Glasul Bucovinei, iulie 1920 (Anul 3, nr. 458-482)

1920-07-22 / nr. 474

* % -i­. S/b V,d­­v. Partidului democrat al unirii Telefon No. 61 Fondator: Sextil Pușcăria ABONAMENTUL: REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: ANUNȚURI ȘI RECLAME: Cernăuți, Strada Domnească No. 33 se calculează după tarif și se primesc la administrația Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite pe trei luni 2.50 lei. Manuscrisele nu se înapoiază Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa ca ■ la APARE ZILNIC CTIx Pe ur. an 80 lei, pe­­ jj an 40 lei, pe trei luni 20 lei, pentru țărani zilnic , pe un an 40 lei, pe­­j­ an 20 lei, pe trei luni 10 lei, n­umai numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe *­, an 5 lei, Sus inimele! Nici nu s’a împlinit o lună de zile dela sosirea misiunii militare franceze, condusă de generalul Payot, în București, cu care ocazie am scris articolul nostru «Apelul Franței», și iată că prevederile noastre de-atunci se con­­firmă. Când, ca de altfel toată lumea, misiunii a­­ceîera caracterul de solicitatoare a concursului armat al României In războiul dintre Polonia a­­rată ca noi și Rusia sovietistă, lucru care a fost desmințit ca atât si altele care se desmin­­țesc, noi ziceam atunci, ca toată recunoștința ce o păstrăm Franței și cu toată dragostea ce o avem pentru Polonia, că interesele superioare ale Statului român cer cu toată hotărîrea refu­zul oricărui amestec și făceam următoarea con­­cluziune •• «Paza cea mai vigilentă a frontierelor noastre și, în caz de necesitate, apărarea lor cu orice preț și față de orișicine pentru a înlesni și proteja în in teriorul lor consolidarea puter­nică și libera desvoltare pacifică a Statului mării este astăzi singura datorie a Româ­niei“. Intre timp ,evenimentele pe frontul ruso­­polonez s’au precipitat și situad­a Poloniei s’a agravat prin ele. Lumea, săturată până la des­­gust de ororile războiului și doritoare de bine­făcătoarea pace, a început a se alarma din nou și se poate să nu fi lpsit nici noul intervenții pe lângă guvernul nostru în scopul obținerii u­­nei participări efective a României în conflictul de arme ce se desfășoară dincolo de frontiera noastră. Guvernul, apreciind evenimentele în toată gravitatea lor, s’a ocupat în câteva consilii de miniștri cu situația externă, ținând, pentru solu­ționarea ei, Dumineca trecută un consiliu sub președinția M. S. Regelui, asupra hotărîrilor căruia va urma un comunicat oficial. In așteptarea acestui comunicat, care va culmina, probabil, în hotărîrea ce ne-a telegra­­fiat o­feri corespondentul nostru special: apăra­rea hotarelor cu­, orice jertfă, noi constatăm cu plăcere concordanța perfect între vederile noas­tre și hotărîrea guvernului, care nu va întârzia să producă cea mai bună impresie asupra țării, un asentiment al căreia se găsește. Dar nu numai hotărârea e bine chibzuită, ci și momentul luării el este potrivit. Destăinuirile făcute în Cameră de d.Take Ionescu că Româ­nia este încă în stare de război cu Rusia și că protocolul asupra recunoașterei unirii Basarabi­ei cu patria-mamă nu a fost încă iscălit de Arați pe de o parte, pe de alta însă agitați noile Interne și mai cu samă nemulțumirea din Basarabia și veleitățile de plebicist pentru nor­dul Bucovinei ale unor răi patrioți români da la noi impuneau o hotărâre grabnică a guvernului și luarea de m­ăsuri în consecință. Apărarea hotarelor cu orice jertfă cuprinde total în sine. Nevizând un război dincolo de frontieră, un război de cucerire, ea nu-i o măsură nici belicioasă nici provocătoare, este însă o măsură patriotică în cea mai înaltă accepțiune a cuvântului și ca atare chemată să-i însuflețească pe toți cetățenii României Mari, îndemnându-i la strângerea rândurilor. Pe tema aceasta deosebire între naționalități și confe­siuni nu poate să încapă, cum nu poate ,să aibă loc nici discordia dintre partide, fiind fiii aceleiași patrii amenințate, care face apel la brațul lor apărător. Singura rivalitate admisibilă este numai nobila întrecere în graba, însufle­țirea și devotamentul cu care să ne punem toți puterile noastre în serviciul sfintei cauze a tuturora. Aceasta ne privește cu deosebire pe noi, mărginașii Regatului de la extremitatea lui cea mai nemijlocit vizată. Soldatul român își va face datoria, căci el și-a făcut-o totdeauna. Tot așa trebuie să și-o facă însă­și crin­al, In­diferent de vederile și concepțiunile sale poli­­­tice care le ar avea de altfel. Când soldatul român stă cu arma gata la frontieră, în dosul eventualului front nu se poate admite decât ordine, cinste, corectitudine și abnegațiune în împlinirea exemplară a tnturor datoriilor cetățenești. Pentru cel ce­ au contribuit la înfăptuirea României Mari, apărarea hotarelor ei nu poate să fie decât desăvârșirea operei lor mărețe. Nu ne îndoim că și toți ceilalți vor fi la înălțimea situației, de­ aceea : Sus nu­mele­­ lorgu G. Toma Pentru Comandamentul Diviziei a Vill-a­ ­n Nr. 449 din 20 Iunie cor. al ziarului nostru am adus la cunoștința comandamen­­tului Diviziei a Vlll-a cazul domnului că­pitan Arapu din Suceavă, care n’a făcut numai agitație nepermisă la alegerile trecute în contra candidaților partidului nostru, ci a și înjurat în toți „glasiștii dela Nistor în jos“ , numindu-i pungași cari vor înfanda pușcă­ria. Noi am cerut atunci anchetarea cazului și pedepsirea ofițerului vinovat. Văzând că nu s’a făcut însă nimic în chestiunea aceasta, revenim asupra cazului și repetăm cererea noastră, de astă dată cu atât mai mult cu cât între timp a declarat și d. general Averesen, președintele consi­liului, în numele actualului Guvern regal, că ofițerii găsiți vinovați de atari fapte vor fi pedepsiți. Până nu ne vom primi­ safisfacția cu­venită noi vom reveni mereu asupra cazu­­l­lui domnului căpitan Arapu din Suceavă. Dacă am tăcut mai bine de o lună de zile, am făcut­­ numai fiindcă ni s’a spus din loc autorizat că d. căpitan Arapu se găsește un concediu, din care avea să se întoarcă la postul său în 10 sau 15 iulie. Termenul acesta fiind trecut, revenim și vom mai reveni.­­L a­ Mișcarea culturală a tineretului din Fundul­ Moldovei Un­ sat vrednic de urmat In comuna Fundul Moldovei s’a înființat în tim­pul recent societatea„ Tinerimea“. Membrii al acestei so­cietăți sunt feciorii și fetele gospodarilor din sat. Ca membrii sprijinitori și fondatori s’au înscris până acuma foarte mulți gospodari, așa că societatea are în pre­zent un fond de aproape 2000 cor., creat numai din taxele membrilor. Societatea aceasta, în timpul scurt de când a luat Ființă,­a dat mai multe reprezentări teatrale, concerte etc. și anume : patru în Fundul Moldovei, una in Câmpu­­lng și una in Breaza. S’au jucat piesele „Nunta Nea­mului, Cântul Neamului, Sânziana și Pepelea și Ar­ginte și Pepelea. Nu numai sătenii dar și publicul oră­șenesc a fost prea mulțumit, chiar cuprins de admi­­nistrație față de prestațiunile tinerei societăți. Societatea a deschis și un curs pentru învățarea dansurilor naționale ca Bătuta, Cănușerul etc. angajând pentru scopul acesta un instructor sncme. In 12 Iulie 920 de Sf. Petru și Pavel, la o petrecere populară, amea a rămas încântată de frumoasele dansuri jucate de din pești noștri feciori munteni. Debutanții atât la teatru cât și la cântări și dan­­uri au fost exclusiv numai membri din societate, tot­eciori și fete de-ale gospodarilor noștri. La diferitele reprezentații se schimbau mereu membrii societății apărând pe scenă cu o siguranță i­mitoare. Adevărate talente s’au putut descoperi în­­ tinerii Constantin Ursescu, președintele societății, Constantin Poenar, Dionisie Ursescu, Toader și Ve­­onica Mihail,­­Georga Șuiu, Leon Ursescn, Simion 'locea, Leon Ciupercovici, Parija Moroșar, Dionisie și treta Țăran, ca dansatori s’au distins Ștefan Cazac, George Ursu și George Cârleanță, iar ca muzicant Isidor Andronicescu, care a format un taraf de lăutari tot din membrii societății ; aceștia cântă perfect de bine la petreceri și la nunți. Pe lângă cultivarea artelor și păstrarea obi­ceiurilor strămoșești această societate se stră­­d­uește — ceea ce e mai îmbucurător și mai de lipsă azi — și­­ pentru­ ridicarea moralității tineretului din sat. Depinde de purtarea tânărului dacă poate să fie primit în societate sau ba. Tot așa un membru dacă se constată a fi imoral este simplu exc­lus din societate, iar excluderea se aduce în plină ședință la cunoștința tuturor membrilor. Toate petrecerile din sat fiind așa zicând mono­polizate de societate, tânărul sau fata imorală nu se poate arăta nicăiri la horă, șezătoare etc., căci e disprețuită ba chiar și depărtată cu forța dela aceste întruniri publice. Cazuri de aceste s' au întâmplat până acuma din fericire numai unul și nu credem să se mai întâmple, căci un mijloc de educație mai eficace ca măsurile luate de socie­tate, niei inquiziție cu torturile ei nu putut să aibă. In aceste timpuri de destrăbălare nemaipome­nită, mergând băunăzi la o petrecere a acestei socie­tăți, am fost întimpinat la intrare de membrii comi­tetului cu o căldură neîntâlnită și apoi am fost condus de ei în sala de joc, unde mi se oferi locul. Deodată parcă am respirat mai ușor, văzlada-ml

Next