Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1904 (Anul 67, nr. 242-265)
1904-11-25 / nr. 261
SEDACŢIUNEA, reministraţiunea şi Tipografia Braşov, piața mare nr. 30. Scrisori nefrancate au ce primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE ce primesc la Administraţia'06 în Braşov si la urmatoarele BIROURI de ANUNŢURI: In Vlona: laM. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Em eric Leaner.. Heinrich Schalok. A. Oppelik Nachi., Anton Oppeiik. In Budapesta la A. V. Goldberger. Ekstein Bemat. Iuliu Leopold (VII Erzsebet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o serie 20 bani „gazeta“ iese iBüe-ediö di Ahonameme, pentru Aut'Hiörs. Pe fen an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii fia Duminecă 4 cor. pe nn. Mim România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 ft., pe trei luni 10 ft. N-ril de Duminecă 8 fr. pe an. Se premuieră la toate oficiele poștale din Litru și din afară și la dnii colectori. Abonamentul pentmi Brasov Administrațiunea, Piața mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe șase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă: Pe un an 24 cor., pe șase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 261. iraşe¥, Joi 25 loemvrie (8 Decemvrie. 1904. ANUL LXVII Consciinţe sensibila. J (S) Maghiarii sunt în mare terhere. Două armate stau faţă în faţă. De-oparte Ştefan Tisza, ministrul preşedinte cu guvernamentalii din tótá téra; de altă parte Apponyi aliat cu Kossuth, Zichy, Banffy, Szederkényi, adecă cu conducătorii grupurilor oposiţionale şi a aderenţilor lor din ţară. Ambele tabere pretind a mântui téra şi sunt gata a se lupta, mai amarnic decât Ruşii cu Japonesii. Ce s’a întâmplat? După Tisza s’a întâmplat numai ceea ce trebuia se se întâmple, dacă este ca parlamentul se funcţioneze şi lucreze regulat, adecă s’a luat oposiţiunei mijlocul de a putâ zădărnici acâstă lucrare prin obstrucţiune. După Apponyi şi fraţii lui de cruce, s’a întâmplat, că regulamentul camerei, adecă ordinea după care au a decurge de abaterile şi a se aduce condusele, fu schimbat în mod violent, fără de învoirea minorităţii, adecă a oposiţiunei. Cei din urmă, opoziţionalii, nu spun, dacă ei s’ar fi învoit vre-odată la o astfel de schimbare, dar asigură sus şi tare, că este în interesul terei a se pute obstrua, căci prin obstruare s’a stors şi se mai pot storce de la „Nemţi“ concesiuni naţionale. Vin apoi Coloman Szell, fostul ministru-preşedinte, şicontele Iuliu Andrassy şi în lungile lor epistole înduioşate povestesc, că ei sunt siliţi a părăsi tabăra lui Ştefan Tisza, deoarece ei, „consciinţe sensibile“ ce sunt, nu pot aproba nici măcar violarea formelor de drept stabilite pentru aducerea legilor, adecă regulamentul camerei, necum violarea legilor. Ce legistă conscienţioşî! Ce oposiţie respectătore de legi! De cred de ani însă pe Coloman Szell şi pe contele Andrassy nici sensibilitatea consciinţei lor, nici respectul cel mare ce-l au chiar şi faţă de formele de drept, pe care se razimă regulamentul camerei, nu i-a îndemnat o singură dată măcar a-şî ridica glasul în dietă în contra încălcărilor nenumărate şi neîncetate de lege faţă cu naţionalităţile nemaghiare. Nu i-au făcut să rostescă nici măcar un cuvânt de desaprobare atunci, când s’a despreţuit şi violat legea fundamentală art. 44 de la 1869, votată de dieta ungară şi sancţionată de regele Ungariei, adecă a legei „despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor“. Din contră Szell, Andrassy şi toţi ai lor nu numai au aprobat şi aprobă şi acum orice încălcare a acestei legi din partea guvernului şi a organelor sale, ci au conlucrat la aducerea unor legi, votând cu însufleţire pentru ele, prin cari se şterg şi se nimicesc drepturi cardinale, asigurate naţionalităţilor prin legile de la 1868. Domnii din opoziţia maghiară ca şi domnii aceştia, cari au eşit din partidul guvernului, mânaţi de consciinţa lor „sensibilă“, sunt decreci de ani complicii celor din tabera lui Tisza, cari îşi iau refugiul la forţă şi la violenţă în cestiunea regulamentului camerei. Aceştia din urmă cel puţin şi-au rămas consecvenţi în ce privesc nerespectarea dreptului şi a legei. O enunciaţiune cam de aceeaşi natură darin altă ordine de idei, o făcu cu ocasiunea instalării sale ca al doilea preşedinte al Curiei în faţa judilor întruniţi, Oberschall, despre care se cide, că e un stâlp al justiţiei maghiare. Dânsul se plânge in vorbirea sa, că Curia prin instituirea curţilor cu juraţi în căuşele penale e condamnată a judeca numai asupra controverselor despre formele împlinite, or nu în merit asupra judecăţilor înseşi De la un bărbat cu învăţătură şi practică judecătorescă multilaterală, cum este noul preşedinte al Curiei, se putea aştepta cu drept, că în vorbirea sa va combate mai întâiu defectele cu mult mai mări şi mai perniciose, decât cel amintit ale justiţiei maghiare. Unul din aceste mari defecte este, că in Ungaria partea cea mai mare a cetăţenilor comunică şi se înţeleg cu judii lor ca şi cu nişte chinezi prin tălmaciu, juraţi şi nejuraţî, apţi şi neapţi şi că astfel de dragul multor judi, cărora li-e lene a învăţa limbile ţării, adecă limbile popoarelor ţării, se ingreunază şi se înrăutăţeşte şi mai mult mersul justiţiei, şi că în secolul nostru când chiar şi valiul turcesc scie şi află a fi natural, că judecătorul trebue se înţelegă pe acela, pe care-l judecă, procedura cu tălmacii nu este şi nu poate fi nicidecum spre lauda judicaturei maghiare ci e de-a dreptul ruşinosă. Opoziţia şi disidenţii din partida lui Tisza sunt peste măsură sensibili, dacă li se calcă pretinsul drept de a putu obstrua, dar nu le pasă de loc dacă altor cetăţeni „de a doua mână“ li se calcă chiar şi cele mai elementare şi firesc drepturi asigurate prin legi şi aduse în totă forma prin concursul lor şi al antecesorilor lor; or preşedintele Oberschall vede o crângă uscată pe arborele justiţiei maghiare, dar că arborele e uscat din rădăcină, asta nu o vede. Din Camera română. In şedinţa de Marţi a Camerei române ministru de finance Em. Costinescu a depus pe biuroul Camerei un proiect de lege modificător la art. 21 din legea Băncilor populare. In urma acestei modificări, Statul va garanta avansurile pe efecte făcute de Banca Naţională băncilor populare, până la concurenţa sumei de 20 milione. Proiectul a fost primit cu aplauze de Cameră şi a fost luat imediat în desbaterea secţiunilor. Un prognostic. „Pesti Hírlap“, organul baronului Banffy, vorbind despre cele ce au să urmeze după redeschiderea dietei, face următorul prognostic: — „Vor fi scandaluri înspăimântătore. Nie! într’un parlament nu s’a întâmplat ceea-ce se va întâmpla la noi. Palatul (dietei) are scresune de detunături de revolver, Tisza şi garda lui s’au decis la acest răsboiu. Vom merge apoi se alegem — cei-ce am mai rămas. Implorăm însă pe Tisza se asculte dorinţa naţiunei şi se se retragă. Deca vorbirile noastre (ale oposiţiei), vor fi împedecate de gardiştii sei, noi nu mai suntem responsabili de nimic Braşov, 24 Noemvrie. Convenţia comercială dintre Austro-Ungaria şi Germania. Ziarele vienese aduc scrrea, ca miniştri de resort austriac şi ungari au avut o conferenţă comună în cestiuneaconvenţiei comerciale cu Germania. In urma ruperei negocierilor cu Germania s’a ivit necesitatea de a se pune cestiunea, în ce chip s’ar pute reînoi negocierile. Conferenţa de erî a durat doue ore şi sedice, câ miniştrii austriaci şi ungari s’au învoit asupra procederei de urmat. Din Berlin se telegrafeza, că guvernul german nu va presenta Reichstag-ului nouele convenţiuni cu statele streine pentru ca Austro-Ungaria se n’aibă cunoscinţă de concesiunile pe basa cărora s’au încheiat tratatele cu celel’aite ţări. Delegaţiunea permanentă a societăţilor francese de pace, întrunite Luni în Paris sub preşedenţia d-lui Frédéric Passy, a decis să ia iniţiativa unei petiţiunî generale prin care guvernele Rusiei şi Japoniei să fie rugate, ca faţă de atrocitatea răsboiului actual şi a dilamităţilor ce resultă dintr’însul, se încheie un armistiţiu în vederea păcei de o potrivă de onorabilă pentru ambele naţiuni. Biroul internaţional al păcei de la Berna va fi rugat se ia de asemenea iniţiativa unei petiţiunî identice în tote ţările. Noul budget al României presentat de ministrul de finanţe Costinescu în şedinţa de luni a camerei, presentă următorele posiţiuni la venite: dări directe 41,460.000 lei; monopoluri 51,735,000 lei; domenii 24,506,500 lei; lucrări publice 18,137,000 lei; ministeriul de interne 15,868,762 lei; ministeriul de finanțe: 4,961,000; ministeriul de răsboiti 967,000; ministeriul de externe 211,000; ministeriul de culte 1,321,004 Dări indirecte 63,94,000 La daltă 229,045,766 lei. Noul budget presentă un minus de 5,301,476 lei față de posițiunile budgetului curent. La cheltueli: Datoria publică 86,239,788 lei; ministeriul de resboiti 38,820,000 lei; ministeriul de finanțe 37,489,833; ministeriul de instrucție 21,275,960; ministeriul de interne 4,525,000; lucrările publice 5,297,996; ministeriul de domenii 4,396,151 lei; ministeriul de interne 1,745,305; consiliul de miniștri 56,400; fondul pentru credite suplimentare 1,139,799 lei. Laolaltă 228,645,736 lei. Fiind cheltuelile noului budget cu 1,088,836 lei mai mari decât cheltuelile budgetului curent, budgetul anului viitor administrativ se presentă cu un plus de peste 1 milion lei. Situația politică ungară. Guvernul a mobilisat tote condeiele, de cari dispune, ca să informeze „opiniunea publică“ asupra „posiţiunei strălucite“ în care se află în mijlocul harababurei generale. Prin oficiosul „Pol. Corr.“ contele Tisza vestesce urbi et orbi, că soirile răspândite de organele de publicitate ale oposiţiei despre neînţelegeri ivite în sînul cabinetului său, despre un proces de descompunere în partidul liberal şi despre sguduirea posiţiunei cabinetului însuşi, — sunt faime şi născociri tendenţiose. Din potrivă — spune oficiosul amintit — posiţiunea contelui Tisza e tare şi neclintită, unitatea partidului seu e perfectă şi disidenţele de până acum n’au slăbit întru nimic cadrele partidului. Biuroul telegrafic ungar împărtăşesce cu mare bucurie scriea, că in clubul liberal din Budapesta nu se vorbesce despre alt-ceva, decât despre favoirea de care se bucură contele Tisza la Curte. Majestatea tia l-a primit pe Tisza forte graţios, ca totdeauna, ţine la ei şi-şi arată simpatiile şi alipirea faţă de primul său sfetnic ungar. O dovadă despre acesta este şi declaraţia ministrului Hieronymi în Pojun, că guvernul nu va da îndărăt în faţa obstrucţiunei, ci va lupta şi mai departe contra ei. Declaraţia acesta n’ar fi fâcut’o Hieronymi, décâ Tisza nu s’ar bucura de graţia şi încrederea Coroinei. — Aşa dice cota mamelucescă. Contele Tisza a primit alaltăerî delegaţia, care i-a presentat adresa de încredere a partidului liberal din comitatul Pestei. Tisza a ţinut erăşi un discurs, in care a accentuat între altele, că de la început era sigur de succes. Glasul seu n’a resunat în deşert, căci ătă nu numai cetăţenii liberali, ci şi ţinuturi întregi oposiţionale pănă acum, dau dreptate guvernului şi-i doresc succese în luptele viitoire. Apoi a zis : „După părerea mea lucru principal e, să facem să înţelegă poporul, că sunt primejduite tocmai succesele ce le-am dobîndit la 1848, că sunt în primejdie cele mai liberale instituţiunî. Trebue, deci, să salvăm esenţa şi să facem inofensive esistenţele catilinare, cari primejduesc adevăratul parlamentarism“ Când se va redeschide dieta, nu se scie. Soirile răspândite în privinţa aceasta pănă acum, se baseaza pe pure combinaţiunî. Un lucru pare sigur: înainte de redeschiderea dietei ministrul preşedinte Tisza va mai face câteva escursiunî în oraşele din provincie, ca să ţină discursuri asupra situaţiunei. Se crede totuşi, că dieta va fi redeschisă într’una dinfilele săptemânei viitoare. Din străinătate. Crisa ministerială din Serbia a fost provocată de motive mai adânci decât afacerea de imunitate a deputatului socialist Ilici. Cunoscătorii au spus-o deja la formarea cabinetului Gruici, că acesta nu pate se fie de durată lungă. Partidul radical vechiu, moderat, avea 75 mandate, numai cu 7 mai multe decât radicalii independenţi. Aceştia însă invocă în favorul lor, că representa elementul intellectual. Cabinetul Gruici era format din fusiunea ceior două partide. Acesta fusiune însă n’a fost sinceră. Este mai mult ca sigur că regele Petru va disolva scupstina. După solrile ce sosesc din Belgrad tratativele celor două partide radicale s’au întrerupt. Regele a chemat la sine ție Pasici, voind a-l însărcina cu formarea cabinetului. Pasici a refuzat. Probabil că orășî tot Gruici va fi șeful cabinetului. Pă-