Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-07-22 / nr. 57
Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai’a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu : pe 1 anu 10 fl., pe 7* 3 fl. v. a. Tieri eaterne 12 fl. v. a. pe unu anu seu 273 galbini mon. sunatoria. AnuluXV. Brasiovu 3 Augusta 22 Iuliu Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 cr. Tacs’a timbrata a 30 cr. de fiacare publicare. 1872. MONARCHI’A AUSTRO - UNGARICA. Transilvani’a. Brasiovu 30 Iuliu 1872. (—) Dumineca in 28 Iuliu*) a trenutu adunarea sa generale despartiementulu asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, pentru Brasiovu si Treiscaune, in sal’a gimnasiului romanu de aici. Inteligenti’a din locu a fostu atatu de slabu representata la asta adunare, catu nu se potu căpătă nici notariu, carele se conducă protocolulu adunarei. Dintre profesori gimnasiali a fostu numai uuulu, d. Tacitu de facta, carele rogatu fiindu a conduce protocolulu, trebi privare lu opriră de a poté asiste pana la finea credintiei si intrerumpendu-si lucrarea, s’a departatu. Acum intr’o cetate cu atata inteligentia cu Brasiovulu, nefiindu notariu, presiedintele fu silitu a rogă pre unu domnu profesoru din Bai’a de Crisiu, carele se afla in adunare cu benevolus auditor, ca se continue protocolulu, a ceasa si făcu. Pre catu de slabu a fostu representata inteligenti’a, pre atatu de bine au fostu representati locuitorii romani din suburbiele Brasiovului, cari, fia-le disu spre onóare, nu numai ca s’au infaciosiatu in numeru frumosu, dér’ au asistatu cu multu interesu la pertractările adunarei gen. a despartiementului. Dintre obiectele luate la pertractare merita a fi amintite, —unu proiectu alu preotului din Brasisvu d. Baiulescu, asa, după ce intr’o disertatiune forte bine compusa, espusa infricoaiatele stricatiuni si decadenti’a morale si materiale, cari le causeza beaturi de vinarsu la poporulu nostru, propune ca adunarea despartiementului se se adreseze catra adunarea gen. a asociatiunei tienenda in Sebesiu, ca aceea se escugete midiulocu spre a înfruntă acestureu. Adunarea apoi, la propunerea dlui Ios. Popu, aduse conclusiunea, ca se recuire adunarea generale tienenda in Sebesiu, ca aceea se ie acésta cestiune de viatia pentru poporulu nostru la pertractare si se cerce midiuloce spre delaturarea acestei calamitati publice, — recomendandu adunarei generale, ca midiulocu conducatoriu la scopu, infiintiarea de reuniuni de cumpetu (moderatiune) in contra beuturei de vinarsu, a cărei infiintiare si lățire, prin organele despartiementeloru asociatiunei s’ar poté practică tare usioru. Totu la propunerea numitului domnu, adunarea despartiementului decise a recultă adunarea generale tienenda in Sebesiu, ca in interesul culturei si literaturei nóstre, in interesur a celoru tenori, cari absolveza studiale pre la gimnasiale romane, — se faca representare motivata la inaltulu regimu, ca acela la infiintiand’a universitate din Clusiu, se redice catedre paritetice si pentru predarea studialoru in limb’a romana. Din cele pertractate mai este inca de memoratu, cumca in asta adunare se lua la desbatere si modrulu, cum s’ar poté mai usioru incassa tacsele restante dela membrii asociatiunei. Se preda membriloru si conspectulu celu mai nou alu comitetului centrale din Sibiiu, despre numele membriloru si tacsele solvite. Din acestu conspectu se poate constată, cum ca in Brasiovu, se afla la 86 membri, 0 restantia de 2955 fl., dî: doue mii noua sute cincidici si cinci fiorini. Cine poarta vin’a la urcarea restantieloru la o suma atatu de considerabile? nu se soia. Unii dicu, ca negligenti’a colectoriloru, — altii dicu, ca indolenti’a membriloru, — alţii cumca amendaue! Avemu de a însemnă, cumca asta a fostu in estu anu a trei’a adunare generala a despartiementului, după ce, in doue ronduri, fiindu inca conchiamata, nu s’a potutu tienu, ca ce s’a infaciosiatu singuru presied, cu unu d. profesoru! — *) Tocma in diu’a distribuirei premialoru si testimonialoru la gimn. cat. Redactorului ia fostu absolutu imposibila a lua parte la acesta adunare. Red. Probe de intrigi sasesci in Brasiovu. După datele statistice forméza poporulu sacsonu din Brasiovu numai a patr’a parte a poporatiunei întregi. Intre 28.000 de locuitori abia 8000 se potu lauda, ca in vinele loru curge sânge sacsonu; celelalte 20.000 suntu romani, maghiari, germani, armeni etc. Romanii, maghiarii si germanii satui de supremati’a sacsona au inchiatu inca înainte de unu anu si diumetate fratietate locale, pentru că se resterne clic’a acésta, care de 6 secuii au avutu administratiunea, jurisdictiunea, cu unu cuventu tu la puterea in mana. Passulu acesta corectu si legalu a produsu o terore mare in anim’a sasiloru, vediendu-si imperati’a loru — de alta-data pacinica linistita, ca ce faceau ce vreau — acum deodata asiediata pe unu vulcani, a cărui eruptiune se astepta din momentu in momentu. Alegerile de deputați dietali erau menite pentru prima esplosiune. Cu aceasta ocasiune se in-1 cordara infratitii si -si puseră toate puterile, pentru că in loculu celoru 2 sasi, cari representau de regula cetatea si districtulu Brasiovului in dieta, de asta-data se se alega 2 deputati din sinulu partitei infratite, adica unu romanu si unu maghiaru. Nu mai pucinu se incordara si sasii pentru nesuccederea acestui planu, si compusera unu comitetu secretu, care nu avea altu scopu, decatu se mediteze asupra midiuluceloru de defensiva si se inventeze planulu de operațiune, pentru că se-si fabrice majoritatea alegatoriloru. Resultatulu celu d’antaiu alu acestoru preparative a fostu compunerea comitetului centrale. Acesta se alege din simlu representantii districtuale seu municipale. Nu trebue lasatu din vedere, ca atatu in representanti’a districtuala, catu si in cea comunala suntu sasii in majoritate, deră dera in man’a loru, că si in comitetulu centrale pentru alegeri se-si asigure majoritatea, cea ce se si intemplă, cace intre 48 de membri, ei se grămădiră 36 si partit’a noastra remase numai cu 12. Comitetulu acesta, după ce i s’a cetitu legea de alegere si a depusu fiacare juramentu, ca va lucra in sensul legei, se imparti in comisiuni constatatorie din cate 3 barbati, că se conscrie pa alegatori. Comisiunile acestea -si inchiara activitatea, conscriendu pe alegatori, după toate formele prescrise in instrucțiunea pentru alegeri, si in 6 luniu espusera listele, pentru că in decursu de 14 zile — pana la 18 Iuniu inclusive se se pota face reclamatiunile, in contrff celoru inscrisi fara dreptu, scu se se mai inseria, cei lasati afara din liste. Sasii netemenduse, ca noi ii vomu controla si pe sate, puseră in consemnările electorale mai pe toti tieranii loru 1600 la numeru, si erau siguri de victoria, candu era ca-i surprinsera romanii si le protestară ÎOOO de alegatori inscrisi pe nedreptu, adica acestia nu plateau censulu de 8 fl. 40 cr. dare curata. Spaima si grós’a au apucatu pe sasi audiendu de reclamatiunile nóstre si numai decatu au alarmatu toate locurile competente, au implutut cabinetele ministeriale cu adrese, nu stiu deca nu se voru fi adresatu si la Bismark, cerendu informatiuni si ruganduse, că se se de comitetului centrale putere absoluta, caci la din contra s’a ispravitu cu domni’a saseasca. — Asta s’a si intemplatu si in 14 Iuniu se tienu memorabil’a siedintia a comitetului centrale, in care se stabili unu principiu nou, care acum nu mai avea locu, pentru ca conscrierea alegatoriloru eră făcută de ei insisi in sensul legei de alegere, si listele atenuasera deja 5 dile — se fipsa dicu pentru cetatiani censulu de 5 fl. si in urma condusului acestuia majoritatea sasesca a comitetului centrale ni a stersu 1000 de alegatori din consemnările electorali, desi s’a protestatu din destulu din partea minoritatei nesasesci. Alegatorii nostri sau stersu, fara că se fia avisati despre condusulu celu nou alu comitetului, pentru că se-si pota validita dreptulu de alegere cu documente autentice si demne de tata credinti’a. In fiacare dî, cerea minoritatea nesasesca prin telegrama intrevenirea înaltului ministeriu de interne, si acesta fara intardiare a si tramisu vreo 2—3 ordinatiuni in favorulu nostru, inse sasii pe unele nu vreau se le intieléga, era pe altele le punea ad acta. Si asia -si au fabricatu sasii majoritatea alegatoriloru, puindu in randulu acestora chiaru si atari individi, cari traiescu din mil’a altora, cum suntu nobilii cetatiani din cas’a de intretienere (Siechenhaus). 600 de recurse provediute cu cele mai valibile documente despre case si mosii in pretiu de 400—2000 fl. se tramise la ministru si acesta totusi numai vreo 9 —10 a resolvatu in favorulu recurentiloru! — Eră dora prea naturalu, că romanii, maghiarii si germanii se se abtiena dela o astfeliu de alegere, care dela inceputu si pana la sfirsitu e plina de ilegalități. Acesta s’a si intemplatu si, după cum amu relatatu in numerulu trecutu, ei n’au luatu parte la urna, de si s’au facutu feliu de feliu de încercări, pentru că se înduplece pe unul sau pe altulu din partea infratitiloru că totuși se partecipe si dintre ei. Intre altele amintimu numai încercarea dd. Sch.............si Gm................la pomulu verde si a tatiloru de vecinu prin Brasiovulu vechiu si alte si alte, inse desiertu, cace peptulu romanului este multu mai nobilu, decatu se se pota amagi prin momele infernale. Noi vomu cere la tempulu seu anularea alegerei dela dieta si, deca nici aici nu vomu reusi, vomu multiami cu acea trista esperientia, ca nu sasii suntu contrarii nostri, ci aiurea se afla isvorulu, din care emaneza puterea loru, pentru că se ne puna petiorulu pe gutu. Noi ne amu luptatu eroicesce si iu modu demuu de admiratu si totusi unu corespundinte alu