Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)

1921-12-04 / nr. 863

ini ÍV —------------­APARE ZILNIC JUSOrWiUUMÜBPfrX'IJX. a r» eu an 120 lei, pe Vi an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru Șt Mi ziîfflic, pe un an 60 lei, pe Vi an 30 lei, pe trei luni a­nl. Unui numărul de Duminici, pe un an 20 lei, pe Vi an 10 lei, pe trei luni 5 Iei-REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole Iscălit« Manuscrisele nu se înapoiază. fir. 863 jUKcrarTraRX «f»i *m®cjx*ajmo® • *• calcatează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 Pe»«* inserate In interiorul ziarului se urca taxa cu 50%, 4694. Bib­, poporală a Sibiu, și Wamil I­I L»m Cernăuți Duminică 4 Decembrie 1921 organul partidului democrat al unirii Fondator: SEXTIL PUȘCARIU­­ Ji Telefon Mo. 61 Dumnezeu nu bate cu bota Șefa! gavernsiai, veșnic senin fi­zir abitor, a devenit deodată fervo­s. E sa sama râs pen­­tru D-sa, dar sol­­isim că această nouă și neobișnuită stare psihologică a domnului Ave­resen este foarte explicabilă. Echivocul, la vir­tutea căruia se meșț­nea el la cârmă, decla­rând Regain! că are toată Încrederea țării. Iar poporala!, că se bu­cură de toată încrederea Regelui, echivocul acesta a dispărut ca desă­vârșire, punându-l pe domnul Averescu la fața erodei realități. „Qaos dens perdere vait, prins demontat«, ziceau ca maică dreptate strămașii noștri. Așa a pățit o și donaao! Avare­s­ca. Pierzând treptat terenul de sub picioare, el s’a cramponat, la loc să se resemneze. Iar când a văsut că to­­tul se prăbușește, a face ont să amenințe. Ni! am arătat cel diată­ primejdia acesta! nepotrivit procedeu și avem astăzi satisfacția de a vedea toate prevederile noastre împlinite. Astăzi domnul Averescu nu numai că nu se mai bucură de Încrederea țârii și a Suveranu­lui sân­­d ca țara a rupt-o de mult, Iar ca Coroana t’ar fi găsind latr’nn grav conflict. A*­ceasta rezultă din comunicările presei bucu­­reștene, formând, la special, substratul unui ve­hement articol din Nr. 4115 și al judiciosului editorial radă și din No. "4116 ai * Viitorului«, care comentează următoarele pasagii din declarațiunea fă­cută mai dăunăzi majorităților parlamentare de către domnul Averescu: »Nu ne interesează când vom pleca dela guvern, fiindcă eu știu că atunci că mai se fac* un act de naștere cuiva, se pregătește și actul cei de deces. Prin urmare nu când, ci cum vom pleca, ne in­ttreseazâ. »Eu vă declar că vom pleca numai cu res­pectul formelor constituționale, astfel cum am venit.. »Oricine va îndrăzni și nu respecte for­mele constituționale ale țării se va lovi, din partea noastră, de o rezistență fără Precedent Până azi*. Domnul Averescu, văzând, de altfel cam târziu, că a mers prea departe, desmlat­ă la or­­ganul său „îndreptarea« Nr. 278, pubilcând la e­­și »textul» decursului cu pricina, care ar fi sunat tn partea cea mai incriminată, astfel: * Drepturile noastre, așezate pe termul solid al constituționalității,­­ înțelegem să le apărăm cu ultima energie și să ne ridicăm cu toată tăria ce ni’o dă legea legilor țării, împotriva încer­cării de a nu slăbi aceste drepturi sfinte«. »îndreptarea«, susținând că numai liberalii au făcut obiectul declaraț­ilor primului ministru, opuse textul acesta, auraiadu­l »exact“, celui redat de »Viitorul«, care ar fi, prin urmare, apocrif, ți se Întreabă apoi. »Are (»Viitorul«) stenogramele acelui discurs ! Cine i le a dat ? I le-a comunicat din memorie cineva care a luat parte la confătuire ? Acel cineva, dacă există, ori na înțeles, ori a mințit!« D. Averescu, strâns ca ușa, se desvinovă­­țește prin »îndreptarea*, făcând uz de dreptul fiecărui Inculpat de a nega Îrotul. Dovada că­zând la sarciea acuzatorului, aici credem că­­»Viitorul“ va face-o ușor. Până atunci vom arăta noi de ce ni se pare acuza întemeiată, iar textul redat de «îndreptarea* al declarațiilor d-nei Averescu ticluit asume pentru justificare. Moi Sutái d. Averescu este, fiind vizat in lumina vorbelor și faptelor sale din preajma acaparării puterii, apoi a violențelor de limbaj și a amenințărilor analoge dela adunarea sa din Iași și de la consfătuirea majorităților parlamen­tare din prima jumătate a lui Noembrie, nu numai capabil, ci predispus să comici ceea ce i se impută, și aceasta cu atâta mai mult, cu cât declarațiunea din urmă potențată, este numai o urmare logică a celor două declarațiuni an­terioare. Ea a fost făcută la Întrunirea majorităților parlamentare de Ma rt( 29 Noembrie cor., tot aș »Îndreptarea« a venit cu »notele scenografice* asupra ei de-abia la Nr. 2­78 Vineri, 2 De­cembrie cor., după ce „Viitorul« iredane și co­mentase declarațiunea ca­prici­ase In plus, notele stenografi­ce apar acuma pentru prima dată la astfel de prilejuri în »îndreptarea« și sunt tipă­rite cu lei de fel de caractere, pe când editoria­lul »Adrepturii“. Intitulat« O diversiune îndrăz­neață«, menit să lea apărarea d-lui Averescu, trădează marea perplexitate a originii sale și e plin de naivități. După faimoasele »note stenografice«, dec­­larațiunea aceasta a d-lui Averescu ar fi la punctul inevitabilelor amenințări, mult mai bla­jină și mai inofensivă, decât celelalte două de­clarați­uni premergătoare, ceea ce ar constitui pentru d. Averescu o absolută imposibilități. »Îndreptarea» mai suține acuma că obiectul ul­timelor declarații ale d-lui Averescu au fost numai liberalii și că, prin urmare, amenințările acestea li privesc pe ei. Foarte bine, deem noi, dar atunci de ce amenințările anterioare priveau Coroana ? In sfârșit, an ultim argument. Declarațiunea din curmă, reprodusă de noi după »Viitorul« la Nr. 861 din „Glasul Bucovinei« pe 2„Decembrie cor., a rămas neatinsă de ceasura care «’a cru­țat comentarui acestei declarațiuni, ceea ce dovedește că declarațiunea a fost reprodusă de „Viitorul« și de noi Întocmai cum a fost ea focnit de <L Averescu, ia din contra prea zelo­sul ceasor dela Cernăuți, capabil să ceasureze mâne și ticlul organului nostru, n-ar fi păsart-o. Vrând să repare greșeala de atunci, inte­ligentul cenzor a­veres­ana nu nu va păsul, cre­dem, declarațiunea aceasta astăzi. Dar păsula­­d o­ad sau nu cenzorul d-lui Averescu nu va furniza, prin această atitudine a sa, ca argu­ment zdrobitor, dovedind și­­ n persoana sa, nu numai a șefului suprem, adevărul străvechiului dicton­­ sQuos dens perdere vuit, prius demeatat«. 9«r|i G, Ta» a ( passidi­at parlamentarilor Parti­­dului democrat al Katei câtre Presa tatárokul Fațâde declarați­unile amenințătoare făcute de șeful guvernului in aduna­rea majorităților, parlamentarii parti­dului democrat al Unirii repetă im­posibilitatea morală în care se află de a lua parte la lucrările unui ase­menea Parlament, iar în ceia ce pri­vește amenințarea fără exemplu în practicele constituționale ale oricărei țări rostită de primul ministru, ei o disprețuesc. ....— -----<. ................. Lipsa locuințelor RoțiaM de ajutorare a funcționarilor publici Lipsa dominantă a locuințelor, care la tim­pul din urmă a devenit catastrofală și care a lovit Îndeosebi pe funcționarii publici care asat pfuterh­e cele mai slabe da penet de vedere escoo«Ic sie popilaț­ saH, a dat naștere sub­ acțiuni ca tendințe de a Înlătura aceaști situația ne­insuportabili. Din această cauză a născut im­pulsul pentru autoajutorul fan­i­onar lor, cerindu-se un fond de cons­trucție public, la care pot lua parte obietii și toate categoriile fasculonarilor publici (amplaiați și servitori activi și peosid­ați). Pentru formarea fond­ului proectat cei interesi, vor depana suma de cite 3000 lei ca acont pentru ri­dicarea clidirii. Acest fond va fi sporit prin veniturile acțiunilor de loterii, suprataxite publice, credite, sebvențiani dee stat ș. a. așa ci realizarea proectelor de clădiri va 1 posibili. Postul de construcție va ține de datoria sa cea mai sfănit garantare a terenurilor potrivite pentru clădiri, și sunt luate in vedere terenuri in șir, adecă areale de atat unde sunt acuma grid nele Șreber (str Transilvaniei), și mai departe arealul­ orășenesc intre grădina botanică și strada M.bai Viteasa și alte te­­ren­uri. S’au fost in vedere tipuri unitare de: a) 3 odăi, bucătărie și accesorii la mai multe feluri de construc­­țiani cu costui de 50000 lei. b) 4 odăi, bucătărie ții accesorii la mai multe feluri de construcțiuni cu coste­l de 75.000 lei. Amortizarea și dobânzile capitalului pentru fie­care clădire se plăteac la anuități de 15 ani, câte 5000 lei anoal, inclusiv chiria pentru chilire. Aceasta va fi primită pentru utilizare imediat după terminare. Se inte­lege de la sine că executarea complectă a progra­mului schițat presupune concursul cel mai larg din partea autorităților competente, și a jost ca acest concurs să fie aț­eptat. Intr’o adunare numeroasă a celor interesați de ales un comitet activ, care va desfășura o mancă ne­obosită cu cea mai mare energie pentru realizarea sce­psis! urmărit. Fiindcă in fiecare an poate f ridicat numai un număr mic de clădiri, interesul re­fleets«­ților cere de a declara imediat intrarea în#­ beneficiind numai in așa mod de prioritate pentru anul următor. Declarațiuni s­rise (prin scrisori) vor fi adresate către comitetul fondului de clădiri pentru funcționarii­ pubi­ci, strada Regina Maria Nr. 11, etajal d intre li­rele 4—6 d. m.

Next