Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1904 (Anul 67, nr. 242-265)
1904-11-26 / nr. 262
REDACTITNEA, Afiministratiimnea si Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nebancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimite INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov si ia urmate rele BIROURI de ANUNŢURI: In Viena, ia M. Dukes Nachi., Nux. Augenfeld & Emeric Leaner., Heinrich Schalek, A. Op-Selik Nachf., Anton Oppelik. * Budapesta la A. Y. Goldberger, Ekstein Romat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani „GAZETA11 iese Abonamente pentu Alisig sisrti Pe un an 24 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 4 cor pe an. Pentru România și străinătate: Pe un an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate poclele poștale din întru și din afara și la dnii colectori. Abonamentul pentru Brașov Administratii*nea. Piața mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe sese lunî 12 cor., pe trei lunî 6 cor. Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 262.—anul LXIII Braşov, Vineri 28 Noemvrie (9 Decemvrie). 11)04 .• ..... (Număr de Duminecă 48.) Protestarea Saşilor. (a) Dumineca, trecută la orele 3 după amiaciî cete-cete de Saşi se îndreptau pe Strada Lungă înspre şcola evangelică din Braşovul-vecină. Aici era convocată adunarea alegătorilor din ţara Bârsei, spre a protesta împotriva proiectului de lege al lui Berzeviczy. Situaţia politică a Saşilor îşi are particularităţile sale, cari pe mulţi ii lasă în nedumerire mai ales în timpul din urmă. Deputaţii Saşilor, cari eşiseră din partidul guvernului pe timpul lui Banffy, când acesta adusese legea pentru maghiarizarea numelor de localităţi, — îndată ce a venit Tisza la putere au intrat oraşi în partidul guvernamental, fără se fi întrebat pe alegători, decă consimt cu acest pas al lor. Numai după aceea ivindu-se glasuri în publicitate din partea alegătorilor saşi, s’au convocat adunări, cari au declarat apoi ulterior, că se învoiesc şi ei, ca deputaţii lor se facă parte din partidul guvernamental. Declaraţia acesta ulterioră n’a fost înse adusă fără discuţie. S’au aflat mai mulţi bărbaţi printre Saşî, cari n’au fost de părere, că e bine şe între deputaţii lor în partidul lui Tisza. Ne aducem aminte forte bine, că la adunarea ţinută anul trecut în aceeaşi sală din Braşovul-vechiu, s’au ridicat mai multe glasuri, cari au zis, că e un joc nevrednic din partea acestor deputaţi, se esă şi se între în partidul de la putere. Şi déea întră acuma, pe ce basă şi pe ce garanţie întră? Ce se va întâmpla, déea peste câtva timp va veni şi Tisza cu vr’un proiect de lege asupritor? Deputaţii se iesă ură din acest partid ? N a trecut bine anul şi oră, că răspunsul la întrebările de mai sus îl avem. Tisza s’a presentat şi el cu un proiect de lege mai asupritor chiar şi decât al lui Banffy... Şi alegătorii saşi s’au adunat ârăşî din totă ţara Bârsei în sala cea mare din Braşovul-vechiu. Pe feţele lor era tipărită îngrijirea şi mâhnirea, căcî ceea ce preveduseră unii înainte cu un an, s’a întâmplat. S’au pronunţat la acâstă adunare 13 discursuri, vorbind 5 păstori sufletesc, un doctor, doi advocaţi, doi fabricanţi şi un ţăran. Toţi şi-au esprimat durerea faţă cu măsurile asupritore. Unul dintre fabricanţi, ales de curând deputat, a spus, că reciând proiectul lui Berzeviczy, a dus numaidecât „noi n’a veni ce căuta aici în dietă“ şi pentru prima oră în viaţă a priceput pasivitatea Românilor. Alegătorii saşi din ţara Bârsei au votat şi o resoluţiune, în care protestază contra proiectului lui Berzeviczy şi însărcinază pe deputaţii lor, ca să caute a impedeca pe cât vor puta, ca proiectul se nu devină lege, ori decă totuşi va deveni lege, se se mndulească măsurile mai aspre. Un singur glas s’a ridicat, cerând se se declare, că în cas dacă proiectul ar deveni lege, cei 14 deputaţi saşi se părăsescă partidul lui Tisza. Glasul acesta a fost al predicatorului Scherg. El n’a n’a fost ascultat însă, căcî imediat s’au sculat câţi va oratori, cari l’au combătut, şi d-1 Scherg la mai multe rugăminte şi-a retras propunerea. Adunarea a fost liniştită, discuţiunile fără patimă. O singură patimă s’ar puta releva numai, care făcea nota dominantă in toate cuvântările: dragostea nemărginită faţă cu combia moştenită de la străbuni, limba şi cultura naţională. Er d- Scherg a dat dovadă de o extremă abnegaţie, când pentru a nu tulbura unanimitatea şî-a retras propunerea. Dacă insă unanimitatea aceasta va fi de folos, însuşi Scherg o trage la îndoială, când supunându-se majorităţii declară, că prin asemenea voturi politica soseasca a ajuns pe povârniş. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Pe scările Tribunalului. Re Emanoil Părăianu. De cât o judecată drept. Mai bine o pace strâmbă. Nicolae Rădăcină şi Dinu Munteanu, bâtrâul fruntaşi ai satului şi prietini fără păreche altă dată, trenţeroşi şi îngheţaţi aşteptau la scările tribunalului ceasul judecăţii. — Şi de câte ori se întîmpla să’şi arunce ochii unul la altul, li se învineţea faţa de mănie şi de ură, de ai fi jurat că aceşti omeni n’au fost prietini niciodată. Şi cu toate acestea copilărise împreună, li se încovoiase spinările, ducând sarcinile iobăgiei şi prin munca lor îmbogăţise mulţi boeri şi arendaşi. Nu e vorbă, îşi agonisiseră şi ei ceva la bătrâneţe. Erau omeni cu vadă în sat, îşi măritaseră fetele, îşi însuraseră băeţii cu dare de mână şi rămaseră la bătrâneţe în casele lor vechi şi curate, fără să-i pice picătura şi fără să-i afume fumul. Părinţii lor fuseseră Panduri de ai lui Tudor şi ei, în florea tinereţei, ostaşi de ai lui Magheru. îi era drag satului de ei! Nici odată nu-i veduse certându-se; fraţi să fi fost şi nu s’ar fi iubit cum se iubeau ei. Şi apoi cine erau mai înţelepţi ca moş Nicolae şi moş Dinu? pe câţi nu-i ajutaseră cu sfaturile lor! Dar într’o zi,că nu aduce anul ce aduce cesul, înmulţindu-se omenii şi cu omenii relele şi cu relele şi legile, — nefiind destui judecători şi pricini fiind multe, înfiinţându-se mai multe judecătorii de paie, căciu partea şi pe satul lor să aibă una, de oarece era cam la mijlocul plăşii şi le venea mai le îndemână împricinaţilor să vină acolo. Cu toate acestea în satul lor numai certe nu erau şi dacă se întîmpla vreuna, apoi nimeni nu se ducea la judecător, ci alerga mai bine la moş Nicolae ori la moş Dinu, care le făcea totdeauna dreptate împăcându-l. Dar când pasce păcatul, pe omu’ai ce-i face ! Nu ştiu de unde pănă unde, ori mai bine cum e dicătorea, că „lupii se ţin după oi şi corbii după hoii“, că la moş Nicolae venise un advocat, căruia îi închiriase o odae şi începuse se trăiască, şi să trăiască bine pe spatele nenorociţilor cu jelbi, şi par’ că era un făcut, că de când venise el, pricinile se înmulţiseră şi ce făcea ce dregea, că tatăSina nu mai răsbea pe clienţi, cum le dicea el. Dar, vorba Românului, „banului tău pungă să nu-i faci“. Aşa şi advocatul nu se pricopsea, că de câte ori „se ducea pe la târg, venea fără ban în buzunar, căci îi perdea pe toţi la cărţi şi de multe ori n’avea nici ce mânca, şi atunci intra cu moş Nicolae în vorbă, şi vorbea şi îi tot spunea pănă în vremea mesei, şi cum a lăsat Dumnedeu pe om cu inimă bună, îl poftea moşnagul la masă; nu e vorbă, că nu-i da vre-un lucru mare, e că aci, tigaia cu jumărî gătite de baba, ara nouă plină cu vin vechiu, că de, aşa e dicătorea: „Vinul cât de vechiu şi femeea cât de tîneră“. Apoi, vre-un cocoş în frigare, vre-o strachină două de lapte, cu smântână de două degete. Şi bând mâncând şi vorbind prindea moşul chef, prindea şi advocatul şi stau amândoi de vorbă pănă la cântarea cocoşului, că de ! când vorbesc! nu scii cum trece vremea. Apoi spunea advocatul verdi şi uscată, ,de căsca gura moş Nicolae, oare de şi bătrân, dar nu audise atâtea. Intr’o zi de serbătore pe când advocatul nu avea procese, nici bani să se ducă la târg, şedea pe prispă şi vorbea cu moş Nicolae : — Bine moşule, n’ai băgat d-ta de semă, că Dinu când a pus stoborii ăi noi, ţi-a călcat pământul , cu vre-o palmă şi mai bine. — Ba am văcjut, Domnule, dar o fi greşit şi el, că doar nu e inginer, şi apoi o palmă de pămînt nu e lucru mare. — O fi, moşule! Dar aşa se face dâră în barbă , anul ăsta o palmă, la anul alta, şi o să te pomenesci odată fără pământ. Pe când vorbeau ei, tocmai trecea şi Dinu, care venea se mai vorbescă cu moş Nicolae de seceta cu care îi pedepsise Dumneezeu, de li se uscase tot porumbul. Advocatul venindu-l venind, întră în casă, el moș Nicolae eșindu-i înainte, îl sprijini cu vorba : — Bine că veniși, Dinule, să mă cert cu tine. Dar bine omule tu n’ai vertut, când ai pus stoborii, că ai intrat peste mine aproape cu o palmă ? — Ba am vecrut, dar nu e o palmă, Revistă politică. Braşov, 25 Noeruvrie. Taberele politice unguresce s’au resboit şi în decursul acestei săptămâni. S’au ţinut mulţime de adunări poporale în oraşele din provincie, cele mai muite puse la cale de partidele din oposiţie, în cari s’a protestat împotriva guvernului. S’au ţinut şi câteva adunări aranjate de guvernamentali pentru a lua posiţiune favorabilă guvernului. Seria acestor adunări nu s’a încheiat încă. Pe cjiuade aci oposiţionalii au convocat întruniri de protestare în vr’o 30 de oraşe, or pe cehia de Duminecă altele, între cari una la Pormi la care se va presenta contele Apponyi alături de Francisc Kossuth. Tot pe Duminecă e proiectată o mare adunare a guvernamentalilor în Târgu- Mureşului, la care se va presenta, probabil, şi ministrul-preşedinte Tisza, ca să ţină o vorbire de apărare a politicei sale. ★ Intr’aceea foile din Budapesta vestesc, că noua sesiune a dietei se va deschide la 13 Decemvrie st. n. încă de pe acum se svonesce, că noua sesiune va fi una din cele mai turbulente, deoarece oposiţia va face us de toate armele ce-i stau la îndemână pentru a zădărnici acţiunea guvernului. Deputaţii din opoziţie, cari vor cere cuvânt înainte de ordinea de 4" Pe basa vechiului regulament, vor fi opriţi să vorbască, ba vor fi eschişi chiar din şedinţă, dacă nu se vor ogoi. Scenele scandaloase se vor ţine lanţ. Tisza însă nu va ceda. In mijlocul scandatelor el îşi va vota indemnitatea budgetara pe primele trei luni ale anului viitor, apoi el va amâna dieta pană la mijlocul lunei Ianuarie. Se va deschide apoi a cincea sesiune şi în 4 — 5 şedinţe guvernul îşi va vota proiectul de budget pe 1905, contingentul de recruţi şi provisoriul comercial — după care dieta va fi din nou amânată pe timp de două luni. După espirarea acestui termin, ar fi să se disolve camera şi în Aprilie ar urma alegeri dietale nouă. * Nu mai puţin strălucit merg lucrurile în Austria, unde situaţiunea parlamentară e aproape aşa de încurcată ca şi în Ungaria. Partidul Cehilor tineri a declarat, că nu va vota guvernului decât credite mai mici. Germanii însă sunt gata a vota credite mai mari, însă cer în schimb concesiuni şi favoruri pentru ei. Intr’o astfel de situaţiune sesiunea parlamentului se va sfîrşi şi de astă-dată fără de nici un resuitat şi se crede, că încă în săptămâna acesta parlamentul austriac va fi amânat. * In Serbia a isbucnit d^ele trecute crisă ministerială. întreg guvernul şî-a dat demisiunea. Regele a însărcinat pe Grukî cu formarea unui nou cabinet, dar n’a ajuns la nici un resultat, deoarece nici unul din bărbații mai distinși politici, nu vreau să facă parte din cabinet până când scupștina nu va fi disolvată. *