Gazeta de Transilvania, 1839 (Anul 2, nr. 1-52)
1839-11-19 / nr. 47
Găt 417.2a4cr., Fără poștă 21. prețul ancetii foi din acțiunea pentru minte inimă și îliteratură este pe un 8 cr. arg. Pentru înștiințări să plătesc pănă la 6 rănduri 8 cr. de aci în sus 1 cr. argint de un rând. la FRAMNULĂANIA. Argasnot, 19. Noembrie. ----.. jumătate de an cu poșta Trisilbinia. șepși St.eorzu 27 Poemvur. Sărbătoarea înscăunării Domnului Adalbert Pogtvatu Rezghișnevite ca jude primariu Bochigălrbigol Jaromsecului, fu de cătră nația săcuiască cu atâta mai mare entusiasm ținută și săvârșită, cu căt acest ecaun, carele de 50 ani încoace n'avu norocire de a fi ocârmuit nici de un jude primariu recunoscut în a sa deregătorie după toate condițiile prescrise de legi; astăzi în mai sus lăudatul domn își văzu cea mai fericire a sa dorire împlinită. Căci adecă a măturat constituției săcuiești, pentru oricare slujbași public se poftesc trei condiții: alegerea elobodă făcută de nație, întărirea urmată dela prințul domnitoriu și înscăunarea, cu care prilejul are a depune jurământul poftit. Pedreptățile vremilor pricinuite, ca Haramsecul, dela retrarea grafului Sighismund Micheș din slujbă, să nu mai poată avea nici un jude primariu înscăunat, sau cum zicem installat după lege, în ziua numită la nouă ceasuri dimineața după un semn dat prin întreitul cubuit al treascurilor, adunânduse toți prea numeroșii deputați și nobilimea acestui scaun precum și corurile ofițerilor dela regimentele de pedestrime și călărime săcuiești, ca poftiți spre cinste în biserica reformaților mai târziu se arătă și D. Cochigalbigo, însoțit de prealuminatul domn congiliariu gubernial graful Eneric Mico ca crăiesc comisariu, în a cărui ființă de față trebuia a se pune în lucrare toată țerimonia”h; după aceasta cetinLoc dată, urmă feust întărire depunerea jurământului de în auzul tuturor. Acest act religios fu petrecut de cătră d. crăiesc Cornicariu cu un cuvânt împregiurării preabine amăsurat, întru care vorbind despre datoriile deregătorilor publici cătră Prinșt și patrie, arătă însușirile ce fac judicătoriu vrednic de al său post, istoria dărăpănă atâtea constituții, lucrarea fără preget, am răbdarea său vrășmaș ca și ca prietini, o espricință bogată; și la toate aceste el că n'aștepte antă răsplată decât mulțumirea conștiinței sale. Cluti c. Comisali respinse persoana instalată, dovedind ce e pună alegerea slobodă La aceasta respunse dovedind, cumcă deregătoriul public numai prin acest mijluie diploma și primirea la dânsul este o sinte cât mare plăcere în nului. Tema cătri d. publici? păzirea cinste m șt riu cea ori mai leginor ce ce i s'au de și făcut, este de de barta, notariul ochuiului dela prea'naltul pe m alecă, a dreptății, abaterea aceea de interes privat, care cum mărturisepovoară, pe care de mai nainte Caron o luă dela întrecarea: Pentru și îndelungată adâncă mulțămită pentru numele universității această pentru apăsătoare. D. cuvântă prea cu aleregătorilor ocau feispan an Com. Turzii, îngă o nedreptată smintire a sănătații lau împădicat dinn ancasta, la inetalății și că era orânduit pe lângă mai sus ju datul grai. ”) de pește se cuvine să d. fie doi comisari de aceste și acumasaron ludovic înIojica