Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1904 (Anul 67, nr. 242-265)

1904-11-26 / nr. 262

REDACTITNEA, Afiministratiimnea si Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori neb­ancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimite INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov si ia urmate rele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena, ia M. Dukes Nachi., Nux. Augenfeld & Emeric Lea­ner., Heinrich Schalek, A. Op-S­elik Nachf., Anton Oppelik. * Budapesta la A. Y. Gold­berger, Ekstein Romat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani „GAZETA11 iese Abonamente pentu Alisig sisrti Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 4 cor pe an. Pentru România și străinătate: Pe un an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate po­­clele poștale din întru și din afara și la d­nii colectori. Abonamentul pentru Brașov Administratii*nea. Piața mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.­ Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe sese lunî 12 cor., pe trei lunî 6 cor. Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 262.—anul LXIII Braşov, Vineri 28 Noemvrie (9 Decemvrie). 11)04 .• ..... (Număr de Duminecă 48.) Protestarea Saşilor. (a) Dumineca, trecută la orele 3 după amiaciî cete-cete de Saşi se în­dreptau pe Strada Lungă înspre şcol­a evangelică din Braşovul-vecină. Aici era convocată adunarea alegătorilor din ţara Bârsei, spre a protesta împotriva proiectului de lege al lui Berze­viczy. Situaţia politică a Saşilor îşi are particularităţile sale, cari pe mulţi ii lasă în nedumerire mai ales în timpul din urmă. Deputaţii Saşilor, cari eşiseră din partidul guvernului pe timpul lui Banffy, când acesta adusese legea pentru maghiarizarea numelor de lo­calităţi, — îndată ce a venit Tisza la putere au intrat or­aşi în partidul guvernamental, fără se fi întrebat pe alegători, decă consimt cu acest pas al lor. Numai după aceea ivindu-se glasuri în publicitate din partea ale­gătorilor saşi, s’au convocat adunări, cari au declarat apoi ulterior, că se învoiesc şi ei, ca deputaţii lor se facă parte din partidul guverna­mental. Declaraţia acesta ulterior­ă n’a fost înse adusă fără discuţie. S’au aflat mai mulţi bărbaţi printre Saşî, cari n’au fost de părere, că e bine şe între deputaţii lor în partidul lui Tisza. Ne aducem aminte forte bine, că la adunarea ţinută anul trecut în aceeaşi sală din Braşovul-vechiu, s’au ridicat mai multe glasuri­, cari au zis, că e un joc nevrednic din par­tea acestor deputaţi, se esă şi se între în partidul de la­ putere. Şi déea întră acuma, pe ce basă şi pe ce garanţie întră? Ce se va întâm­pla, déea peste cât­va timp va veni şi Tisza cu vr’un proiect de lege asupritor? Deputaţii se iesă ură din acest partid ? N a trecut bine anul şi oră, că răspunsul la întrebările de mai sus îl avem. Tisza s’a presentat şi el cu un proiect de l­ege mai asupri­tor chiar şi decât al lui Banffy... Şi alegătorii saşi s’au adunat ârăşî din totă ţara Bârsei în sala cea mare din Braşovul-vechiu. Pe feţele lor era tipărită îngrijirea şi mâhnirea, căcî ceea­ ce preved­useră unii înainte cu un an, s’a întâmplat. S’au pronunţat la acâstă adu­nare 13 discursuri, vorbind 5 păs­tori sufletesc­, un doctor, doi advo­caţi, doi fabricanţi şi un ţăran. Toţi şi-au esprimat durerea faţă cu mă­surile asupritore. Unul dintre fabri­canţi, ales de curând deputat, a spus, că reciând proiectul lui Berzeviczy, a dus numai­decât „noi n’a veni ce căuta aici în dietă“ şi pentru prima oră în viaţă a priceput pasivitatea Românilor. Alegătorii saşi din ţara Bârsei au votat şi o resoluţiune, în care protestază contra proiectului lui Ber­­zeviczy şi însărcinază pe deputaţii lor, ca să caute a impedeca pe cât vor puta, ca proiectul se nu devină lege, ori decă totuşi va deveni lege, se se mndulească măsurile mai aspre. Un singur glas s’a ridicat, ce­rând se se declare, că în cas dacă proiectul ar deveni lege, cei 14 de­putaţi saşi se părăsescă partidul lui Tisza. Glasul acesta a fost al predi­catorului Scherg. El n’a n’a fost as­cultat însă, căcî imediat s’au sculat câţi­ va oratori, cari l’au combătut, şi d-1 Scherg la mai multe rugăminte şi-a retras propunerea. Adunarea a fost liniştită, dis­­cuţiunile fără patimă. O singură patimă s’ar puta releva numai, care făcea nota dominantă in toate cu­vântările: dragostea nemărginită faţă cu combia moştenită de la stră­buni, limba şi cultura naţională. Er d-­ Scherg a dat dovadă de o extremă abnegaţie, când pentru a nu tulbura unanimitatea şî-a retras propunerea. Dacă insă unanimitatea aceasta va fi de folos, însuşi Scherg o trage la îndoială, când supunându-se ma­jorităţii declară, că prin asemenea voturi politica soseasca a ajuns pe povârniş. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Pe scările Tribunalului. Re Emanoil Părăianu. De cât o judecată drept.­­ Mai bine o pace strâmbă. Nicolae Rădăcină şi Dinu Munteanu, bâtrâul fruntaşi ai satului şi prietini fără păreche altă dată, trenţeroşi şi îngheţaţi aşteptau la scările tribunalului ceasul jude­căţii. — Şi de câte ori se întîmpla să’şi arunce ochii unul la altul, li se învineţea faţa de mănie şi de ură, de ai fi jurat că aceşti omeni n’au fost prietini nici­odată. Şi cu toate acestea copilărise împreu­nă, li se încovoiase spinările, ducând sar­cinile iobăgiei şi prin munca lor îmbogă­ţise mulţi boeri şi arendaşi. Nu e vorbă, îşi agonisiseră şi ei ceva la bătrâneţe. Erau omeni cu vadă în sat, îşi măritaseră fetele, îşi însuraseră băeţii cu dare de mână şi rămaseră la bătrâneţe în casele lor vechi şi curate, fără să-i pice picătura şi fără să-i afume fumul. Părinţii lor fuseseră Panduri de ai lui Tudor şi ei, în florea tinereţei, ostaşi de ai lui Magheru. îi era drag satului de ei! Nici odată nu-i veduse certându-se; fraţi să fi fost şi nu s’ar fi iubit cum se iubeau ei. Şi apoi cine erau mai înţelepţi ca moş Ni­­colae şi moş Dinu? pe câţi nu-i ajutaseră cu sfaturile lor! Dar într’o zi,­că nu aduce anul ce aduce cesul, înmulţindu-se omenii şi cu omenii relele şi cu relele şi legile, — nefiind destui judecători şi pricini fiind multe, înfiinţându-se mai multe judecătorii de paie, căciu partea şi pe satul lor să aibă una, de oare­ce era cam la mijlocul plăşii şi le venea mai le îndemână împri­cinaţilor să vină acolo. Cu toate acestea în satul lor numai certe nu erau şi dacă se întîmpla vre­una, apoi nimeni nu se ducea la judecător, ci alerga mai bine la moş Nicolae ori la moş Dinu, care le făcea tot­deauna dreptate îm­­păcându-l. Dar când pasce păcatul, pe om­u’ai ce-i face ! Nu ştiu de unde pănă unde, ori mai bine cum e dicătorea, că „lupii se ţin după oi şi corbii după hoii“, că la moş Nicolae venise un advocat, căruia îi închiriase o odae şi începuse se trăiască, şi să trăiască bine pe spatele nenorociţilor cu jelbi, şi par’ că era un făcut, că de când venise el, pricinile se înmulţiseră şi ce făcea ce dregea, că tată­­Sina nu mai răsbea pe cli­enţi, cum le dicea el. Dar, vorba Românu­lui, „banului tău pungă să nu-i faci“. Aşa şi advocatul nu se pricopsea, că de câte ori „se ducea pe la târg, venea fără ban în buzunar, căci îi perdea pe toţi la cărţi şi de multe ori n’avea nici ce mânca, şi atunci intra cu moş Nicolae în vorbă, şi vorbea şi îi tot spunea pănă în vremea mesei, şi cum a lăsat Dumnedeu pe om cu inimă bună, îl poftea moşnagul la masă; nu e vorbă, că nu-i da vre-un lucru mare, e că aci, tigaia cu jumărî gătite de baba, ara nouă plină cu vin vechiu, că de, aşa e dicătorea: „Vinul cât de vechiu şi femeea cât de tîneră“. Apoi, vre-un cocoş în fri­gare, vre-o strachină două de lapte, cu smântână de două degete. Şi bând mâncând şi vorbind prindea moşul chef, prindea şi advocatul şi stau amândoi de vorbă pănă la cântarea coco­şului, că de ! când vorbesc! nu scii cum trece vremea. Apoi spunea advocatul verdi şi uscată, ,de căsca gura moş Nicolae, oare de şi bă­trân, dar nu audise atâtea. Intr’o zi de serbătore pe când advo­catul nu avea procese, nici bani să se ducă la târg, şedea pe prispă şi vorbea cu moş Nicolae : — Bine moşule, n’ai băgat d-ta de semă, că Dinu când a pus stoborii ăi noi, ţi-a călcat pământul , cu vre-o palmă şi mai bine. — Ba am văcjut, Domnule, dar o fi greşit şi el, că doar nu e inginer, şi apoi o palmă de pămînt nu e lucru mare. — O fi, moşule! Dar aşa se face dâ­ră în barbă , anul ăsta o palmă, la anul alta, şi o să te pomenesci odată fără pământ. Pe când vorbeau ei, tocmai trecea şi Dinu, care venea se mai vorbescă cu moş Nicolae de seceta cu care îi pedepsise Dum­­neezeu, de li se uscase tot porumbul. Advocatul venindu-l venind, întră în casă, el moș Nicolae eșindu-i înainte, îl sprijini cu vorba : — Bine că veniși, Dinule, să mă cert cu tine. Dar bine omule tu n’ai vertut, când ai pus stoborii, că ai intrat peste mine aproape cu o palmă ? — Ba am vecrut, dar nu e o palmă, Revistă politică. Braşov, 25 Noeruvrie. Taberele politice unguresce s’au resboit şi în decursul acestei săptă­mâni. S’au ţinut mulţime de adunări poporale în oraşele din provincie, cele mai muite puse la cale de partidele din oposiţie, în cari s’a protestat împo­triva guvernului. S’au ţinut şi câ­­te­va adunări aranjate de guverna­mentali pentru a lua posiţiune favo­rabilă guvernului. Seria acestor adu­nări nu s’a încheiat încă. Pe cjiuade ac­i oposiţionalii au convocat întru­niri de protestare în vr’o 30 de oraşe, or pe cehia de Duminecă al­tele, între cari una la Pormi la care se va presenta contele Apponyi ală­turi de Francisc Kossuth. Tot pe Duminecă e proiectată o mare adu­nare a guvernamentalilor în Târgu- Mureşului, la care se va presenta, probabil, şi ministrul-preşedinte Tisza, ca să ţină o vorbire de apărare a politicei sale. ★ Intr’aceea foile din Budapesta vestesc, că noua sesiune a dietei se va deschide la 13 Decemvrie st. n. încă de pe acum se svonesce, că noua sesiune va fi una din cele mai tur­bulente, deoare­ce oposiţia va face us de toate armele ce-i stau la în­demână pentru a zădărnici acţiunea guvernului. Deputaţii din opoziţie, cari vor cere cuvânt înainte de or­dinea de 4" Pe basa vechiului regu­lament, vor fi opriţi să vorbască, ba vor fi eschişi chiar din şedinţă, dacă nu se vor ogoi. Scenele scanda­­loase se vor ţine lanţ. Tisza însă nu va ceda. In mijlocul scandatelor el îşi va vota indemnitatea budgetara pe primele trei luni ale anului vii­tor, apoi el va amâna dieta pană la mijlocul lunei Ianuarie. Se va des­chide apoi a cincea sesiune şi în 4 — 5 şedinţe guvernul îşi va vota proiectul de budget pe 1905, con­tingentul de recruţi şi provisoriul co­mercial — după care dieta va fi din nou amânată pe timp de două luni. După espirarea acestui termin, ar fi să se disolve camera şi în Aprilie ar urma alegeri dietale nouă. * Nu mai puţin strălucit merg lu­crurile în Austria, unde situaţiunea par­lamentară e aproape aşa de în­curcată ca şi în Ungaria. Partidul Cehilor tineri a declarat, că nu va vota guvernului decât credite mai mici. Germanii însă sunt gata a vota credite mai mari, însă cer în schimb concesiuni şi favoruri pentru ei. In­­tr’o ast­fel de situaţiune sesiunea parla­mentului se va sfîrşi şi de astă-dată fără de nici un resuitat şi se crede, că încă în săptămâna acesta parla­mentul austriac va fi amânat. * In Serbia a isbucnit d^ele tre­cute crisă ministerială. întreg guver­nul şî-a dat demisiunea. Regele a însărcinat pe Gruk­î cu formarea u­­nui nou cabinet, dar n’a ajuns la nici un resultat, de­oare­ce nici unul din bărbații mai distinși politici, nu vreau să facă parte din cabinet până când scupștina nu va fi disolvată. *

Next