Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)

1919-11-21 / nr. 244

4 . Mâine, Bucureştii este Mâine, Bucureştii, fericiţi vor cuprinde, cu însufleţirea clipelor istorice a căror măreţie întunecă patimile şi dă liber drum izvorului de emoţie curată şi sfânta, vor cuprinde pe trimişii poporului român de la cele patru colţuri de ţară. Prima Adunare naţională a tuturor Românilor îşi deschide larg porţile, cu credinţa că în vecii vecilor de azi înainte ele nu vor mai putea fi închise de mâini streine cari să împiedice păşirea cu demnitate a reprezentanţilor naţiunei române. Momentul acesta nu cunoaşte în Istoria Românilor unul egal şi el încheagă toată simţirea românească în uralele de bine cari acoperă durerile, suferinţele şi amarul anilor de războaie lungi sau de robie grea. Poate câ nici o minte nu va putea reda această simţire în toată frumseţea, vigoarea şi măreţia ei— fiindcâ mai presus de puterea oamenilor este, mai curată ca însăşi izvorul poeziei şi mai furtunoasă ca valul durerilor înăbuşite într’o mie şi mai bine de ani. Nu poţi s’o judeci ziua aceasta în întinderea grandoarei ei de cât comparând-o cu zilele mari ale trecutului pe care le întrece însă — fiindcă ea nu numai că le cuprinde dar le face şi mai strălucitoare prin însăşi măreţia grupărei lor — fiindcă o astfel de clipă îţi prinde sufletul în toate imaginele faptelor mari din trecutul neamului. Cetind istoria te opreşti cu admirare la vremea de glorie a lui Mircea, Ştefan şi Mihai Viteazul; te înduioşezi de suferinţele neamului sub robia fanarioţilor şi te îngrozeşti de moartea lui Tudor — care chemase la libertate poporul ce liber abia de acum va trăi de-a vecii vecilor; — te cutremuri de chinurile lui Horia, Cloşca şi Crişan, de necredinţa împăratului şi a tovarăşilor faţă de Avram Iancu ‘ şi nebunia lui, ne şedea pe suflete ca un păcat greu al nerecunoştinţei omeneşti; te înflori de înstrăinarea dintre fraţii „de-un neam şi de-o lege* — şi blestemi soarta care ne risipise, ne frânsese trupul în patru părţi. Căzute sunt lanţurile pe cari la noi Andrei Mureşianu le aruncase cu scârbă şi revoltă în chemarea sa, la 1848, ca pe urmă un alt suflet înaripat din Ardeal să închege — peste o jumătate de veac — într’un imn de slavă şi credinţă speranţele şi bravura poporului românesc de pretutindeni prin chemarea sa. La Armei Poetului St. O. Iosif i s’a spus, atunci când a cetit versurile sale Reginei Elisabeta, ,de către aceasta: „prea despreme, chemi la arme, încănu a sosit clipa, ci numai peste mulţi ani se va împlini visul nostru la Chemarea venise, însă, la timpul său. Poporul român s’a adunat din toate unghiurile ţării sub flamura tricoloră şi la apelul Celui mai mare Rege al Românilor. Ca într’un caleidoscop ne trec prin faţa ochilor minţii episoadele războiului nostru — cu durerile, umilirile, gloria şi răsplata biruinţei de pe urmă. In momentul care la Bucureşti se adună reprezentanţii României întregite — solii tuturor ţinuturilor româneşti dintre graniţele cari încă nu ni sânt pe deplin recunoscute dar cari capătă astăzi pecetnrre veşnică, ori care va fi voinţa altor popoare. Din această clipă ce va rămâne neuitată, figurile glorioase ale trecutului nostru binecuvintează pe bravii ostaşi cari au făurit România Mare. Către ei să ne îndreptăm gândul şi cu recunoştinţă pentru morţii noştri sfinţi să pornim hotărât pe calea muncei cinstite şi sincere întru fericirea urmaşilor celor cari ne-au realizat visul milenar V. St. I. Anul m 82-lea n-i 244 s«§ s® *us»Jis»*«i WliisepI 21 loemipe iliü litereiaîă »« 1838 de George Bariţin RsâoEţla şi Râmînîsîraflo Braşov, Str. Prundului Nr. 15. Telefon 226. Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare să susţină singuri statul. (Istoria Transilvaniei). Q. Bard ţin. Concesiunea anunţurilor şi abonamentelor o are Prima Agenţie Română de publicitate GH. ILIESCU Bucureşti, s. ionică 6. Apazë seara £rr flecar© szX de 1-vxcrva. Flbonamznîuî: Pe an no .............................................. Pe V, aa. . ....................................... Pe V* au ....................................... Fmntm stremutare îndoit Lei @8 . ÎS Constatări politice Până la adunarea naţională era justificată rezerva partidelor politice din ţările liberale. Nu credem că expectativa pe care o propagă şi unii factori importanţi din Bucovina să fie o politică sănătoasă de viitor. Prea s’ar asemăna cu neputinţă de acţiune, care ar duce partidele noastre la regionalism şi la rolul de remorcă al partidului liberal sau al altuia, după împrejurări. * Dl Fiondor, în discursul său de la întrunirea opoziţiei unite, a acuzat pe dl. Al. Constantinescu, fost ministru de interne, de industrie şi comerţ, că a transformat Bucovina în târg de afaceri, de contrabandă şi îmbogăţire. Acuzaţia este prea gravă ca să nu fie precizat! Aşteptăm dlar precizările şi râspunsul celor interesaţi. Societatea GEORGE BARIŢIU se întemeiază pe baze modern democratice, cu drept pentru fiecare angajat al ei la participare de beneficii. "JT..." . ■aBBÉjÉfcnM O problemă pentru Parlamentul de azi Uniunea femeilor române către Domnule ministru! Domnule Preşedinte! Reuniunile de femei române, din Ardeal şi din teritoriile desrobite, au avut în trecutul nostru un rol important naţional şi istoric. Activitatea lor, care numără odată cu renaşterea noastră culturală, a mers mână în mână cu străduinţele bărbaţilor conducători ai naţiunei noastre. Răsărite, rând pe rând în cele mai de seama centre româneşti, au luat asupra lor, nu numai scopurile de binefacere, ci au rezolvat probleme culturale şi sociale. Reuniunile de femei române, nu numai au fost ocrotitoarele orfanilor şi săracilor, dar au creiat şi susţinut cele dintâi şcoli şi cursuri superioare de fetiţe, au păstrat şi au promovat industria noastră naţională, iar din punct de vedere social au reprezentat, totdeauna valoarea poporului nostru cu toată demnitatea. Consolidate îa Uniune, la care s’au asociat în anul 1913, au dovedit prin Congresele lor, că asociate vor urma ţinta unui program cu principii largi spre binele şi trănicia neamului românesc. Această activitate, depusă de femeia română în decurs de şaptezeci de ani, a îndreptăţit-o să fie chemată ca un factor şi for însemnat, la marele sfat de la Alba- Iulia, care a consfinţit unirea definitivă a neamului nostru întregit şi fericit, prin alipirea la patria mamă. Totodată, luminaţii noştri luptători naţionali au stabilit în programul lor, largi principii de dreptate şi egalitate, pentru poporul român izbăvit din robie, luând în consideraţiune şi dreptul legitimelor revendicări femenine. Astăzi, când aceiaşi fruntaşi ai poporului nostru, merg să-şi împlinească în faţa Consituţiei rolul lor de apărători ai dreptăţii, Uniunea femeilor române solicită Consiliului Dirigent, ca femeia română să fie luată un scut, pentru ca în noua legislaţiune să fia ridicată la demnitatea sa de cetăţeană şi să fie învestită cu drepturi egale ca şi bârbatul, şi astfel să se menţie neştirbit şi nescurtat programul constituit în cele mai luminate zori ale vieţii noastre naţionale. Femeia română din Ardeal şi din teritoriile desrobite este ale- Consiliul Dirigent solut conştientă de ajutorul şi folosul ce l’ar putea aduce poporului său, în condiţiunile ce se recer astăzi pentru întărirea patriei sale scumpe. Noi femeile din România mare întrunira garanţia, că vom urmări şi de acum înainte în această direcţiune interesele noastre naţionale, fără să aparţinem vreunei grupări politice, vrem să avem dreptul da a reprezentat şi opiniunile noastre, şi doleanţele, cu absolută hotărâre, mame şi soţii consacrate familiei, conştiente faţă de datoriile noastre ,cătră stat, nestrămutate păstrătoare a legii şi naţiunea noastre. Totodată rugăm Onoratul Consiliul Dirigent să binevoiască a recunoaște Uniunea femeilor române ca persoană morală. In numele Uniunii femeilor române 771 ari a B. Baiulescu, presidents. Elena Dr. Jotefiamt, secretară. COMITETUL: Elena Popp Hossu Longin vicepresidentă Deva., Cătina Bârssanu Sibiu, Elena Sabadeanu Braşov, Şefia Ealeş Arad, Elena Pop nise Miniu Blaj, Sidonia Ptitrovici Braşov, Maria Moldovan Mediaş, Ana Pop de Lemeny Cluj, Lucrefia Mureşianului da. Papulsfia aia lăeel© pro- Sssteasă contra faptului, că cu toate intervenţiile făcute şi cu toate promisiunile date de d-l şef de resort dr. Mihai Popovici, permisele şi transportul cartofilor din Săcele de cătră jidani continuă iar populaţia moara de foame. Dând loc acestui protest cerem Consiliului Dirigent sa intervină de urgență pentru ca să se pună capăt acestei exploatări neomenoase a popu lațiunei române din Săcele, care pe lângă această exploatare, mai este expusă la fel de fel de bruscări și batjocuri din partea exploatatorilor evrei. : * Stimaţi domni deputaţi şi senatori, iubiţi fraţi, Vă salut în aceste momente sărbătoreşti când delegaţii oficiali ai naţiunei române pentru întâia oară se întrunesc pentru ca să facă pasul însemnat de a întră în parlamentul român. V-am chemat la o consfătuire intimă. Ca membri ai partidului naţional avem datoria să organizăm clubul nostru parlamentar. Aţi răspuns la număr complet. In Bucureşti vom lucra la fondarea statului român nou. Trăim vremuri istorice cari ne-au dat norocul deosebit de a fi martori oculari ai acestei prefaceri. Cu inima curată vom năzui la consolidarea definitivă a statului român. Este greu să faci ceva, dar este mai greu să păstrezi ceea ce ai făcut. Partidul naţonal prin lupta de rezistenţ a vizat ca să ajungem aceste zie. Acum are datoria să ducă Ardealul, Banatul şi părţle ungurene, întregi, cu cinste în parlament, să satisfacă îndatoririle raale primite de la adunarea nao.*u Albii- ÎUuuu pă^an!- i-pentru vecie aceste părţi cu vechiul regat {aplauze). Conducerea acestui partid îşi ţine de datorie să susţină organizaţia acestui partid pentru ca în viaţa politică a României Mari să ducă gândirea politică a naţiunii române din Ardeal, Banat şi părţile ungurene. Pot constata cu bucurie că partidul naţional, mai bine zis poporul român a înţeles cuvântul conducerii de partid. Poporul român a trimis reprezentanţii săi în parlament, ca membri ai partidului naţional. Acest fapt însemnat dovedeşte că poporul român din Transilvania, Banat şi părţile ungurene are deplina conştiinţă a luptei mari duse de partidul naţional de la 1848 încoaci, şi apoi că are deplină încredere că, precum lupta de rezistenţă a fost încoronată de succes, tot astfel va fi garantată şi opera de creaţiune, de edificare a statului ce-o începe acum (vii aclamaţ uni). Mă simt obligat să aduc cea mai sinceră mulţumită faţă de atitudinea hotărîtâ că precum în trecut, tot aşa în viitor partidul naţional va sta exclusiv în serviciul idealurilor naţionale. In trecut a lucrat cu convingere adâncă pentru eliberare, în viitor cu hotărire şi cinste va lucra pentru defnitiva edificare a statului român (aplauze). Domnilor deputaţi, domnilor senatori, Partidul naţional nu are majoritatea în corpurile legiuitoare din Constituantă. El este însă dintre cele mai însemnate (striate , cel mai însemnaţi) la proporţia noastră numerică ni se înmulţesc şi datoriile. Acest partid înseamnă o forţă, o putere politică însemnată pe care o vom întrebuinţa după cum se cuvine. Partidul naţional nu va mai face o politică provincială. Programul nostru politic este clar, îi cunoaştem foarte bine. Suntem apostoli credincioşi şi cinstiţi ai acestui program. S-a mărginit până aci la necesităţile politice ale Ardealului. Pe viitor însă n nu va cuprinde numai interesul acestor provincii, ci interesul şi desvoltarea politică a întregului neam, a României Mari. Partidul naţional nu va mai face o politici provincială (aşa-i) ci politica statului român întreg(aplauze vii şi repetate). Preocupările noastre se lărgesc, privirile noastre se îndreaptă către interesele colective ale ftomănsmului. Numai aşa vom răspunde aşteptărilor, datoriilor naţionale ce le avem. Să desăvârşim o pace demnă şi binefăcătoare pentru naţiunea română. Partidul naţional va şti să facă toate adaptările ,necesare politice cari vor fi bune şi folositoare. Stăm înaintea multor probleme actuale pe cari avem să le rezolvăm bine. De 5 ani suntem în răsboiu crâncen. Partidul naţional a satisfăcut datoriile impuse de răsboiu. Acum naţiunea română are necesitate de binecuvântările păcii. Vom tinde să ajungem la o pace mulţumitoare (aplauze vii), care să satisfacă exigenţele noastre naţionale, de aceea va trebui ca pornind din sentimentele de recunoştinţă faţă de aliaţi şi desăvârşim această pace, care să fie demnă pentru ţara noastră (aplauze vii). Unirea definitivă Va trebui să organizăm sfatul, să creăm Constituţia noului stat, legiuirea dar nativei unificări a vieţii de stat. Aceasta este o muncă uriaşe care reclamă toată puterea şi angajează toată existenţa noastră. Solidaritatea şi disciplina de partid pe lângă libertatea convingerilor. O serie întreagă de alte probleme sunt de rezolvit. Este o datorie imperioasă ca partidul naţional să fie bine organizat, bine condus. Partidul naţional numerice este destul de puternic şi va putea, în urma puterii sale, să introducă in viaţa politică a ţării modul său de a vedea, de a crede iar in opinia publică toata convingerile sale. Aceasta este posibil numai dacă acest partid va ţinea la solidaritatea sa şi dacă va şti la timp să prelucre materialul problemelor diverse. Orice putere numerică, dacă nu va fi codusă de principiile solidarităţii depline şi dsciplinei bine organizate, numără puţi. Este o virtute să ţinem la solidaritatea bine condusă. Ambele principii trebuie să le menţinem (aplauze mi şi repetate) Fiecare membru are libertatea să profeseze convingeri individuale, dar în acelaş timp are datoria să le comunice aici în partid (aplauze şi aclamaţiuni). O convingere poate să contribuie esenţial la rezolvirea unei probleme, sa aducă folos extraordinar. Dar toţi să-şi supună convingerile credinţei colective a partidului naţional care în deplini soidalitari să o apere. Vederile partidului naţional se fornează din voinţa colectivă. Aşa va fi bine pentru nea- I mul românesc pentru câ noi nu avem în vedere interesul izolat al partidului, ci interesul mare al neamului românesc (aplauze vii). Se impune necesitatea constituirii unui dulp fr lamentar (ovaţii îndelungate) Propun numirea alor doi notari : pe dl Crişan şi dr. Oanea. Se primeşte. Propui să se alagă o comisiune de 5—7 inşi cari sâ facă propunerile pentru organizarea clublui parlamentar. D. Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent, mulţumeşte naţiunei române pentru încrederea ce a arâtat-o partidului naţional. Să facem votul. Vom lucra totdeauna pentru întărirea Tai şi mărirea Dinastiei române. (aplauze îndelungate şi furtunoase, aclamaţii nesfârşite; toţi crepitapi şi senatorii se scpala in picioare şi fac ovaţii Dinastiei noastre). pentru organizarea Cuibului la cuvântul apoi d. dr. Vasile Lucaciu şi propune ca această co- misie de organizare a ele fie constituită din urm soane : dr. T. Mihail, dr. Mocioni, Val. Moldovan, Bucşan şi Ioan Teculescu. Sa primeşte. Se anunţă apoi că d. I. la orele 4 se va constitui clubul parlamentar pe baza propunerilor comisiei alese. Din Lumea nouă Greva minerilor din Statele Unite Conform ultimelor depeşi din New York peste un milion cinci sute mii mineri din Statele Unite s’au pus în grevă. De ce? „Le Figaro* [scrie relativ la această grevă. Minerii americani au ajuns recordul mondial în privinţa revendicărilor muncitoreşti. Ei reclamă ziua de şase ore, săptămâna de cinci zile, o urcare cu 60°/h a salarelor, un adaus de 501% pentru orele suplementare, şi 100% pentru muncă prestată în sărbători. Numai atâta Sunt 600009 mineri în Statele Unite. Fără îndoială că mulţi sunt frapaţi de nedreptatea unui regim, care nu permite muncitorilor decât 18 ore de repaus pe zi şi obligă pe un om liber să lucreze cinci zile din şapte. Păşim spre un viitor curios.* Conform ziarului „Chicago Tribune, autorităţile n’au perdut toată speranţa de-a rezolva cât mai repede acest conflict. Ele fac sforţări pentru a sili pe conducătorii mişcatei de-a accepta propunerea preşedintui Wilson, care se năzuieşte să numească o comisiune care să afle modalităţile unei Împăciuiri. Compers, preşedintele Federaţiunei americane de muncă încă este aplicat să sprijinească sforţările guvernului. Consiliul consultativ al Federaţiunei mecanicilor de drumuri ferate cer să se ia imediat măsuri pentru a reuni în Washhington o comisiune industrială care să recunoască dreptul tuturor cetăţenilor şi care să nu seupună negocierilor colective. Aceiaşi declaraţiune asigură că guvernul va fi ajutat pentru restabilirea conţiunilor normale, critică însă tentativa actuală a guvernului şi de a obţine aceasta cu forţa, o astfel de acţiune, agravând mimai situaţiunea şi împiedecând rezolvirea paşnică a conflictului. Greviştii au dat ascultare ordonanţei curiei federale a Statinor Unte care interzicea orice propagandă în favorul grefei. Astfel au renunţat la propaganda pe calea publicaţiunilor în jurnale, după cara le fusese intenţ mea. Congresul încă a votat o rezoluţiune în care se declară că se va solidariza cu guvernul în măsurile ce va lua acesta pentru a fi stăpân pe situaţiune. In urma acestei rezoluţiuni, ministerul de justiţie a depus un proect de lega, în care propune prelungirea legislaţiunei corepţonala de război, pentru o durată de şase luni după proclamarea păcei, în ceia ce priveşte producţiunea articolelor alimentare şi a cărbunelui. Jurnalele americane publică detailuri lungi asupra precauţiunilor minitala luate de guvern. Se anunţă că 52 regimente de infanterie, 28 de artilerie de câmp, 4 de cavalerie şi 20 batalioane de mitraliere s’au designat pentru paza minelor. (L’Humanité) Clubul nostru parlamentar, Dl Iuliu Maniu despre politica viitoare a partidului naţional încheind cu succes lupta pentru rezistenţă, partidul naţional va începe opera de edificare a statului român.