare a culturilor fu­rajere, precum şi corelarea suprafeţe­lor destinate acestora cu necesităţile e­­fectivului. In unele locuri, amplasarea fiind deja făcută, a fost nevoie să se aducă o serie de corective. Aşa de pildă, la C.A.P. din comuna .Al. I. Cuza" cui­ în zootehnia C.A.P.- urilor s-au obţinut încă de la început rezultate excepţionale. Ele ne-au determinat să dezvoltăm şi mai mult experienţa fru­moasă dobîndită anul trecut în această direcţie. Astfel, în acest an colaborarea cu întreprinderea avicolă de stat s-a ge­neralizat în toate cooperativele agricole crescătoare de păsări. Totodată, coopera­rea sectorului agricol de stat cu cel coo­peratist s-a introdus şi la alte specii. De exemplu, întreprinderile agricole de stat din Iaşi, Miroslava şi Tg. Frumos s-au angajat să ajute la organizarea creşterii vacilor pe baze moderne 12 cooperative agricole învecinate, din care majorita­tea obţineau pînă acum producţii cu mult sub posibilităţi. S-a pornit pe a­­ceastă cale încă din luna februarie în­­cepîndu-se, cum e şi firesc, cu rezolva­rea celor mai stringente probleme ale procesului de producţie. In primul rînd, s-au luat măsuri pentru a se asigura pe cit posibil o alimentaţie raţională atît a vacilor cit şi animalelor tinere. Au fost astfel revizuite raţiile, s-a trecut peste tot la pregătirea nutreţurilor îna­inte de administrare, introdueîndu-se programul de furajare folosit în I. A. S. Cooperativele cu un deficit serios de furaje au fost de altfel ajutate, dîndu-li-se, contra cost, însemnate cantităţi de fî- 1-1 uri, nutreţuri însilozate şi grosiere, pentru a putea scoate cu bine efectivele din iarnă. Pe de altă parte, s-a declan­şat o ofensivă generală împotriva risipei de furaje. Nu este vorba numai de ra­ţionalizarea cu grijă a consumului sau de prepararea nutreţurilor la animalele adulte, ci şi la tineret. La viţeii în vîrstă de 0—6 luni, bunăoară, raţia de lapte integral a fost redusă de la 400 la 250 litri, necesarul de hrană pînă la înţăr­care fiind completat cu lapte degresat şi furaje combinate încă din prima perioa­dă de viaţă. turile furajere fuseseră amplasate ini­ţial la distanţe mari faţă de sector. La intervenţia specialiştilor de la I.A.S. Tg. Frumos, atît aici, cît şi la C.A.P. Cos­­teşti, unde s-au comis greşeli asemănă­toare, a trebuit să se facă reamplasarea culturilor. Ajutorul acestei unităţi agri­cole de stat s-a concretizat şi în alte direcţii. Bunăoară, pentru a se putea asigura însămînţarea tuturor suprafeţelor prevăzute, I.A.S.-ul a ajutat cooperati-Medic veterinar Adam RADOMIR director general adjunct al Direcţiei generale judeţene a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor (continuare In pag. a 3-a) In laboratorul de toxicologie al Fabricii de antibiotice din Iași, chimista Ma­ria Dumitrescu — șefa laboratorului, în timpul efectuării unei determinări. Foto : OV. SPIRTU—coresp. Instruirea propagandiştilor din învăţămîntul ideologic al cadrelor didactice de la sate Comitetul judeţean de partid Iaşi a organizat,­ în cursul zilei de ieri, instrui­rea propagandiştilor din învăţămîntul i­­deologic al cadrelor didactice de la­a sate, în vederea pregătirii şi desfăşurării con­vorbirilor recapitulative de sfîrşit de an. Au fost făcute expuneri şi date consulta­ţii pe teme ca : «Dezvoltarea democraţiei socialiste şi sporirea atribuţiilor obşteşti— necesitate­a dezvoltării ţării noas­tre în etapa actuală" ; „Lupta din­tre vechi şi nou — imperativ ma­jor al progresului social“, «Trăsături şi permanenţe ale politicii externe a Re­publicii Socialiste România". Au fost da­te, totodată, indicaţii privitoare la orga­nizarea şi desfăşurarea convorbirilor re­capitulative de sfîrşit de an. Cooperativa agricolă Tg. Frumos. Pe tarlaua „Aerodrom“ membrii coo­peratori aplică prima prașilă la cultura­­ de sfeclă. Deschiderea sezonului turistic pe litoral Simbătă s-a deschis sezo­nul turistic pe litoralul ro­mânesc. In noul sezon estival sta­ţiunile de pe litoral oferă oaspeţilor condiţii optime de găzduire şi servire. Capaci­tatea de cazare a fost mă­rită, prin intrarea în circui­tul turistic al staţiunii Sa­turn, completarea cu noi ho­teluri a staţiunilor Neptun, Jupiter şi Venus, condiţiile de servire s-au îmbunătăţit prin crearea unor noi spaţii comerciale şi­ de alimentaţie publică, grădiniţe de copii, terenuri de sport, puncte de agrement. După cum apreciază Vasile Trandafir, directorul general al O.N.T. Litoral, s-au creat posibilităţi pentru cel mai bogat sezon turistic cunoscut pînă acum pe litoralul nos­tru, staţiunile puţind găzdui anul acesta circa două mili­oane de oaspeţi. (Agerpres) in pagina a 4-a ■ In legătură cu situata din R.A.U. ■ COMENTARIUL ZILEI Conservatorii englezi în pierdere de viteză H■■ industria judeţului a realizat însemnate cantităţi­­ de produse peste pian De la începutul anului şi pînă la sfîrşitul primei de­cade din luna mai, unităţile economice din industria ie­şeană nu numai că şi-au îndeplinit sar­cinile şi angaja­mentele, dar au re­alizat însemnate cantităţi de produ­se peste prevederi. Printre acestea a­­m­intim : 588 tone ţevi din oţel, 1.269 tone profile îndoi­te, 121 tone fibre şi fire poliesteri­­ce, 316 MUI peni­cilină şi derivaţi, 106 MUI streptomi­­einâ şi derivaţi, prelucrate din p.v.c. în valoare de 3,2 milioane de lei, prelucrate din po­lietilenă în valoare de peste 12,2 mili­oane de lei, mobilă în valoare de pes­te un milion de lei, 961 m.c. cherestea, 24.000 m.p. ţesături din mătase, 81.000 m. p. ţesături din bumbac, 111 tone fire din bumbac, confecţii în valoa­re de aproximativ un milion de lei, 6.030 hl­. lapte şi produse din lapte, 10 tone ulei comes­tibil, 91 tone bis­cuiţi şi altele. O imagine a zonei industriale din Iaşi văzută de pe silozurile fabricii de nutreţuri combinate aflată în construcţie. Forme mai eficiente de colectare a metalelor Importanţa valorificării metalelor vechi nu mai trebuie demonstrată, mai ales in actualele condiţii de dezvoltare a indus­triei noastre. Tocmai acest fapt ne-a deter­minat, zilele trecute, să vizităm Secţia I.C.M. din Iaşi, unde am avut o convorbire cu tov. Alexandru Rugină, şeful acesteia. RED : Sinteţi de mai bine de 11 ani şe­ful acestei secţii. S-a schimbat ceva, in a­­cest timp, in activitatea, in profilul ei ? AL. RUGINA : Dacă pînă nu de mult, ne ocupam doar de colectarea metalelor vechi, în prezent marii consumatori ne cer deşeurile prelucrate, sortate. Avînd in ve­dere tocmai acest lucru, in curind vom în­fiinţa o modernă bază de prelucrare a deşeurilor metalice feroase şi­ neferoase — In special din cupru. Aceasta, bineînţeles, paralel cu intensificarea activităţii de bază — colectarea meta-_________________,__ re­or, latură deose­bit de importantă, noi avînd posibili­tatea de a acţiona direct asupra redu­cerii importului de minereuri. RED. : Şi care sunt rezultatele acestui an ? AL. RUGINA : Ne-am angajat — ţinind seama de plan, care şi el este majorat cu 8,9 la sută faţă de anul trecut - să livrăm peste prevederi 2.500 de tone numai de fier vechi, cu o primă etapă de 1.200 tone pînă la aniversarea semicentenarului par­tidului. Rezultatele sunt deja satisfăcătoare , prin iniţierea de noi acţiuni, cu ajutorul Comandamentului judeţean pentru colectarea deşeurilor metalice din sectorul­­particular, am realizat deja 1.500 tone fier vechi, pre­cum şi alte metale, în valoare totală de 1,3 milioane de lei. Aş remarca, cu acest prilej atît sprijinul pe care ni-l dau Uzina metalurgică, I.E.I.L. „Progresul"1. U.M.M.R. Paşcani, consiliile populare din comunele Moţca, Podu-Iloaiei. Şi pentru că... tot am nceput să exemplific, să nu uit să subliniez că de la Uzina met­canică „Nicolina", de pildă, sau de la con­siliile populare şi locuitorii comunelor Cos-S­tuleni, Ruginoasa, Miroslava, aşteptăm mult mai mult. O activitate susţinută au şi ute­­ciştii, care au colectat pînă acum, de la în­ceputul anului, aproape 60 de tone. De a­­semenea, pionierii şi-au propus să colecte­­ze fiecare cîte 7 kg. de metale vechi. După cum vedeţi, o preocupare atentă, din partea tuturor. RED. : Dar în cadrul secţiei, ce măsuri aţi preconizat pentru propulsarea activităţii de colectare ? AL. RUGINA : In afară de mărirea numă­rului de puncte de colectare şi de colectori autorizaţi, am luat măsuri şi pentru îmbună­tăţirea activităţii recuperatorilor din sectorul particular. Am reuşit — cu concursul inova­torilor noştri, printre care, de altfel, mă nu»’ măr şi eu — să confecţionăm unele utilaje simple, dar de uit mare folos în acti­vitatea noastră­­ sfărîmătoare de şpan, prese de im* balotat deşeurile metalice etc. Ici«* pentru uşurarea muncii şi îmbună­tăţirea condiţiilor de lucru, am proiectat noi tipuri de cabine pentru tractoare (foarte a­­preciate pe plan central - dovadă că am primit deja importante comenzi din ţară), un cazan cu motorină pentru alimentarea cu a­­pă caldă şi abur a depozitelor, ce le înlo­cuieşte pe cele actuale (care folosesc lemnul). RED. : Aminteaţi adineaori că faceţi parte din colectivele de inovatori ai secţiei. In a­­fară de introducerea noului, ce vă mai pre­ocupă ? AL. RUGINA : înlăturarea formelor biro­cratice de lucru,­ simplificarea sistemului in­formaţional. Astfel, pînă nu de mult, dă­ Răspunsuri consemnate de­­ Const. PĂLADUŢA (continuare în pag. a 3-a) Cu biocnofesul prin întreprinderi In pagina a 3-a Brigada redacţiei — la drum: Comuna Strunga Aria largă a prestărilor de servicii are nevoie de mai multă iniţiativă Manifestare literară In cadrul manifestărilor or­ganizate cu prilejul împlini­rii unui an de la lansarea primelor cărţi editate de „Ju­nimea“, ieri a avut loc o în­­tîlnire a cititorilor cu Toader Hrib, ţăran autodidact din comuna Arbore — Rădăuţi, autorul originalei cărţi „Cro­nica de la Arbore“. Mulţu­mind pentru că i s-a oferit prilejul să afle nemijlocit părerile şi impresiile citito­rilor, Toader Hrib — cunos­cut, între altele, şi ca orga­nizator al­ unui neobişnuit muzeu în comuna sa natală — a oferit, în continuare, autografe. Seara, la Palatul Culturii, a fost organizată o întîlnire între editorii şi scriitorii ie­şeni. A luat cuvîntul cu a­­cest prilej M. R. Iacoban, re­dactorul şef al Editurii „Ju­nimea". ■ ■ ■ ■ ■ ■ --------1 SCHIŢE IN CREION | — Observaţie fără atitudine Ieri o femeie a leşinat pe stradă, ieşind dintr-un magazin de mercerie din centru, unde era mare înghesuială. Se mai întîmplă. Din păcate, în jur s-a strins imediat o gră­mada de trecători, aproape înăbuşind persoana ce venise în sprijinul celei ce-şi pierduse cunoştinţa. Atunci a intervenit un bărbat în vîrstă, care a strigat : — Daţi-vă imediat cu toţii la o parte ! Ce aveţi de văzut ? Un om care abia poate să respire din cauza cu­riozităţii dumneavoastră copilăreşti. Curioşii au început să se îndepărteze,­ însă o ţa­ţă nu s-a lăsat şi a răspuns iritată : — Da’ cine eşti tu, miliţie, ca sâ faci ordine? — Nu, un om mai cu experienţă şi­­ cu bun simţ. Iar dumeata fii mai atentă cum vorbeşti. Au mai intervenit şi alţii, epostrofind-o pe mito­­cancă, iar între timp femeia leşinată şi-a revenit, a cerut scu­ze, stingherită, şi totul a intrat în normal. Am vrut sâ aflu nu­mele celui care a observat că ceva nu-i in regulă şi a luat a­­titudine cu hotărire. Dar parcă intrase în pămînt. Voiam să-mi exprim admiraţia pentru cei din categoria lui civică. Aşa cum nu mă sfiesc să mărturisesc sila pe care o trezesc, mie ca şi multora, cei ce obişnuiesc să­ observe ceva greşit, dar se fe­resc să ia atitudine. Cunosc un personaj care, ori de cite ori vine la serviţi, are ceva de bombănit : că pe culoare e murdar, că bufetul nu-i bine aprovizionat, că portarul i-a rîs în nas (deşi ar fi trebuit să-l salute) şi că de multă vreme nu s-a înlocuit becul ars de pe scară. Peste două zile a fost o şedinţă şi un coleg de birou i-a propus să ceară îndreptarea lipsurilor ob­servate. Bineînţeles că personajul in cauză a refuzat să ia a­­titudine. Aşa-i el... şi se crede perfect. Ne plîngem uneori că în cutare magazin nu sun­tem trataţi cu atenţie şi amabilitate, dar ne ferim să scriem cîteva rînduri în condica de observaţii. Vedem o ilegalitate, dar nu o reclamăm, din comoditate, ca nu cumva să fim puşi martori. Sau poate fiindcă şi noi mai greşim... şi tolerăm ca să fim toleraţi. Desigur, mulţi dintre noi sunt oameni curajoşi, de atitudini. Ne-am simţi însă mai bine, mai fericiţi poate, dacă am depăşi totdeauna tendinţa veche către îngăduinţă ieftină şi gătită de către cei mai vorbăreţi cu garnitură de pălăvrăgeală plictisită. Am intrat într-un moment civic cînd toţi trebuie să ne înfrumuseţăm viaţa luînd atitudine. Mihai DUMITRI»

Next