Gazeta Învățământului, 1970 (Anul 22, nr. 1024-1069)

1970-07-10 / nr. 1049

r* Proletari din toate tarile, unifi-va ! GAZETA INVATAMINTULUI Anul XXII­ Nr. 1049 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVATAMÎNT ȘI CULTURĂ LA ORIZONT- 1ISL §C0L1I 1171-1171 O dată cu Încheierea cursurilor și a examenelor, preocupările tu­turor oamenilor școlii s-au îndrep­tat cu prioritate către pregătirea deschiderii noului an școlar. Fi­rește, această pregătire a început mai de mult — în unele privințe chiar cu luni și luni în urmă — aflîndu-se acum într-un stadiu destul de avansat. Aplicînd con­secvent politica școlară a partidu­lui, întregul corp profesoral, ca și organele învățămîntului, desfășoa­ră în această perioadă o vie acti­­v*, vitala cepție organizatorică și de con­pentru ca sarcinile care stau în fața școlii în noul an să fie exemplar îndeplinite. Incepînd din toamnă se va rea­liza cuprinderea în școală a tutu­ror copiilor care împlinesc pînă la data de 15 septembrie vîrsta de 6 ani. Această măsură, pregă­tită încă din urmă cu doi ani și experimentată pe scară largă, va însemna un remarcabil eveniment al­ vieții noastre școlare, în noul an școlar va continua acțiunea de trecere la școala ge­nerală de 10 ani, începută cu bune rezultate în anul care s-a încheiat. Vom avea pentru prima dată clasa a X-a. Totodată, va crește substan­țial cuprinderea absolvenților cla­sei a VIII în clasa a IX-a a șco­lii generale de 10 ani, în așa fel încît să se creeze premisele ne­cesare pentru generalizarea învă­țămîntului obligatoriu de 10 ani în termenul stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Noul an va marca, de aseme­nea, o creștere a ponderii licee­lor de specialitate. La sfîrșitul vii­torului an școlar vor părăsi băn­cile liceelor industriale și ale ma­jorității liceelor agricole primii absolvenți care timp de cinci ani s-au pregătit să devină cadre me­dii tehnice pentru diferitele ra­muri ale economiei naționale. Tot în noul an se va definitiva con­turul viitorului liceu de cultură generală al cărui plan, după cum se știe, a fost amplu dezbătut în­ anul ce s-a încheiat. Aceștia fiind parametrii princi­pali ai noului an școlar, ce s-a fă­cut pentru deschiderea în bune condițiuni a cursurilor la 15 sep­tembrie ? Toate programele vor fi difuzate pină la 31 iulie — Pentru anul școlar 1970—1971 65 de programe au fost elaborate din nou sau au fost­ revizuite — ne informează prof. Iulian Nica, director general adjunct în Minis­terul învățămîntului. Cu excepția a trei programe, toate sînt într-un stadiu avansat de tipărire. Statis­tic, situația la data de 8 iulie se prezintă în felul următor: 8 programe au fost deja expediate la inspectorate, 5 sînt gata de di­fuzat iar 28 se vor afla peste cîteva zile în situația de a fi di­fuzate. Alte 24 de programe — care, avînd un tiraj mai mic, se multiplică în cadrul ministerului, vor fi expediate peste puțin timp. Suntem­ îndreptățiți să afirmăm că pînă la sfîrșitul acestei luni vor fi difuzate toate programele din învățămîntul de cultură generală. — Ce ne puteți spune despre programele noi ale anului viitor ? — După cum se știe, copiii care cu doi ani în urmă au in­trat în școală la vîrrsta de 6 ani se află acum în pragul clasei a IlI-a Programele pentru această clasă sînt în totalitate noi. Cre­dem că ele asigură o mai judi­cioasă redistribuire a cunoștințe­lor la limba română și matemati­că.­ De asemenea, așa cum s-a în­ceput în anul trecut cu clasa a II- a, se va continua și în clasa a III- a înglobarea în același manual a cunoștințelor despre natură și om. Au intervenit unele elemente noi și in programele clasei a V-a, corespunzător cu noul plan al șco­lii generale. Astfel, pe lingă cele 4 ore de limba română existente pînă acum, apare­ și o oră de compunere, menită preocupările începute să continue în clasele anterioare în legătură cu persec­­­ționarea exprimării orale și scrise elevilor. Tot conform noului plan de învățămînt, la clasa a V-a s-a introdus o nouă programă — „Cunoștințe despre natură și om“, în cadrul căreia se pune accent pe cunoașterea organismului uman și pe problemele de igienă. Cea mai mare atenție a fost a­­cordată, desigur, clasei a X-a a școlii generale, unde s-au elaborat programe noi pentru toate disci­plinele școlare. Așa cum s-a pro­cedat anul trecut în cazul clasei a IX-a, programele disciplinelor de cultură generală pentru clasa a X-a au fost­gură broșură, reunite într-o sin­astfel încît fiecare profesor să poată cunoaște nu nu­mai programa disciplinei sale, ci și celelalte realizării unei programe, în scopul conexiuni firești între toate obiectele de învăță­mînt. Intr-o altă broșură au fost reunite toate programele pentru lucrările practice, atît la clasa a IX-a cit și la clasa a X-a. — Ce îmbunătățiri s-au adus actualelor programe ale liceului ? — înnoirile radicale vor avea loc aici odată cu trecerea la noua formulă de liceu diversificat. Pînă atunci, însă, pentru noul an șco­lar au fost aduse unele perfecțio­nări actualelor programe. De pil­dă, programele clasei a XI-a au fost corelate mai bine cu structura anului școlar la această clasă, asi­­gurîndu-se o mai judicioasă redis­tribuire a cunoștințelor pe două trimestre și lăsîndu-se cele un număr mult mai mare de ore la dispoziția profesorului pentru a se putea realiza în condiții optime recapitularea la fiecare obiect în parte, nu numai la cele cerute pentru examenul de bacalaureat. O u­ltimă remarcă, la elabora­rea noilor programe, ca și la revi­zuirea și îmbunătățirea celor exis­tente au fost antrenați numeroși specialiști, cercetători și un mare număr de cadre didactice care predau direct la catedră. Din cele 19 milioane de manuale ale anului viitor, 11 milioane au și plecat spre școli Cu privire la stadiul apariției și difuzării manualelor am cerut in­formații tovarășului Emil Bâl­­descu, directorul Editurii didactice și pedagogice. — Aș putea afirma de la în­ceput că, în general, situația apa­riției manualelor școlare este mai bună decât în alți ani, deși pla­nul editorial a crescut — ne-a spus interlocutorul nostru. Creșterea planului se datorează îndeosebi faptului că se elaborează pentru prima dată manuale pentru clasa a X-a a școlii generale și pentru anul V al liceelor de specialitate. De asemenea, apar numeroase ma­nuale de geografie pentru clasa a IlI-a, cite unul pentru fiecare județ. Din cele 871 de titluri de ma­nuale care vor apărea pentru noul an școlar — cifra cea mai mare întîlnită în cei 20 de ani de cînd există editura — la începutul lunii iulie 564 de titluri erau deja apărute, iar 304 se aflau într-un stadiu avansat de tipărire. Un singur manual, „Cunoștințe social­­politice pentru clasa a X-a“, este întîrziat. Au fost luate însă toate măsurile pentru urgentarea apa­riției lui. Manualele apărute au și fost distribuite și recepționate în lu­ MIRCEA IONEL (Continuare in pag. a S-a) Noii noștri colegi In zilele de la începutul lui iulie noua promoție de absolvenți ai instituțiilor de învățămînt superior s-a prezentat în fața co­misiilor de repartizare. Peste o treime din cei 18 000 de absolvenți sînt tineri profesori care vor păși, incepînd din toamnă, în școlile patriei, înconjurați în tot timpul studiilor universitare de elita părintească a partidu­lui și statului, proaspeții absolvenți sunt și beneficia­rii direcți ai recentului De­cret al Consiliului de Stat care asigură fiecăruia nu numai un loc de muncă po­trivit, ci și certitudinea u­­nei activități corespunză­toare pregătirii lor. Tot in aceste zile au fost efectuate repartizările În­vățătorilor și educatoarelor din promoția 1970. Noului contingent de ca­dre didactice, un călduros „Bun venit !“. Vineri 10 iulie 1970 6 pagini 25 bani CLASA A IX-A DUPĂ PRIMUL AN DE EXISTENȚĂ Ne aflăm după încheierea primului an școlar în care s-a importanță istorică început un proces de pentru învățămîntul nostru — generalizarea învățămîntului de 10 ani. Este desigur prematur să se tragă concluzii precise, definitive pe baza rezul­tatelor obținute în acest prim an de expe­riență. Cu toate acestea e posibil și necesar ca măcar în linii mari să se examineze mă­sura în care acest nou tip de școală răs­punde imperativelor ce au generat-o. A­­cest scop l-au avut discuțiile purtate de noi cu unele cadre didactice care au func­ționat la clasa a IX-a, cu specialiști din întreprinderi și din unitățile agricole unde și-au făcut practica în producție elevii și cu părinți ai acestor elevi și ai celor care urmează să intre în clasa a IX-a în viito­rul an școlar. Se cuvine să menționăm încă de la în­ceput faptul că toți interlocutorii noștri au avut cele mai călduroase aprecieri pentru ideia care stă la baza înființării școlii de 10 ani, considerînd-o drept expresie a ne­contenitei preocupări a conducerii parti­dului și statului nostru pentru ridicarea nivelului de cultură al poporului, pentru înflorirea patriei. — Succesul trecerii la învățămîntul de 10 ani a fost atestat de numărul mare de cereri de înscriere, înregistrat îndeosebi în unitățile urbane. Față de această îm­prejurare — ne-a spus prof. E. CIORO­­PARU, inspector general școlar al jude­țului Galați — a fost nevoie să­ luăm mă­suri urgente pentru a lărgi posibilitățile de cuprindere în clasa a IX-a. Intrucît este de așteptat ca acest fenomen să se înre­gistreze și în toamna care se apropie, în momentul de față, pregătindu-ne pentru deschiderea noului an școlar, acordăm o atenție prioritară condițiilor în care vor lucra noile unități ale școl­ii de 10 ani. Asemenea preocupări se vădesc în ma­joritatea județelor țării. Paralel cu acea­sta se analizează rezultatele obținute în pregătirea elevilor primei clase a IX-a din istoria școlii generale de 10 ani. Profeso­rii, directorii, inspectorii școlari caută răs­punsuri, încearcă soluții menite să ducă la desăvîrșirea profilului claselor IX-X, analizează eficiența predării fiecărui o­­biect în parte, direcțiile și rezultatele muncii de educație, sensul formativ al predării, ca și măsura în care planurile și programele de învățămînt răspund impe­rativelor sociale actuale legate de pregă­tirea tineretului. — In parte — este de părere prof. VA­SILE TEODORESCU, cercetător științific la Institutul de științe pedagogice — pla­nurile și programele sunt corespunzătoare. Principala lor trăsătură pozitivă o consti­­ tuie faptul că dau absolvenților o pregă­tire de cultură generală mai completă de­cât școala de 8 ani. Mai puțin satisfăcător răspund planurile și programele cerințelor legate de profesionalizarea elevilor. Cred că se cere asigurat un raport mai judicios între volumul de cunoștințe de cultură gener­ală și cel de cunoștințe și deprinderi practice, cu accent prioritar pe acestea din urmă. Aceasta pare să fie, de altfel, și opinia părinților.­­ Dintr-un sondaj făcut de noi în rîn­­durile părinților elevilor din­ clasele a VII-a și a VIII-a — ne-a spus prof. ION IONIȚĂ, directorul Școlii generale din Buziaș, ju­dețul Ilfov — rezultă că 90 la sută din ei doresc ca școala de 10 ani să asigure fiilor lor pregătirea cerută de integrarea cit mai grabnică în producție, într-o profesie corespunzătoare cu aptitudinile fiecăruia. Pregătirea pentru o profesie anumită este considerată astăzi în mediul rural ca un criteriu de cea mai mare valoare. De aceea sunt convins că receptivitatea părinților față de școala de 10 ani va crește în mă­sura în care aceasta își va accentua carac­terul practic, profesional. Iar o asemenea M. tanasescu­ ­ Continuate in pag. a S­a) UN LABORATOR DE ANALIZĂ A PROcESULUI DE INVATAMÍNT Recent. Laboratorul de analiză a procesului de in­­vățămint creat pe Institutul central de lungă per­fecționare a personalului didactic a organizat prima întîlnire cu reprezentanții celorlalte instituții cializate în cercetarea­­pe­fe­nomenului educațional, cu cadre didactice și repre­zentanți ai presei. Cu acest prilej prof. univ. dr. do­cent D. Todoran, rectorul I.C.P.P.D. și prof. univ. dr. Pavel Apostol, conducă­torul laboratorului au ex­pus proiectul planului de cercetare al acestuia pen­tru perioada 1971—1971). Planul include patru pro­bleme de bază : optimiza­rea programelor și meto­delor de predare la unele obiecte de studiu funda­mentale, tehnologia și efi­ciența educativă a predă­rii științelor sociale, cer­cetarea metodologiei con­ducerii și organizării în­­vățămintului la nivelul u­­nităților școlare și al in­spectoratelor, contribuția procesului de învățămînt la dezvoltarea gîndirii eu­ristice, creatoare a elevi­lor. De asemenea laborato­rul își propune să organi­zeze un seminar perma­nent de modele educațio­nale, să editeze un buletin, să colaboreze la experimen­tarea unui nou plan de în­vățămînt al liceului etc. Colectivele de cercetare ale laboratorului vor acțio­na ca echipe interdiscipli­­nare, cuprinzînd în sinul lor specialiști In domeniul matematicii, sociopsiho­­logiei, epistemologiei și pedagogiei. JURNAL DE VACANȚĂ ACEȘTI ADOLESCENȚI ENTUZIAȘTI Cifre care implică profunde valori umane • Dragostea de patrie materializată In fapte • După muncă, odihnă la mare și la munte • Popas la „proprietarii" pădurii Snagov Zile calde, însorite, de vacanță, zile de miez de vară. S-au înche­iat și examenele de bacalaureat, și concursurile de admitere. Dar ele­vii nu vor, nu înțeleg să rămînă inactivi. Acești adolescenți entu­ziaști sînt prezenți in masă pe șan­tierele patriei, peste tot acolo unde este de lucru. Pentru toți liceeni din Mediaș, de pildă, începutul vacanței a în­semnat posibilitatea de a se dedica reconstrucției întreprinderilor, ca­selor și străzilor distruse de ape. La această foarte importantă și ne­cesară activitate — mărturisea di­rectorul Liceului nr. 1 — n-a fost nevoie să-i mobilizeze nimeni. Au venit singuri. La uzina „Automati­ca“, bunăoară, s-au prezentat săp­­tămânile trecute clase întregi din care nu lipsea nici un elev. Mulți cunoșteau uzina din vizitele făcute aici cu școala. Era pe atunci in pli­nă activitate, toate piesele strălu­ceau de curățenie­ de apă i-au schimbat Dar puhoaiele înfățișarea de altădată. Elevii, alături de toți muncitorii, au pus umărul la înlăturarea urmelor calamității. Zi­le de-a rîndul au curățat sute și sute de rulmenți. Iar acum, după ce uzina a intrat din nou in func­țiune, fiecare elev care a muncit a­­colo este mîndru că a putut contri­bui la refacerea ei. La fel de min­ori sînt și elevii care timp de cî­teva săptămîni au lucrat la între­prinderea „Salconserv“. Profesorii Adrian Sarea și Dorin Băilă, care au participat alături de ei la a­­ceastă treabă, ne-au mărturisit că nici n-au bănuit adevărata putere de muncă și spiritul de absolută disciplină al elevilor lor, trăsături­le acestea ieșind la iveală abia în ceasurile de încercare. Abia de cîteva zile adolescenții Mediașului și-au dezbrăcat salope­tele. Drept recompensă pentru treaba bună pe care au făcut-o au fost trimiși să se odihnească in ta­berele de la munte și de la mare, în drumeții prin Munții Apuseni ș­ a. Deosebit de bogat este, după a­­ceste prime săptămîni de vacanță, și bilanțul activității elevilor din județul Mureș. Cei 5 000 de elevi brigadieri din acest județ au efec­tuat pînă acum sute de ore de muncă patriotică, ce valorează peste 4 500 000 lei. Iată numai cî­teva din realizările lor : 4 700 m. de diguri înălțate, săparea a 8 062 metri de șanțuri, curățirea și ame­najarea zonelor verzi pe o supra­față de 54 hectare, 167 hectare de porumb prășite, desfundarea cîtor­­va zeci de poduri, demolări și ni­velări, desecarea, dislocarea și transportarea a 92 900 metri cubi de pămînt. Aparent seci, aceste ci­fre sînt însă deosebit de grăitoare, pentru că implică nu numai valori matematice, ci și valori umane, cu adinci și importante semnificații și în primul rînd, dragostea de patrie materializată în fapte, în acțiuni. O asemenea dragoste de patrie ii caracterizează pe toți tinerii de pe meleagurile țării. După ce în preaj­ma vacanței au dat alături de cei mari bătălia împotriva apelor Oltu­lui, clădind zeci de metri de diguri, școlarii din Rîmnicu Vîlcea se află din nou prezenți, cu aceeași însu­flețită dragoste de muncă, pe ogoa­re sau pe șantierele orașului și ale județului. 200 de elevi de Liceul nr. 1 muncesc la I.A.S. Rîm­­a­nicu Vîlcea. Alți colegi ai lor — 150 la număr — sînt „angajați“ temporar la Trustul județean de construcții. După 20 iulie, cîteva zeci de elevi vilceni vor pleca cu profesorul Petre Darie sus la Voineasa, acolo unde se construiește și se reface șoseaua. Au fost și anul trecut. Tot cu profesorul Darie. Acolo, la să­parea șanțurilor, la taluzare, la as­faltare socotesc elevii că este ade­vărata muncă de brigadier. Acolo arată ei tot ce pot, în întrecerea entuziastă pentru depășirea noi­­ițelor, în ritmul cîntecelor de bri­gadă. Abia așteaptă să urce în ini­ma munților, în acele locuri deose­bit de pitorești, pe unde în curună va șerpui drumul la care cu toții s-au angajat să lucreze. După muncă, pe școlarii din Rîm­­nicul Vîlcea îi așteaptă un frumos program de odihnă și destindere : zile de tabără, excursii prin țară, ba chiar și o excursie peste hotare — la Budapesta. De la Constanța, profesorul To­ma Mareș, președintele Consiliului județean al Organizației pionieri­lor, ne-a scris că și pionierii înțe­leg să participe, după puterile lor, la diverse activități de folos patri­otic și obștesc. Sute și sute de pio­nieri au împinzit cîmpiile, culegînd plante medicinale. Alții muncesc alături de părinții lor în grădinile de legume și in livezile cooperati­velor agricole de producție și ale I.A.S.-urilor. Numai în două săptă­­mîni pionierii au predat centrelor de colectare peste 10 000 kg plante medicinale și cooperativelor sute de kilograme de fructe și legume culese de ei. Atractiv, variat și bogat este și programul de odihnă și distracție al pionierilor constănțeni. în zile­le acestea de vacanță se desfășoară bunăoară din plin activitatea ta­berelor, cercurilor cu profil apicol, legumicol și viticol organizate la Babadag, Istria și Medgidia. Pasi­onații crescători de albine, de pildă, s-au întîlnit cu învățătorul Con­stantin Parinescu, cunoscut apicul­tor, și au organizat o tabără de stu­­­părit pastoral, unde desfășoară o foarte interesantă și bogată activi­tate. în plină desfășurare sunt și excursiile, drumețiile, expedițiile ciclo-turistice, concursurile de aero și nave modele, serbări­le câmpenești. Pionierii din comu­na Mihail Kogălniceanu au plecat bunăoară într-o expediție intitula­tă „Hermes ’70“, care cuprinde trasee de peste 200 km și care are drept scop cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor din ținuturile dobro­gene. Foarte interesantă va fi și ex- M. VERDEȘ (Continuare in pag. a 5-a)

Next