Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-01-26 / nr. 8

-u le Moldavil să Prețul abonamentului , înștiințerii căte bă eginăt oficiu­­­­­­­șenitutul Albinei Lunea © i pe publică la și Goea. ane uu lei. le-­răndăl, în a 50 parale Anal Hă S 26 PANUARIE. LUNI NOVITALE DIN NAUNTRU. guvernului. Îndeletnicirea neîntreruptă în trebile re­ care timpu­l a fost slăbit sănătatea Î. Sale Congestiile de site emoroidale nu s'au putut înlătura de băt prin mănoasă lu­­are de sănge în 21 a curgătoarei­ linișei, orănduite de consultațiile doctorilor, calea însănătoșerei Publicul au mărturisit Aa ista ocazion cea mai sie simpatie, era înluminată. Rugăciuni s'au facut pe la Biserici,­­ ce erau rănduite centru agiunul și Zisa Săntului Grigorie, Caë con­ | + și festinele roamandar mi s'au amănat și balul cel mare, ce corpul ofițerilor au fost pregătit a Ce face în casele D Logof. Ii. Sturza­ua serbărei Sf. Em­, zi­ S. au asistat în paraclisul câlpei la Lliturghie și mai în urmă au priimit felicitățile Ecs. S DD. Miniștri. Aa­istu ocazion D­tar. Anastasie Bișotă, au trimesa să înfăpoșa Î. S. un antu prin care dănueșe suma de 12,500 galvbini­tului filantropic. I­chonnime de A. Cas făcut după aceea o preumblare în trăsură, Copa poligia­go, sp» - --r­ Fe--­­în spma acestei tratații mi a- A. Ca ce află pre­inetitu­­as SS­ SGU La Gazette de Moldavie parait à Jassy à l'Institut de l’Abeille, tous et Jeudis. Prix d'abonnement, les Lundi 98 pias­­tres par année. Prix d'inseition pour es annonces, 1I piastre la ligne, et dans le Valietin officiel, 50 paras. 7852. zi Murcia. NOUVEILEU DE L'INFERIEUR. L'application assidpe aux affaires du gouvernement, avait sensible­­de la oa” în șent alterée, dans le dernier temps, Gutat de santé de S. A 8. Des furtes congestions hémorroïdales n'ont pu être détouraées que mo­­ennant des saigndes soriepues, praliquées le 21 du et. A la suite - - - de ce traitement et durepos ordonné par ia consultation des médecins, le Prince est en voie de sontalessense. Le publie a manifesté à . ’ , , Des prières ont été adréssées dans toutes les éxlises. Les fêtes, qui étaient destinées pour la veille et le jour de la u-te Grévoire furent sontgen andees, et l’on ajourna le grond bal, que Île corps des ofisiegs avait {ait préparer dans les salons de Mr. le Lo­­zothute €. Stourza Hier, jour de la fête, S. A. 8S. a assisté dans la {chapelle du parlais à la sainte messe, et a recu les félicitations de LE: Ecs. MM, les Miniestges. À cette Prince un occasion, Mr. le Hétman A Bachotte a fait présenter ap acte, par le quel il lègue à enfants Înmștiințări apoi s'au pornit înnainte spre Kopas. gare arată, că 30,000 Turci sănt hotărăți a încungiura Montepegrul și a'l ataca tot odată din mai multe locuri. Comunitățile Herțegovine de la Nord, Piva, Zopa, Drorinac ș a. care se tei Porți, de Grahovo ca Voevodul ei Iabov, ce mai ține de Monte- Baniani, resculase asupra Înal- s'au supus din nou, numai singura comunitate 12500 ducats. rince a fait ensuite une promenade en voiture, a élé illuminée. -sefir()a-- — rezultat. Îndeobștie ce propune, KB­spenele serioase nu se o preface­ ci­ pe pacinică în cea mai mare parte, hotarăle Austriei s'au respectat de Montenegrini, în vreme cănd Turcii de la hotarele Bosniei, înainte de 6 ani n'au urmat a­­șa, încăt au face o încurgere în pămăntul Bosniei, sub comanda de astăzi a Croației. Un raport , 19 arazi, întimpinat vrei că trupele turcești, n'au l­elte occasion la plus vive sympathie. Corespondențadlustriană publică în privirea în și săngeroase, tămplărilor din Montenegro, următoarea scrisoare par­ vor privi cu nepăsare­ titulare de la intare din 16 a curgătoarei: „Din escadra pentru suprimarea unui popor hristian, turcească de blocadă s'au văzut în de vapor, aleagă țermul Albanez, mai painte au aruncat angera vulturat de mai multe zecimi de ani, de o neatărnare în dipergie spre golful la fantă, kape de­și nu era diplomaticește cunoscută, de Antivari, cu o c­are- însă de îndelungat timp gată engleză la Baiana, și după 46 au convorbit capi­­nu s­au de Înalta Poartă. Relațiile de vecinătate a Montenegrinilor tanul ei tri patru vase mari cu Pașa de Scutari în timp de mai multe oare, cătră Austriea, i­a IIIIέue l'hospice des ce pregătesc în acele au luat în timpul cerut trebuința a să et­e trouvés, sob­ locuri, la Montenegro contrariat din urmă Banului la ville s­au Lăsăud­a zice că, crestia este­­­­ „ va vindeca. Nu „ - i cu ce acumu pro­speții căt fața À ON­OR, verâstăi. O fole periodică este forul, înaintea căruei tot omul asuprit ape drept a depune plăngerile sale, căci între toți advocații, în­­doctorați, îndiplomați, eau numai decretați, nici unul ne este mai sinceru și mai drept judecătoriu decbt publicul, și istu adevăru da­­ghează din vechime, de cănd ce zice: ,, Vox popoli, vox dei! (opinia oporului este și a lui D-zeu). Așa deci, depunu în sinul acestei foi pătimirea mea, întru încredințare că prin a ei mijlocire grab­­le ce pică din gura și punga aproapelui meu. Dăm­ăzi, mănat gul­ernei, ce înistu anu, o numescu italiană, și de care cu toate cre umblau să'mi îngrepe urechile, am întrat repede la un domni­al cunoscut, unde, pentru feliurite motivuri, se adunasă mari și mici, foarte plăcut, totuși mult n'am petrecut acolo. la perei 4e ju ea Franțeză, Grecească mi numai cu bancherul în de care peînțălegănd pr­o­fota mi am luat 5 * Le­­­­ pălăria și cum am venit, credeam că așa voi eși. N'am făcut în­­lumei Moldovene, și patronul casei, mai neghi­­limba Edaprească, să doi pași de acolo, cănd de odată ămu răsare un capu o idée de care pănă qu ziua acea. D-zeu m'au ferit Pănă atunce, putănd um­­bla însuși ne­gos, Mă credeamu mai presus de acei ce umblă cu picioarile altora, cănd în acel minut ași fi dorit să mă ducă pe uliță patru telegari în leagănu, cum istoriograful nostru Miron Costin numeșe trăsura, oare n3 ar fi mai sine găndeam Ka în locu CE colindezu eu ne la cei de care am nevoe, ei să vie la mine, mi să mi jie CB facu cele ce voescu, și în locu CB fiu subalternu altora, nezmin­­tit mai plăcut ar fi a MB numi șeful lor. Ea CB nu facu nimică, mi banii nenops zilnica mea subpănere pare de ce să'i aduni cu mănunta prin sudoarea fruntei mele, cănd sudoarea altora mai lesne mi'i e ar în­­dămăna în massă (toptan) de doă ori ne­am­, prin canalul sfinți­­lor patroni temuți de posessori și doriți de proprietari, în a cărora număru simțeam atunce © poftă neînfrănată a Mă număra. Purtat nu vorbeau în limp de aceste noă apetituri, mă simțeamu cuprine de nișe friguri fer-

Next