Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-05-05 / nr. 96
«Mal hi 94-Mi *4 •• WiMMile**) SU mmmî »!***•«m, ial Malii IS11 IzAmsMh :» 1888 «* George Bmţ'm Redacţia Administraţia Braş»*, Fiafa Sdbw&tft M Baean^tS, Twttarul Jiagim Maria Bratea, Flat® Libart&tU $8 ®aour»st!, Teatral Ragista Marî» (Ba tet (Sîiprajal pmtm ^»p»r arâfewațiî ți •llgwrhii aici 24 d» ©w» n»«r _ î©»4 îss, atarnf *â assthak diguri atitii (laturi» T^a-aUvaBiei), €L BABItlQ APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRU* „Si iile de gtts^UtsHa ® ■fiolsl ®«.*« hai ©a *ft L*J 10 L«i 1W Pentru strain fttat* abiaamental Udolt VSLSION, BRASOV, 828 1 Anchetele parlamentare Hotârlre» Caiorr*! din timpul din pripă de a orarului o anchetă p*rl»marjteră la atelierele cîtiior îer*te c*rl au fost dite pe nimic unei întreprlnderi particuare în urma căreia Statei pierde un miliard și iai bine, ne silește să «tărclra ptj io asupra m’jlocului non pe care l-a găsit guvernul de a întinde sinistra muşama naţionali «supra tuturor iocorettitudinilor şi abuzărilor de tot «olul pe raze Ile tolereizS şi le pstronisză. De câte ori o chestiune gravă a fost adusă de către membrii opoziţi» 1 Ic parlament, cheatîunea care atinge onoarea ţării şi s’a cerut anchetă parlamentară ca să se stabilească faptele şi să se constste răspunderîle, ancheta parlamentară i-a fost, ce i dreptul, refuz*îi d? majoritate, dar comisiile alese pentru amhetarea diferitelor cazuri nu s’au întrunit şi n’au lucrat nici când. Nu educem aminte că o comisie parlametară faceae însărcinată da Cimrra să ancheteze gestiune» d-rei Tailuenu ca ministru »! îndustriei şi Comerţului şi cu toate că e aproape să »e împlinească anul, această comisie nici azi nu s’a întrunit şi n’a crestat activitatea unui fost ministru care fusese acuzat cu cifre şi act» în regulă, că a corni» «buzuri şi legalitaţi la departamentul pe care-l deţinea. Ne amintim iarăşi «s »le comisii au fost însărcinate »s abbilească răspunderile în ce priveşte incendierea atâtor depozite cât au mistuit vrt-o câteva mii arde, şi totuşi, n’aia auzit să 8® fi citit în Cameră vre-nD raport ■ti ,f e»tor comL'n şi să ae ti »libi’ * răspunderile şi sancţiunile. Era uîtst, deasemeni, că încă din August anui trecut a’a orânduit o anchetă parlementară în Basarska şi en tosîe că e aproape iarăşi să ce împlinească anul, comisia însărcinstă cu anhitarea samavolniciilor din această provincie nu şi-a depus inc.1 azi raportul- Sj Stra ca 10.,pe ceielalte nenumărate comisii de anchetă parlamentara cari au fost alese. Nici una nu şi-a împilat! misiunea şi nici una nu a dr.t aatteî&cția ce venită epinid publice jdc^nădijduite. Ceea ce era în intenţia majori* tăţilor nsrlumentare etnnd rând acceptau facere» unuî archet? p*rl#roent*r* cerută do opoziţie e^a ca. dându-se momentan o satisf*cț!e epirfei publice prin numirea unei corni*)! de anchefft, că «e tărăgSnrziocroriJo pâră râcd far tul care răscoHsr fondul roor»l ai #ce*J»i opinii publice v# fl trecut ultărlc si pn «e va mai ocna» nim»n) de ei. Șl as* am »Juns la sistemul com'siiior de anchetă parlamentară care nu rn^h^tează si care nn Încreadă, îoadând cu »cramfj* Hnzii de dreptate a puîn'ei noastre publice. Suprema nădejde pe care o mal ivea aceasta opinie publică în eltlm» instants de judecită s’a năruit, I» rândul el. şi ea. Anchetele parlamentar* *unt numai nişte simpl» forme cu care guvernul îmbrobodeşte ochii ţării ca să nu v»dă cum se aşterne lent şi insensibil fimoass muşama, pxpdncfie patentată a partidi'or vechi din regatul liber. Am instituit aşa dar aeria nesfârşită a romlaillor de anchetă parlimentară cari ne duc acolo unde puteam foarte bine ajunge ş! fără ele, la scrp*rea vînnvstilor d* toate martele, autori cât al corneliei, lăsând să-$i facă ssîfc loc tot mai mult convingerea că poţi jrfai cum îţi place averea Stftalul, fără ca si fi traa cândva I» răspundere. Rezultatul e acelaş, cu sau fără comisiile de anchetă psiiamectară: scăparea vitrovajilor şi încurajarea mai departe a pungăşiilor. Nu mai legaţi deci de ele nici o nădejde voi toţi care mai credeţi încă la îndreptarea ţări acesteia cât viaţa politică aşa putredă! Suntem rugaţi a da loc următorului raport : Sâmbătă, 2 Aprilie 1921, Societatea «Profilaxia tuberculozei* filiala Braşov, a ţinut îa Sala Sfatului, prima Adunare Generala. Au lust parte 40 de membrii. Şedinţa a’a deschis îa ora 5 p. m. sub preddenţia de onoare a d-lui g-rsl Eremia şi a d-nei Elena Mareşranu», preşedinta Societâpi. D-na Elena Mureşanu ia cuvântul, flcând darea de seamă a crctivităfei Societăţi după cum armeazâ: Stimate Doamne, Sivnai Domni, Societatea noastră ,Profilaxia Tubercaidei", care e o filială a Csotraid da Bucureşti ca aceia? nu ros si acelaf «cop amauitar, Îşi serbeizăz! un an dela Înfr.5îiţ.«rea ei, priai* Adunare Gsnarală. Plecare Început întâmpini grenîâţi, dar puîimîlce sa bate .“.stea, că Sjdet^tea noastră a avut şanse mari ca ,s â poată şi îa acest scurt timp d*la înfiinţarea el, să-şi îndrumeze o activitate destul ds rodnică. Dir şi aici ca la toate întreprinderile, fără baal au i& putat face nimic. Aecsata a «vat-o îa vedere şi va Io rosei nostra Preşedinte d© o- Dosrr, d nul geaersl Eremie, care est.3 toîoditâ şi întameietor al filialei noastre, când s’a gândit îaeâ din etanşal întemplerei acestei Socetăţi, să pună baza sui fond prin aranjarea unei serbări mari câmpeneşd, mobilizând în scopul aceata destinsa noastră garnizoană ei solicitând şi ajutorul Cnpratei Primâni, pentru a ne da concursul lor energic la reuşita serbarei şi de fapt mulţumită acestui ajutor ierveiît, serbarea a avut un succes material mult satisfăcător care a pus ba za fondului nostru. Acest fond a’a m&! augomentat treptat atât prin texele membrilor cat mai medi încă prin colecte iatrepiînzătoare de către neobositul nostru Președinte da oaosie, atât da aici cât mai mail îaaă din vechiul Regat. Având astfel acest fond la dispoziţie, am prins curajul ca un copil favorîzat de soartă, am unt avat norocul să putem fi asistate sub aripele ocrotitoare ale Policlinicei din localitate, care ne-a dat poabilitatea ai na formăm un dispensant!. Dispensarul e sofista! profilaxia!. Acolo se recrutează bolnavii tsbariubiji ?i prin educaţia ce li se face, li se dau directivele necesare pentru tratamentul ca trebue sâ-l urmeze. De la dispensare radiază şi toată privinţa tot ajutorul şi toate mâauriie de profilaxia pentru tuberculogi. Ia dispenssrul nostru condus de d-nul Dr. Sgundall, bolnavii sărai, indiferent de naţionalitate, poimosa tratamentul şi medicamentela gratuit, iar celor mai lipsiţi li sa drm cupoane pentru câte o litră de lapte pe zi. Pe lângă asta li se mai uşurează procurarea de zahăr şi orez ca prsţurî mai reduse. Bolnavii care nu se pot deplaaa sant asistaţi de medic la domicilia! lor. Peatra ca sâ avem sigttraeţa, că bolnavii urmează întocmai sfaturile medicala’, «aat surorile de ocrotire, cad ne daa un ajator sflrs«i«. Ei» patruada locainele bolnaveior şi cu vorbe bane şi blânda, cântă să convingă pe bolnav, câ e mai bina să urmeze sfaturile medicului, să sa separe deeo sănătoşi ai familiei şi să întrebuinţeze acuipătorile, pa care ne- o dare de samă. „Profilaxia Tuberculozei44 Societăţile multe cars s’au format şi cari sunt pe caia încă a se mal forma şi cars toate poartă o lapti sprigă contra tabarcaioasi, a acestei boii care au canoaşte armidţii, esta dovada cea mai vie câ se recanoaşte gravitatea momentului careţiiamâ de la toţi un ajutor imperios a se ridica contra al. Societatea noastră e mică, are iasă ua suflet mare, ea e gata aă lupt* cu entuziasm s! sare în »jatorul tuturor cari-1 rtclamă, ba ce e mai mait e* cantâ și recratesză pa acei sârora sâ le dea ajutor. Pentra ca ace»t stator să fie mai temeinic, *a roagă și peaim spij uul publicului mare. Căci ca îşi îachiaâ toată activitatea ei pa sitarul binelui şi ai Sânătâţei publice. in frânt®a noastră la patroană stă un suflet mare de Regină, prin Ea vom ajunge msi late la ţintă. Ee, ne va că ăuzi, noi aâ O urmăm.* După ce se discută toate chestiunile la ordinea zilei, îa urmă se hotărăşte facerea anii Apei către publicul generos din Barşov, în siecial da a lua parte în număr cât mai mare pentru conlucrarea la opera începută, fără deosebire da naţieiBiltits şi ia special la Societatea maghiari, care sunt în număr foarte rssîrâns ca membrii, deşi numărul celor îngrijiţi esta cu majoritate da acea naţionalitate. Din Praga se anunţă probabila retragere a presidentului republicei, Massarick, figura cea mai populară din Cehoslovacia. Bătrânul om de Stat e foarte suferind. Totodată e vorba ca ministrul de externe Beneş să ia şi prezidenția conziliului. Licenţele fiitaluri spirtoase D-l deputat dr. Mihai Popovici a intervenit la Ministerul de Finanţe in chestiunea licenţelor de cârciumărit. In urma acestei intervenţii Ministerul de Finanţe a convenit ca să se execute dispoziţia prin care un individ nu are dreptul la mai mult de o singură licență pentru băuturile spirtoase. Externe Radiogramele agenţiei Carola primite la 2 Mam. Berlin. Reichstag-ul a adoptat proiectul de lege, prelungind până la 1 Octombrie 1921. Interdicţia exportului de tur. Londra Guvernul a sporit cifra «Autoarelor minerilor !» 10 milioane. Minieri! refuză însă propunerile guvernului. Praga. „Prsge? Presse" relevă că asociaţia Oho S'ovadkri la sancţiuni este s’gmra rs’re po*lb'15 d’n situaţia provocată de l'pst de prevedere a oamenilor politici germani. Paris. Prinţul Sapleha sosit la Paris, a cerut regulamentarea grabnică a chestonei Slezei de sus. Un membru al comisiei de reparation, a arătat că hotărirea comisiunei este fără apel pentru Germani. Londra, întrunirile recente la Londra între miniştrii aliaţi şi experţi, au fost terminate prin un acord în principiu asupra planului de acţiune în chestia Ruhr. Exprmă rezerve numai englezii asupra modalităţii privitor la taxarea cărbunelui. Agenţia Havas anunţă că Statele-Unite nu posedă nici o ofertă germană, care poate fi supusă aliaţilor, deoarece Statele-Unite consideră chestiunea despăgubirilor ca vitală pentru ele şi sunt de acord cu aliaţii pentru a obţine o soluţie practică pe baze juste. Roma. Se desmuşte ştirea comunicată de agenţ’a Belgrad asupra conflictelor sângeroase în timpii slegei lor din Fame. Ed s’a inaugerat paîl*m“,ntoi în Cirenaris. Principele Udine, în numele regeral a ţinut un discurs de desh'dere Washington. Camera a refuzat araecdamentul bilanțului manaei. A hotârît să nu leo mai acorde nosi credite, până ce Hording nu va fi convocat conferința puntra dezarmare. delates noastei le va pune dispoziția bolnavelor, încp adeeâad astfel pe cât ss poate «cam la început contaminarea. Proporţia bolnavilor îngrijiţi pe naţionalităţi fiind în ordin*# ce urmează: 50%50 maghiari, 40% români şi 10 % .s*şi Ssopul Societăţii noastre care de a înfiinţa un sanatoriu, pentru aceasta însă, se recere cu ajutor mai mare. Ar f! da dorit, ca Statul să creeze legi, csre să ob.ige fiecare judeţ sA-şi infdaîezî un sanatoriu pentriJ tubercuios! §i *â aibă spitale aaamita pentru izolarea celor rlniţi de aceastâ boală, care face ravagii mari îa populaţe. Războiul mondial a făcut «a popuUţianea istjvită da Up^uri §i mizării aă fia cât mai prielnică p mira a primi insămâajarea germenului tuberculoaei, care astăzi imeniaţi pa o grozivă recoltă şi facesă ne temeai de o acuta epidemia. Eî no împnae daci să ne înteţim iapa noastră şi ca toţii sa stăruim prin orice mijloace, să psaem stavilă îatudsrai ei mai mari. Tubarcaiosa s’a lăţit aşa de mult pe întreg coada totui, încât a pus îa mişcare toate Statele să sa apere şi prin lege contra ei, şi cu toatele s’au grăbit să-şi inmaiţiascâ cu muiî diapaasarîile şi sanatorliie, iar îa spîtseie rezervate psntru aceşti bolnavi, zaci de rali da paturi luat la dispoziţia ior. Chiar şi Rusia sovietică a creat o lege pentru combaterea tuberculose!. Sa sperăm, că nici ţara noastră nu va rămânea îndârrtul altor ţar’, ea care er,î renum’tă şi îa streinătate pria spitalele ei malle, nada toţi bonmvichar şi streiuit, sânt dataţi gratuit de medici excelenţi, ea va întârzia aici de astă dată să ia toate măsurile necesare da apărare pentru a pune stavilă întinderei epidemiei acestei boli. Pregătirile dela Alba-Tulia încoronarea Suveranilor Lugmrus Dregăt'toare pentru încoronarea Saversnilor, s’au începu t la Alba-Iulia dela 1 Aprilie Î9’l și sa condu* de c?tre Stat, prin „Socîrtat*» ft?neraiS de înfr* prinderi tehnice* din Bocrrești. Catedr«1* b* v# construi pe o saurate'ă d» 800 m p. si va avea i» intrare, o poartă monumentală, de unde va Incene o alee pietruită, care va leg» îr trare* Catedralei cu şoseaua «ude va svea loc defilarea în partea opusă a oraşului nou, «ude a fost pe vremuri marssui vechie, disf'inţît de msghiari. In mij’oenl santlemnul de lucru, există două proprl*tălana » E- piscopiei Romano-Catolice din Alba-Iulia și a alta a Episcopului Ga»tav Carol Mlistic,cari împiedecă lucrare». Comisiunea pentru organizarea serbărilor de încoronare a Suveranilor, presidată de d-l general Coindă, s delegat os d-l avoe»t *1 Statului, V*sile Dince*cu Boiitia din Bucarest», «ă f*că urgent lucrările pentru exproprier*» acestor două imobile. D m mrgâad 1* fals locali', a și făcut lucrările premergătoare necesare acestei exproprieri. Declersrea de rxampr'ere se va face de către Corpurile Legiuitoae pentru utilitate publică naţonală, după care va urma imediaţilor dărîmate. Dată fiind capacitatea şi energia persoanelor cari conduc lucrările pregătioare, modul cum se efectuază, cum şi ajutorul puternic pe care îl da Direcţia C. P. R., grămădind zale zeci de vagoane încrcite ca materiale de tot felul, de prin toate părţile, se da ca sigur ci aceste lucrări vor fi termiaste îa luna August, ca preţul ce mai redus posibil, iar Incoronarea va avea loc în Septemvrie. D-ail dr. Gheorghe Pop», prefect al orăşelul Oadea-Mare şi Aberi Dorr, prefect al oraşului Sibiiu, au fost disercinaţi de aceste funcțiuni pe ziua de 1 Mana 1921. 61 Autonomia Slovaciei Cunoscutul naţionalist slovac, părintele Hlinca, prezentă as t-fel într’un intervUw tccrd«t unui ziaris t, arpiraţiuniie osut'dulal poporul slovac dia OhoBiovici», al cărui preşedinte este: Sitazt’ia parlamentară îi Chisov*cia este Intolerabilă, de oarece nu se pofct?. form* ua c b net parlamentar, drtă filed imposibilitatea unei coaliţii, fie bjrth ză, fie socialists. Formarea unui cabinet socialist e*te imposibilă din carza opoziţiei germanilor, ci*.nu zădărnicesc de altminteri şi constituirea anal csbntt bughrz Pentru orice proiect de lege, guvernul trebuie să stea la tocmeală cu partidele. Singura soluţie ar fi să se facă alegrii noui. Partidul meu a adoptat principiul autonomiei. Deputaţii şi senetorii din partidul nostru au ales o copiziune în vederea elaborărei unui proiect relativ la autonomie, care va fi prezetat în parlament. Proiectul nostru se bazează pe principii aproape da alteie. Este vorba de forma da stat a două popoare de a eraşi valoare şi ca aceleaşi drepturi; prin urmare nu cerem o data, el un guvern şi un patement egal cu cel din Praga Numai afacerile comune (eh*«dlunle externe, ministerul de război, finfinţeie) ar arma aă saodiscats in delegaţiani comun, cari s’ar Întruni alternativ la Boemia şl In Slovacia. Preşcdiateie s’ar alege pe 6 ani, alternativ, odată dintre ceh, apoi dintre slovaci. Trăim şi muţim pentru autonomie şi nu mai putem sta în defendcă, de oarece s’ar periclita caracterul nostru naţional. Lupta electorală decisivă ss va da între socialişti şi partidei poporan; îa Slovacia însă nici ua partid nu va avea sorţi de izbândă, decât îa csztsl dacă se prezintă cu program autonomist in fața alegătorilor. Sunt încredințat ca majoritatea poporului slovac va vota pentru autonomie. Congresul avocaţilor Programul congresului ComHetal de organizare al baroului de Ilfov a întocmit următorul program, pentru congres,: 6 Mai, orele 10 a. aa. Deschiderea solemnă a congresului în sala Fundaţialei universitare Carol. Vor fi invitate autorităţile. Ora 3 p. m. disraţiunea generală asupra legei avocaţilor. Ora 9 luni. seara concert la Ateneu. 7 Mai, ora 9 dsm. Discuţiunea ps athcole * lege! avocaţilor. Ora 3 p. iu. coatiîsuarea discuţiaaei. Seara reprezentaţia de gală la Teatrul Naţional. 8 Mai, ora 9 dim. Discuţiune?. anificarel iegishţisnd, ora 3 p. m. Coadonarea discuţiei. Sîra, bsmcheî psntru închiderea congresului în sala paşilor perdsţi din Palatul Justiţiei. Tiăata. La deschiderea congresului redingotă, sau haină neagră. La reprszentaţiune şi la banchet frac, smoching, jachetă sau hîiaâ ceagri. Iacuartiruirea se va face la colegi , de hoteluri ( cu plată), la internate (plata serviciul 3 lei pe zi). Un serviciu de informaţiuni va funcţiona îa permanenţă la gara de Nord în biuroul d-lui comisar al găreî. Tot la garăse va putea lua cărţi de caartir. Mesele. D-uii congresişti vor putea lua mesa la popota parlamentarilor din palatullorcald militar cu 28 lei pe zi. La birou al congresului fancţioneaza de acum în permanenţă la barocii da ilfov din Palatul Javtiţiei. Toţi congregaţii se bucură de o reducere de 50 la sută pe C. F. R. Veneţia. — Take Ionescu petrece aci vacanţa Paştilor şi va părăsi Veneţia Miercuri seara pentru reîntoarcere direct la Bucureşti. A avut aci o conferinţă cu Lahovari. Cowl TallStăristic Concertul din I fe mai 1921 la Braşov Renumita cântăreaţă suedeză Valborg Svărdstrama, a obţinut în ultimul său ternau în sud, un succes strălucit. Atât îa concerte, cât şi la reprezentaţii, a cântat în săli archiplise şi aproape în toate oraşele a trebuit să repeteze concertele şi reprezentaţiile, deşi erau împrejurările nefavorabile ale răsboiului. Şi de data aceasta, critica în unanimitate, vorbeşte cu mult entuziasm de pres asţimuţile artistei. Din numărul mare de articole apărute în presa mondială, puflaele pe cari le redăm, vor fi o dovadă despre capacitatea artistei: „Nettes Tester Journal* 31—1. 1918. — Caea ce dă o valoare deosebită prestaţiunilor artistei pe terenul cântărei, nu este numai frumuseţea formei, linia aleasă. Este puterea sugestivă extraordinară a predarei, care evoacă ascultătorului geniul ascuns, părţile cele mai tainice ale operei de artă, îl sileşte să resimtă toată bucuria şi durerea. Valborg Svărdatrom stăpâneşte fantazia şi sufletul ascultătorului, întocmai precum un virtuos îşi stăpâneşte instrumentul. Cântă cântece de primăvară de Schubert, Brahms şi Wolf, şi zâmbetul pluteşte pe buzele tuturor, predă mici tragedii de Brahms, „Schwesterlein", „Immer leiser wird mein Schlummer11 şi sguduirea sufletească puternică, împedecă pentru câteva momente aplauzele cari izbucnesc pe urmă, însă cu îndoită putere. La admiraţiunea pe care o avem faţă de artişti de ani de zile, nu avem de adăugat nici un cuvânt nou de laudă, cel mult ne putem exprima numai bucuria, că nu a pierdut nimica din puterea artei sale. f A __ ni liante. Dh. Calboreaim Modest, — uneori prea^ modest chiar — timid, singuratic şi totuşi sSrguitor şi încrezător în sine, d-l Calboreanu, s’a evidenţiat foarte repede, ca o distinctă personalitate artistică, deşi in ceî doi rni ds când face teatre, i a’«n dat puţine ocsziuni de a-şi manifesta autoritatea talentului date. A plecat din Iaşi, tnde înregistrase câteva succese destul de frumos, spre a se angaja la teatrul Naţional din CI « • Atei, din considerente pe cari nu le putem percepe, d-sa a întrupat în toată stagiunea numai două role, de cari de elitei s’e achitat cât se poate de conştiincios! L-am adminit în „Doi sergenţi şi în „Bujoreşti* şi nu putem să-l felicităm îa detrans pentru eclatanta succes obţinut. Critica i-a adus în unanimitate elogii binemeritate ! E suficient să cităm : „Gazeta Ardealului“ : D-l Calboreanu ne-a relevat în stângaciul şi durerosul Amos. Însuşiri dramatice cam nu ne pot opri exprimarea entuziasmului nostru ! „Rampa* , D-l Caboreanu în Amos Bujorescu, a pus atâta simţire, căldură şi temperament, încât cele mai frumoase cuvinte de laudă, ar fi insuficiente pentru a-l răsplăti. D-sa a isbutit să-i dea lui Amos, o nuanţă sguduitor de omenească, Învăluind durerea şi sbuciumul său sufletesc, într-un zâmbet cald de resemnare, realizând una din cele mai perfectecreaţii. Dl Zahiria Bârsan, diatrugul şi neobositul director al teatrului Naţional din Cluj, a ştiut să răsplătească aşa cum merita, pe acest merituos arist, acordându-i premiul de creaţie pentru excelenta Interpretare a lui Amos. De câtva timp, un svoncs pare tot mai verosimil, ne face să tresărim, pe de oparte de părere de rău, pe de alta de bucurie, domnul Cioboreanu ne părăseşte! Ne pare rău, că pleacă tocmai acum, când am început să-l cunoaştem şi să-l apreciem ! Ne pare rău că nu vom mai avea prilejul fericit de a-l asculta şi de aci înainte, dar... nu pare şi bine, pentru că desigur d-sa pleacă să-şi continue şi să şi desăvârşească studiile. Atragem atenţia celor în drept, spre a-i da tot concursul necesar ! Ufuada-i reuşită deplină, sautera convinşi de-și va culege curând laurii succeselor, cari nu vor întârzia să-l consacra ! Cluj, Aprilie 1921. Henry Blauman.