Flacăra Iaşului, septembrie 1971 (Anul 27, nr. 7761-7786)

1971-09-15 / nr. 7773

. X ANDI XXIII. Nr. 7773 MERCURI 15 SEPTEMBRIE 1971 4 PAGINI 30 DANI Proletari din toate furile, uniţi-vă! Jocuri Insului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat : proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbu­nătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; pro­iectul decretului privind siguranţa în funcţionare a utilajelor, instalaţiilor şi aparaturii de măsură, con­trol şi automatizare din unităţile socialiste de stat ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea­ şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico- Materiale şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R.­ a hotârît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind per­fecţionarea învâţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învâţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico­­economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. 4 Ş­coala­în prima zi Prof. univ. dr. docent Const. CIOPRAGA „Trebuie să dezvoltăm la tineretul nostru dragostea faţă de muncă. Fiecare să înţe­leagă că în orice domeniu de activitate este necesar să-şi aducă contribuţia la dezvolta­rea societăţii noastre". NICOLAE CEAUŞESCU Toate profesiunile au atrac­ţiile şi dificultăţile lor. Cariera didactică, veche de milenii, procură satisfacţii morale ca pu­ţine altele. Nu vom ignora di­ficultăţile, pentru că şcoala e un complicat atelier în care se modelează oameni, caractere ; sculptorul ciopleşte sau mode­lează materia inertă, care nu-i face nici o opoziţie, în timp ce omul de la catedră are de­­a face cu temperamente, cu vo­caţii şi structuri din cele mai diferite. Pe lingă ştiinţa nece­sară specialităţii sale, profeso­rului i se cere infinită com­prehensiune, o largă capacitate de adaptare la orizontul vîrstei discipolilor. Nu e un paradox, dar profesorul ideal, integrat în psihologia şcolarilor lui, e un om fără vîrstă; altfel spus , un personaj care are în aceeaşi zi, de la o oră la alta, vîrste fe­lurite. Arta omului şcolii, una din cele mai pretenţioase, con­stă în adecvarea exactă a lim­bajului său la posibilităţile ce­lor din bănci, astfel ca, pro­fesor şi elevi, să se găsească necontenit pe aceeaşi lungime de undă. In vocabularul limbi­lor romanice întîlnim calificati­vul magistral, în sensul de „per­fect", „exemplar“, de „operă de maestru". Factor fundamental în formarea tineretului pentru via­ţă şi activitate, profesorul de vocaţie, dedicat integral misiu­nii sale, este un creator de va­lori potenţiale, demn de iubire şi stimă. Există oameni ai şco­lii cu totul devotaţi acesteia, care pentru pasiunea lor­­ de­venită sens suprem al vieţii - ar merita să fie încununaţi cu lauri, ca poeţii Romei antice. A face din viaţa ta un exem­plu, din opera ta un mesaj transmis generaţiilor - iată ţe­luri prin care mulţi dintre ma­giştrii de ieri şi de astăzi în­­m­uresc activ şi determină, nu o dată, la discipolii lor alegerea unor cariere. Imensa masă a şcolii o for­mează însă tineretul, legat, un deceniu sau mai mult, de am­bianţa cărţii. Intervenind în for­marea tinerilor la vîrsta cînd impresiile se fixează lesne, şcoa­la are privilegiul de a marca şi modela individualităţile pentru toată viaţa. S-a spus, nu fără dreptate, că părinţii propun şi copiii dispun. Şcoala, prin spe­cialiştii ei, poate da avizul re­zonabil, infirmînd sau confir­me­ un deziderat, potrivit ap­titudinilor verificate. Psihologia vîrstelor nu e unitară, idealurile şcolarilor suferă mutaţii, dar co­pilăria excelează în posibilităţi extraordinare. Un mare poet, Baudelaire, definea geniul ca o copilărie prelungită, generatoa­re de idei. Alt exemplu: punînd să se construiască parcuri în­­tr-un oraş (faptul e relatat în­­tr-un roman), capul autorităţii a cerut să se etaleze în ele „co­pilărie, pretutindeni" - metafo­ră prin care trebuie să înţele­gem atribute ale fanteziei in­fantile. Pentru că a transmite cunoş­tinţe este o operaţie compli­cată , lecţiile ridică perpetuu probleme de optică, de perspec­tivă şi oportunitate. Emoţia, far­mecul, pitorescul nu trebuie să lipsească, dar prioritate să ai­bă claritatea, proporţiile între părţi, latura sistematică. Profe­sorului care, după lecţie, ros­teşte în sine : „Am făcut o fru­moasă călătorie prin spiritele voastre", i-l prefer pe acela care constată: „Am credinţa că am întărit certitudini, i-am în­văţat pe elevi să gîndească ra­ţional, logic“. Ne vine sub con­dei aforismul unui umanist care prefera unui „cap bine mobi­lat" cu cunoştinţe, un „cap bine organizat". „Numărul paginilor, numele regilor, războaiele — observa un profesor ieşean mai vechi — nu formează istoria. Nexul vieţii este totul". Un alt rost al şcolii e de a orienta spre natură, de a integra pe discipoli în fluxul istoriei vii. Nu viaţa în fragmente, ci ima­ginea globală a vieţii să stea în atenţie. „Şcoala — conchidea N. Iorga — îţi dă uneori teme­lia casei şi uneori numai învă­ţătura cum nu se clădeşte o temelie...“. Ajungem la ideea esenţială a acestor însemnări,­­ preludiu la un nou an şcolar. După mulţi ani de carieră şi astăzi intru la primele ore de cursuri cu emo­ţie, mişcat sufleteşte, stăpînit de­ întrebări. Activitatea la catedră implică o necurmată responsa­bilitate. Lucrezi cu oameni; eşti chemat să le dai ce ai mai bun. Cred că şcoala trebuie să ofere în acelaşi timp ştiinţă şi să for­meze conştiinţe. Să se observe că în componenţa conceptului de conştiinţă intră ca element ca­pital ştiinţa, raţiunea trează, cu­getarea despre sine şi despre lume. De adăugat, ca imperativ permanent, datoria şcolii de a imprima generaţiilor un stil de muncă. Toate acestea­­ unite sub semnul devotamentului pen­pentru idealurile triumfător. socialismului La deschiderea noului an şcolar 84 noi săli de clasă din folosinţă O dată cu des­chiderea noului an şcolar, numeroşi elevi din muni­­­piul şi judeţul Iaşi vor învăţa în săli de clasă noi. Este vorba de ce­le 84 de săli de clasă care au fost terminate şi da­te în folosinţă pâ­nă­­ la 15 septem­brie, atît din fon­duri centralizate, cît şi din contri­buţia voluntară bănească a cetăţe­nilor şi cu spriji­nul statului. Ast­fel, în cartierul Tătăraşi a fost construit un nou local de şcoală cu 24 săli de clasă, iar în cartierul Nicolina­­ Socola, la Şcoala genera­lă nr. 23 s-au a­­nexat încă 8 săli. Recent, la Bu­­halniţa — comuna Cepleniţa — a fost inaugurată noua şcoală cu 6 săli de clasă, iar în Satu Nou — co­muna Schitu-Du­­ca, una cu patru săli. Şcoli şi săli noi de clasă au fost construite la Bivolari, Popeşti, Buznea — Tg. Frumos, Heleşteni, Dumbrava — du­rea şi în alte locuri. Numai prin contribuţia volun­tară şi cu spriji­nul statului au fost ridicate 52 de săli de clasă. Alte şcoli vor fi date în folosin­ţă pînă­ la sfîrşi­­tul acestui an, în pagina a 2-a SPORI Vernisajul expoziţiei „Picturi celebre in muzeele Parisului“ Ieri, la Muzeul de artă de la Palatul Culturii din Iaşi, în Sala de artă con­temporană a avut loc vernisajul expo­ziţiei „Picturi celebre în muzeele Pa­risului“, organizată în cadrul relaţiilor­­culturale cu străinătatea, sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. La vernisaj au participat tovarăşii loan Savin, vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popular ju­deţean, Ioan Manciuc, primarul muni­cipiului Iaşi, Gheorghe Zaharia, secre­tarul Consiliului popular judeţean, Al. Husar, preşedintele Comitetului de cul­tură şi artă al judeţului, alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de stat, artişti plastici, muzeografi, critici de artă, un numeros public. Au fost prezenţi, de asemenea, Jean Salles, consilier cultural al Ambasadei Franţei în ţara noastră, Bernard Mon­­golfier, de la Muzeul „Carnavalet“ din Paris. După cuvîntul de deschidere rostit de conf. univ. Al. Husar, consilierul cul­tural al Ambasadei franceze la Bucu­reşti, Jean Salles, şi-a exprimat satis­facţia că această expoziţie este organi­zată şi în oraşul Iaşi, important centru cultural al ţării. In continuare, criticul de artă Claudiu Paradais a făcut o scurtă prezentare a lucrărilor expuse. Participanţii la vernisaj au admirat tablouri celebre aparţinînd pictorilor Boucher, Fragonard, Wateau, David, Co­rot, Picasso, Matisse, Utrillo, Dufy, Mo­net, Daumier, Delacroix, Cézanne, Renoir. Expoziția este deschisă pina la 10 oc­tombrie a.c. A ■ ■ * In pagina a 4-a SANTIAGO DE CHILE Oamenii muncii sprijină guvernul Unităţii Populare In legătură cu actuala criză monetară a lumii capitaliste ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ Scrisoarea adresată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu oamenilor muncii din domeniul producerii şi desfacerii bunurilor de larg consum, primită cu multă satisfacţie şi însufleţire La dispoziţia miei finale şi a populaţiei, produse mai iile, ii variate si i­ bone Cu toţii am luat cunoştinţă, zilele trecu­te, prin intermediul presei şi radioului, de conţinutul Scrisorii adresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU oamenilor muncii, organelor şi organizaţiilor de partid, sindi­cale şi de U.T.C., conducerilor întreprinde­rilor socialiste de stat şi unităţilor coopera­tiste, ministerelor şi organizaţiilor economi­ce din domeniul producţiei şi desfacerii bunurilor de larg consum. In cursul zilei de ieri, cu prilejul discu­ţiilor purtate cu cadre de conducere şi mun­citori de la Fabrica „Ţesătura“ am consta­tat „pe viu" satisfacţia colectivului de aici pentru aprecierile făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, cu prilejul vizitei e­­fectuate, împreună cu ceilalţi conducători de partid şi de stat, la cel de-al cincilea Pavilion de mostre asupra realizărilor însemnate obţinu­te în dezvoltarea şi perfecţionarea producţiei de bunuri de larg consum, pentru felicită­rile călduroase adresate cu acest prilej. Sa­tisfacţia a fost cu atît mai mare, cu cît şi produsele unităţii ieşene au fost prezente la acest Pavilion de mostre. Totodată, lucră­torii Fabricii „Ţesătura“ manifestă o mare atenţie faţă de observaţiile şi recomandă­rile făcute pentru lichidarea unor neajunsuri care mai persistă în producţia bunurilor de larg consum, fiind hotârîţi să ia toate măsu­rile în acest scop. Pentru început, am discutat cu ing. Nico­lae Bârbuiescu, director tehnic al fabricii, care, printre altele, ne-a spus : „La Pavi­lionul de mostre fabrica noastră a partici­pat cu 21 de articole în 162 de poziţii co­­loristice. Deci, avem toate motivele ca şi noi, colectivul de la Iaşi, să ne bucurăm de cuvintele calde adresate de secretarul general al partidului. Ne-am străduit în permanenţă ca produsele noastre să fie în pas cu cerinţele economiei naţionale şi ale populaţiei. De altfel, în această idee îşi des­făşoară activitatea compartimentul nostru de creaţie, toţi specialiştii şi muncitorii fabricii. De la începutul anului şi pînă în prezent am creat 20 de articole noi în 270 de poziţii co­­loristice. De asemenea, la articolele din pro­ducţia curentă am creat încă 200 de poziţii coloristice, astfel încît, în prezent, Fabrica „Ţesătura" oferă pe piaţă 40 de articole în 600 de poziţii coloristice". RED. : Am înţeles din toate aceste detalii străduinţa permanentă de îmbogăţire a ga­mei sortimentelor. Am dori să vă referiţi la pîrghiile folosite în acţiunea de studiere a cererii, pentru ca produsele dumneavoastră să răspundă celor mai exigente cerinţe ale economiei naţionale şi ale populaţiei.­­ De la început aş vrea să vă informez că depunem toate eforturile pentru realiza­rea mimai a acelor produse ce se cer pe piaţă, deci care au desfacerea asigurată. De­ unde ştim acest lucru? In general, nu toate articolele noi ce le creăm presupun schimbări de tehnologii, ci numai de colo­rit sau aspect exterior. De aceea, punem accentul pentru a fructifica prezenţele noastre la toate expoziţiile ce vizează sondarea ce­rerii populaţiei. Cu ocazia contractărilor cu beneficiarii, de asemenea, încercăm să aflăm ce produse sunt cerute mai mult. Trebuie să amintesc şi de permanenta informare a crea­torilor noştri cu ultimele noutăţi şi cerinţe ale modei, informare ce se realizează fie în ţară, fie la congresele internaţionale de mo­dă. RED.: Există în prezent vreo preocupare care polarizează atenţia colectivului dum­neavoastră de specialişti şi de creatori?­­ Da. Este vorba de experimentările ce le facem în prezent pentru prelucrarea fire­lor poliesterice în amestec cu bumbac, dez­voltarea viitoare a fabricii noastre vizînd toc­mai capacităţile ce vor folosi aceste materii prime. De pe acum creatorii se preocupă de Ioan BOGDAN (continuare în pag. a 3-a) C.A.P. Tg. Frumos. Se fertilizează solul pe tarlaua „Grajduri", unde se va semăna griul. Foto: G. PAUL Brigada redacţiei­­ la drum est4. Mai multă solicitudine pentru rezolvarea sarcinilor cotidiene şi de perspectivă! O vizită la Busia în aceste zile de început de toamnă lasă în genere impresia unei acti­vităţi intense, întreprinsă în scopul pregătirilor pentru ano­timpul rece. Cu acest prilej am consemnat cîteva instantanee, unele din ele deosebit de sem­nificative. Se ridică un dispensar In centrul comunei, pe o plat­formă de beton, o adevărată matriţă pe care se ridică noul dispensar comunal, l-am întîl­­nit pe primarul Constantin Şte­­furac în mijlocul mai multor cetăţeni, care au venit să dea o mină de ajutor, aşa, în mod voluntar, ştiut fiind că orice bostan este interesat de a avea în sat o­­ unitate sanitară „cum scrie la carte“. „ Am început tîrzior lucra­rea din cauza unor greutăţi (proiect, repartiţii, materiale, a­­probări etc.), dar sperăm să ne descurcăm cu bine. Oamenii lucrează, de zor, ne-au înţeles şi sîntem hotărîţi ca în această toamnă să-i punem şi acoperi­şul, ca să avem apoi front de lucru în interior, ne-a spus pri­marul. „ Dispensarul se construieşte în regie proprie prin munca şi contribuţia voluntară a cetăţe­nilor. El se va încadra armo­nios în viitorul centru civic al comunei. Zilnic vin aici nume­roşi săteni la lucru , în ziua vi­zitei erau deosebit de activi ce­tăţenii C. Putină, V. Coteţ, E­­lena Ionescu, P. Simina, Gheor­ghe Ciobanu etc. La căminul cultural se lucra de asemenea intens. Cei ce zoreau erau cî­­teva gospodine — Emilia Coteţ, Maria Zămurcă, Eufrosina Cre­­ţu, Elena Hariton — şi cîţi­­va care văruiau, vopseau, mai potriveau geamurile, uşile, în­­tr-un cuvînt făceau toaleta sălii de spectacole şi a anexelor în vederea bogatei activităţi cul­tural-educative pe care şi-au propus-o organele locale de par­tid şi de stat. Şi fiindcă veni vorba de că­minul din Bosia, acesta este, in­vidiat , de cei din satul Coada- Stîncii, unde căminul are un aspect jalnic. Singura activitate a rămas vizionarea filmelor şi aceea la bunul plac al operato­rului, care dispune de aparate şi pelicule ca de propriile sale bunuri ! Ca în povestea cu drobul de sare La magazinele cooperaţiei de consum din comună, lume multă, ca de obicei... după cum­părături. Cei mai mulţi se de­clară nemulţumiţi. — Aveţi uniforme şcolare ? — Cîteva, numere mari ! — Vreau un ziar de azi ! — Avem, de ieri, de alaltă­ieri.­­*• Aveţi rechizite şcolare ? — încercaţi peste cîteva zile. Magazinul sătesc din Un­gheni este închis de peste două luni de zile. Motivul ? Nu se găseşte gestionar. De ce ? Păi cine să se angajeze dacă con­ducerea cooperativei nu se în­grijeşte de buna aprovizionare ? Cu rafturile goale nu se poate face planul, iar dacă nu se face planul, vînzătorul nu are de unde primi salar. Alături,, la .,Bufet", vînzătoa­­rea nu are decît ţuică, bom­boane şi biscuiţi. De producţie proprie nici vorbă. A rămas de pomină faptul că în una din lunile trecute s-a realizat la a­­ceastă rubrică un singur leu. S-a vîndut un ou fiert. „Gos­podarii“ cooperativei nu se în­grijesc de vreo doi ani de asi­gurarea gheţii pentru răcoritoa­re. Acum vreo doi ani li s-a Ion RAZESU I. BURGHELEA (continuare în pag. a 2-a) W.WWWW.WWWWWWkWWWfWWW WWW.W: — . CARNET IEŞEAN Iarba şi florile noastre * Peluzele de iarbă şi flori au împînzit de mai mulţi ani arterele principale ale Iaşului. Este un semn gospo­dăresc şi de simţ al frumosului. Iarbă şi­ flori, alături de benzile cenuşii ale trotuarelor, iarbă şi flori pentru ochii noştri avizi de frumuseţe. Dar unii n-au ochi pen­tru ceea ce este frumos şi calcă în picioare iarba şi florile. Rareori se întîmplă însă ca cineva să fie amen­dat pentru o asemenea faptă care nu face cinste cetăţii noastre. Să sperăm însă că exigenţa edililor­ faţă de ce­tăţenii certaţi cu ceea ce este frumos şi sănătos — iarba şi florile în cazul nostru — va cunoaşte o ascensiune rapidă. Pentru ca peluzele de iarbă şi flori să fie mai fru­moase, specialiştii ieşeni, ne scrie ing. Raisa Romaniuc, de la întreprinderea de gospodărie municipală, au ţinut de curând o consfătuire, au vizitat loturile semincere fio­­ricole şi pepiniera dendrologies, au studiat solul noilor cartiere în construcţie şi arhitectura acestora. Scopul ? Să găsească cele mai bune soluţii pentru proiectarea a noi­ spaţii verzi care să înfrumuseţeze oraşul, îşi aduc contribuţia la această nobilă activitate specialişti de la Facultatea de­ hortiviticultură de la Institutul agronomic, de la Grădina botanică a Universităţii „Al. I. Cuza", de la I.G.M. Se vor planta noi specii de arbori şi arbuşti cu o creştere rapidă, plante dendrofloricole rezistente la brumele timpurii de toamnă şi îngheţurile tîrzii de pri­măvară. De asemenea, s-a apreciat că există posibilitatea ca în zonele verzi ale municipiului Iaşi să se extindă plantaţiile de Gazania, care are o perioadă îndelungată de înflorire, este rezistentă şi de efect in peisajul deco­rativ. „Dar, ne mai scrie ing. Raisa Romaniuc, realiză­rile noastre trebuie însoţite de măsuri pentru protejarea spaţiilor verzi“. Acesta este un adevăr pe care-l susţi­nem. Este însă nevoie nu numai de măsuri împotriva persoanelor care confundă peluza de iarbă şi flori cu maidanul, ci şi de măsuri pentru plasarea raţională a spaţiilor verzi, ţinîndu-se seama de fluxul normal de­­ circulaţie a pietonilor. ^­u După ce raţionament sunt plasate peluzele de iarbă şi flori în dreptul unor staţii de tramvai şi de autobuz ? Ca să ajungă pe trotuar, călătorii ar trebui să meargă 20—50 de metri pe partea carosabilă, ceea ce nu-i reco­­mandabil. Şi atunci se calcă de-a dreptul peste peluză. Este singura soluţie pentru călătorul care nu doreşte (şi nimeni nu doreşte) să se expună accidentelor de circu­laţie. Situaţii din acestea se pot vedea pe Calea 23 Au­gust, pe strada Karl Marx, pe strada Socola, pe şoseaua Ţuţora, pe străzile de­ centură din cartierul Tătăraşi. După opinia noastră, în dreptul unei staţii de tramvai şi de autobuz, în faţa marilor magazine şi a instituţiilor care lucrează cu publicul este necesar ca, de o parte şi de alta a străzii, trotuarele să aibă cale liberă directă spre partea carosabilă (eventual marcată) pentru a nu se stînjeni cu nimic circulaţia pietonilor. S-ar face şi eco­nomie de material săditor, de muncă, iar imaginea pelu­zei de iarbă şi flori n-ar mai suferi impietatea silită. l. P. HARITON -r. .v.\v„vv„v.v.%v.sv.*.\v„v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v!’ Í I f. I

Next