Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)
1921-12-04 / nr. 863
ini ÍV —------------APARE ZILNIC JUSOrWiUUMÜBPfrX'IJX. a r» eu an 120 lei, pe Vi an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru Șt Mi ziîfflic, pe un an 60 lei, pe Vi an 30 lei, pe trei luni anl. Unui numărul de Duminici, pe un an 20 lei, pe Vi an 10 lei, pe trei luni 5 Iei-REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole Iscălit« Manuscrisele nu se înapoiază. fir. 863 jUKcrarTraRX «f»i *m®cjx*ajmo® • *• calcatează după tarif și se primesc la administrație Strada Domnească No. 33 Pe»«* inserate In interiorul ziarului se urca taxa cu 50%, 4694. Bib, poporală a Sibiu, și Wamil II L»m Cernăuți Duminică 4 Decembrie 1921 organul partidului democrat al unirii Fondator: SEXTIL PUȘCARIU Ji Telefon Mo. 61 Dumnezeu nu bate cu bota Șefa! gavernsiai, veșnic senin fizir abitor, a devenit deodată fervos. E sa sama râs pentru D-sa, dar solisim că această nouă și neobișnuită stare psihologică a domnului Averesen este foarte explicabilă. Echivocul, la virtutea căruia se meșțnea el la cârmă, declarând Regain! că are toată Încrederea țării. Iar poporala!, că se bucură de toată încrederea Regelui, echivocul acesta a dispărut ca desăvârșire, punându-l pe domnul Averescu la fața erodei realități. „Qaos dens perdere vait, prins demontat«, ziceau ca maică dreptate strămașii noștri. Așa a pățit o și donaao! Avaresca. Pierzând treptat terenul de sub picioare, el s’a cramponat, la loc să se resemneze. Iar când a văsut că totul se prăbușește, a face ont să amenințe. Ni! am arătat cel diată primejdia acesta! nepotrivit procedeu și avem astăzi satisfacția de a vedea toate prevederile noastre împlinite. Astăzi domnul Averescu nu numai că nu se mai bucură de Încrederea țârii și a Suveranului sând ca țara a rupt-o de mult, Iar ca Coroana t’ar fi găsind latr’nn grav conflict. A*ceasta rezultă din comunicările presei bucureștene, formând, la special, substratul unui vehement articol din Nr. 4115 și al judiciosului editorial radă și din No. "4116 ai * Viitorului«, care comentează următoarele pasagii din declarațiunea făcută mai dăunăzi majorităților parlamentare de către domnul Averescu: »Nu ne interesează când vom pleca dela guvern, fiindcă eu știu că atunci că mai se fac* un act de naștere cuiva, se pregătește și actul cei de deces. Prin urmare nu când, ci cum vom pleca, ne inttreseazâ. »Eu vă declar că vom pleca numai cu respectul formelor constituționale, astfel cum am venit.. »Oricine va îndrăzni și nu respecte formele constituționale ale țării se va lovi, din partea noastră, de o rezistență fără Precedent Până azi*. Domnul Averescu, văzând, de altfel cam târziu, că a mers prea departe, desmlată la organul său „îndreptarea« Nr. 278, pubilcând la eși »textul» decursului cu pricina, care ar fi sunat tn partea cea mai incriminată, astfel: * Drepturile noastre, așezate pe termul solid al constituționalității, înțelegem să le apărăm cu ultima energie și să ne ridicăm cu toată tăria ce ni’o dă legea legilor țării, împotriva încercării de a nu slăbi aceste drepturi sfinte«. »îndreptarea«, susținând că numai liberalii au făcut obiectul declaraților primului ministru, opuse textul acesta, auraiadul »exact“, celui redat de »Viitorul«, care ar fi, prin urmare, apocrif, ți se Întreabă apoi. »Are (»Viitorul«) stenogramele acelui discurs ! Cine i le a dat ? I le-a comunicat din memorie cineva care a luat parte la confătuire ? Acel cineva, dacă există, ori na înțeles, ori a mințit!« D. Averescu, strâns ca ușa, se desvinovățește prin »îndreptarea*, făcând uz de dreptul fiecărui Inculpat de a nega Îrotul. Dovada căzând la sarciea acuzatorului, aici credem că»Viitorul“ va face-o ușor. Până atunci vom arăta noi de ce ni se pare acuza întemeiată, iar textul redat de «îndreptarea* al declarațiilor d-nei Averescu ticluit asume pentru justificare. Moi Sutái d. Averescu este, fiind vizat in lumina vorbelor și faptelor sale din preajma acaparării puterii, apoi a violențelor de limbaj și a amenințărilor analoge dela adunarea sa din Iași și de la consfătuirea majorităților parlamentare din prima jumătate a lui Noembrie, nu numai capabil, ci predispus să comici ceea ce i se impută, și aceasta cu atâta mai mult, cu cât declarațiunea din urmă potențată, este numai o urmare logică a celor două declarațiuni anterioare. Ea a fost făcută la Întrunirea majorităților parlamentare de Ma rt( 29 Noembrie cor., tot aș »Îndreptarea« a venit cu »notele scenografice* asupra ei de-abia la Nr. 278 Vineri, 2 Decembrie cor., după ce „Viitorul« iredane și comentase declarațiunea capriciase In plus, notele stenografice apar acuma pentru prima dată la astfel de prilejuri în »îndreptarea« și sunt tipărite cu lei de fel de caractere, pe când editorialul »Adrepturii“. Intitulat« O diversiune îndrăzneață«, menit să lea apărarea d-lui Averescu, trădează marea perplexitate a originii sale și e plin de naivități. După faimoasele »note stenografice«, declarațiunea aceasta a d-lui Averescu ar fi la punctul inevitabilelor amenințări, mult mai blajină și mai inofensivă, decât celelalte două declarațiuni premergătoare, ceea ce ar constitui pentru d. Averescu o absolută imposibilități. »Îndreptarea» mai suține acuma că obiectul ultimelor declarații ale d-lui Averescu au fost numai liberalii și că, prin urmare, amenințările acestea li privesc pe ei. Foarte bine, deem noi, dar atunci de ce amenințările anterioare priveau Coroana ? In sfârșit, an ultim argument. Declarațiunea din curmă, reprodusă de noi după »Viitorul« la Nr. 861 din „Glasul Bucovinei« pe 2„Decembrie cor., a rămas neatinsă de ceasura care «’a cruțat comentarui acestei declarațiuni, ceea ce dovedește că declarațiunea a fost reprodusă de „Viitorul« și de noi Întocmai cum a fost ea focnit de <L Averescu, ia din contra prea zelosul ceasor dela Cernăuți, capabil să ceasureze mâne și ticlul organului nostru, n-ar fi păsart-o. Vrând să repare greșeala de atunci, inteligentul cenzor averesana nu nu va păsul, credem, declarațiunea aceasta astăzi. Dar păsulad oad sau nu cenzorul d-lui Averescu nu va furniza, prin această atitudine a sa, ca argument zdrobitor, dovedind și n persoana sa, nu numai a șefului suprem, adevărul străvechiului dicton sQuos dens perdere vuit, prius demeatat«. 9«r|i G, Ta» a ( passidiat parlamentarilor Partidului democrat al Katei câtre Presa tatárokul Fațâde declarațiunile amenințătoare făcute de șeful guvernului in adunarea majorităților, parlamentarii partidului democrat al Unirii repetă imposibilitatea morală în care se află de a lua parte la lucrările unui asemenea Parlament, iar în ceia ce privește amenințarea fără exemplu în practicele constituționale ale oricărei țări rostită de primul ministru, ei o disprețuesc. ....— -----<. ................. Lipsa locuințelor RoțiaM de ajutorare a funcționarilor publici Lipsa dominantă a locuințelor, care la timpul din urmă a devenit catastrofală și care a lovit Îndeosebi pe funcționarii publici care asat pfuterhe cele mai slabe da penet de vedere escoo«Ic sie popilaț saH, a dat naștere sub acțiuni ca tendințe de a Înlătura aceaști situația neinsuportabili. Din această cauză a născut impulsul pentru autoajutorul fanionar lor, cerindu-se un fond de construcție public, la care pot lua parte obietii și toate categoriile fasculonarilor publici (amplaiați și servitori activi și peosidați). Pentru formarea fondului proectat cei interesi, vor depana suma de cite 3000 lei ca acont pentru ridicarea clidirii. Acest fond va fi sporit prin veniturile acțiunilor de loterii, suprataxite publice, credite, sebvențiani dee stat ș. a. așa ci realizarea proectelor de clădiri va 1 posibili. Postul de construcție va ține de datoria sa cea mai sfănit garantare a terenurilor potrivite pentru clădiri, și sunt luate in vedere terenuri in șir, adecă areale de atat unde sunt acuma grid nele Șreber (str Transilvaniei), și mai departe arealul orășenesc intre grădina botanică și strada M.bai Viteasa și alte terenuri. S’au fost in vedere tipuri unitare de: a) 3 odăi, bucătărie și accesorii la mai multe feluri de construcțiani cu costui de 50000 lei. b) 4 odăi, bucătărie ții accesorii la mai multe feluri de construcțiuni cu costel de 75.000 lei. Amortizarea și dobânzile capitalului pentru fiecare clădire se plăteac la anuități de 15 ani, câte 5000 lei anoal, inclusiv chiria pentru chilire. Aceasta va fi primită pentru utilizare imediat după terminare. Se intelege de la sine că executarea complectă a programului schițat presupune concursul cel mai larg din partea autorităților competente, și a jost ca acest concurs să fie ațeptat. Intr’o adunare numeroasă a celor interesați de ales un comitet activ, care va desfășura o mancă neobosită cu cea mai mare energie pentru realizarea scepsis! urmărit. Fiindcă in fiecare an poate f ridicat numai un număr mic de clădiri, interesul refleets«ților cere de a declara imediat intrarea în# beneficiind numai in așa mod de prioritate pentru anul următor. Declarațiuni srise (prin scrisori) vor fi adresate către comitetul fondului de clădiri pentru funcționarii pubici, strada Regina Maria Nr. 11, etajal d intre lirele 4—6 d. m.