Inainte, iulie 1970 (Anul 27, nr. 7875-7901)
1970-07-10 / nr. 7883
r H . • j vineri :: Mamit xxvi|; Nn im3 ;f |j| 4 RAGINI :§: Jp§30 DANI I ORGAN AL COMITETULUI JUDETIAN DOLJ AI P jl 'BlSUOi ăt'A W:..iO'?fclPs î .ClAIO/a I ProJestrl rf în toate țările, unitiesc ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R. In zilele de 8 și 9 iulie a.c. au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producției și a muncii în agricultură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc in Comisia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărirea cu privire la aniversarea Partidului semicentenarului Comunist Român. (Hotărirea va fi data publicității). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internațional desfășurată ■in ultima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țării noastre in alte țări și ale delegațiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă prețuire activității internaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroase partide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei,ței și cooperării cu aliantoate statele socialiste, a solidarității internaționaliste cu partidele comuniste muncitorești, cu forțele desimocratice și progresiste, cu mișcările de eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea unității sistemului socialist mondial, a mișcării comuniste internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenară dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste — cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum cu alți reprezentanți a nuimeroase țări — expresie a politicii de dezvoltare relațiilor României cu toaate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuției țării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor imperialiste agresive, a colonialismului și neocolonialismului, pentru respectarea dreptului (Continuare in pag. a III-a) L i?. 3 ÎN ACEST NUMĂR: Cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități Cambodgia Forțele populare continuă atacurile Din țările socialiste Izvorul fluxului de emigrare din Portugalia Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc in împrejurări deosebite, cînd întregul partid popor desfășoară o muncă indi tensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît și externă a partidului și statului nostru demonstrează, odată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială — constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sunt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Comitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul și Întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970. In primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției industriale crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se Înfăptuiesc în bune condiții sarcinile privind creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, sporirea eficienței întregii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se creștere de cca 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute In primele 6 luni In Înfăptuirea planului In industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității economice. În același timp, aceste rezultate demonstrează că organele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cît, după cum se știe, în această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte, și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posiblitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, datorită măsurilor luate pentru reînsămînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strînrul orzului și griului a și început și recoltele obținute sunt mulțumitoare , și în județe unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. ve Sint, de asemenea, perspectipentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine; umiditatea este mai mult decit suficientă, și avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat deosebită atenție aprovizionării o populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obținute în economie în primele 6 luni ale anului sînt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși platoul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966—1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această perioadă în activitatea noastră economică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce privește aprovizionarea tehnico-materială, asigurarea documentațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperării între diferite întreprinderi , s-au evidențiat lipsuri și preocuparea pentru îmbunătățiînrea organizării producției și a muncii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și financiare, pentru creșterea rentabilității activității economice. Rezultatele obținute pe primele 6 luni demonstrează că nu toate Întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea producției industriale, ridicarea productivității muncii, îmbunătățirea calității producției, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea eficienței economice. De altfel, aproape toți tovarășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat angajamentele de depășire a planului de producție și beneficii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus : aceasta arată că posibilitățile de a obține producții peste plan — desigur, acolo, unde suntem interesați, unde avem nevoie de astfel de produse — sunt încă mari și va trebui să depunem eforturi susținute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune! avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valorificate — și se impune ca în perioada următoare să intensificăm eforturile pentru a obține o producție cu mult mai mare decit cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pierderile provocate de calamități le putem recupera în primul rînd in industrie , deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea în valoare a marilor rezerve și posibilități de care dispune economia noastră. După cum ați văzut din informarea prezentată, pagubele pricinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lucrează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. În agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație deosebită impune luarea în continuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acțiunea de economisire a materiilor prime și materialelor in vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderilor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că in planul cincinal viitor s-au adus serioase îmbunătățiri, față de prevederile Congresului al X- lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producție, ai micșorării consumurilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să obținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizațiile economice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărirea Comitetului Central și guvernului de a se realiza integral planul de producție al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va trebui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităților de producție, încît pînâ la sfîrșitul anului să recuperăm In întregime pierderile suferite în industrie, și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și sporească preocuparea pentru ridicarea calității producției, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îmbunătățire a organizării producției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a eficienței economice. O mare atenție trebuie acordată realizării în întregime a planului de investiții, punerii în producție la timp și chiar devansării unor lucrări, pentru a asigura atît premisele înfăptuirii în bune condițiuni a planului pe acest an, cît și o bază trainică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sunt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca ministerele, comitetele județene de partid să ia toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite la datele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a suplimenta planul cu unele investiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile ministerelor, cît și pe primii secretari, pe toți membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de investiții și, acolo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lucrări noi In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafețelor de pe care se retrag apele cît și insămințarea, după strîngerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cît mai mari cu porumb, legume și culturi furajere , aceasta va permite recuperarea pierderilor provocate de inundații. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenția asupra acestei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi ! nu trebuie să se aștepte numai timpul bun, situația cere să se muncească pe orice vreme pentru a asigura strîngerea la timp a griului și orzului. Ținînd seama de volumul mare de investiții pe care îl avem de realizat în agricultură, îndeosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anului planul investițiilor în agricultură este rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lucrărilor de hidro-ameliorații și desecări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an , orice rămînere în urmă în acest domeniu poate avea repercusiuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va trebui să dăm o mare atenție pregătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprinderile, de către toate comitetele județene, deci există timp pentru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind aprovizionarea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în producție, executarea lucrărilor de construcții, temele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate — începînd de la secțiile uzinale și pînă la colegiile ministerelor — planul pe 1971 și planul cincinal 1971— 1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creștere a producției și productivității muncii, de ridicare a rentabilității, reducerea cheltuielilor materiale, realizare integrală și cu o înaltă eficiență a programului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevederile planului cincinal — de către întreprinderi, de toate organele de partid — putem spune că există premisele pentru începerea noului plan in condiții bune, pentru asigurarea din primul an, a înfăptuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de lege supuse dezbaterii plenarei sînt menite să contribuie la perfecționarea conducerii activității economice. Ele fac parte integrantă din programul de măsuri stabilit de Conferința națională a partidului din 1967 privind îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii activității economice și sociale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sarcină Comitetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să termine luarea măsurilor prevăzute în această direcție, urmînd ca la inceputul anului 1971 să raporteze partidului — probabil în cadrul unei Conferințe Naționale — despre felul cum s-a realizat această sarcină. De aceea, va trebui să pregătim in continuare celelalte măsuri — Îndeosebi Legea planificării. Legea comerțului exterior și altele — incit pînă la sfîrșitul anului toate să capete formă legală, aprobată de Marea Adunare Națională, să devină călăuze practice ale activității noastre economice Măsurile privind organizarea producției și a muncii în agricultură constituie de fapt o completare a celor prevăzute în Legea adoptată în primăvara acestui an cu privire la organizarea și disciplina muncii în unitățile industriale și alte organizații de stat. După cum se știe, în țara noastră agricultura constituie o ramură de bază a activității economice. De aceea, organizarea temeinică a producției și a muncii in acest sector, în vederea creșterii continue a producției vegetale și animale, constituie o sarcină de importanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principalul mijloc de producție în agricultură, că, indiferent de proprietate, el este bun al întregii națiuni și că deci înttreaga națiune este interesată în buna folosire și lucrare a lui. in creșterea fertilității și potențialului său productiv — partidul și statul nostru se preocupă permanent de conservarea și buna gospodărire a fondului funciar, de creșterea suprafețelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de ameliorații, desecări și irigații, de crearea condițiilor pentru asigurarea unor recolte tot mai îmbelșugate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații atît pentru organele de stat cit și pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori ,și producătorii individuali în executarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o importanță hotăritoare pentru cantitatea și calitatea producției agricole. Problema calității muncii are o însemnătatea centrală atît în industrie cît și în agricultură. Este de înțeles că în condițiile orînduirii socialiste statul are obligația să vegheze ca in toate sectoarele să existe condiții optime pentru desfășurarea activității pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii. Faptul că baza socială a orînduirii noastre o constituie alianța clasei muncitoare cu țărănimea presupune ca cele două clase prietene să-și unească eforturile în vederea înfăptuirii cu succes a întregului program de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a societății. Iată de ce se impun reglementări clare privind organizarea muncii și producției în agricultură — la fel cum se impun și în industrie — întărirea ordinei și disciplinei . Iată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă față de felul cum se desfășoară lucrările în agricultură — acest sector deosebit de important al activității economice. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toți lucrătorii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd totodată propuneri pentru ca el să răspundă cît mai bine cerințelor organizării activității în agricultură, întăririi ordinei și disciplinei, dovedește atît nivelul al conștiinței socialiste a țărănimii noastre, cit și justețea prevederilor cuprinse în proiectul de lege. Desigur, numai adoptarea legii nu va rezolva de la sine problema. Este necesar ca Ministerul Agriculturii și Silviculturii, organele agricole, Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor agricole de producție și uniunile județene, conducerile întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii și ale cooperativelor agricole, consiliile populare, comitetele județene și organizațiile de partid să acționeze cu toată hotărirea în vederea transpunerii în viață a prevederilor legii, pentru ridicarea nivelului, activității de conducere, organizare și planificare a agriculturii, pentru creșterea inițiativei" unităților agricole, a fiecărui lucrător și cooperator. Este știut că partidul și statul, au luat în ultimul timp un șir de măsuri pentru creșterea cointeresării oamenilor muncii de la sate , cu aproape două luni în urmă au fost adoptate măsuri privind creșterea prețurilor la o serie de produse agricole, Îndeosebi animaliere. Aceasta demonstrează preocuparea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresării oamenilor muncii, înfăptuirea programului de dezvoltare a acestei importante ramuri a economiei naționale. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu disciplina, cu executarea lucrărilor în cele mai bune condițiuni. Numai așa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal in domeniul agriculturii. (Continuare In pag. a III-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU JU Exigentele admiterii în facultate Convorbire cu prof. dr. doc. MIRCEA OPREAN, rectorul Universității Astăzi. In Universitatea craioveană, ca de altfel in întregul invățămint universitar din țara noastră, are loc un eveniment deosebit : concursul de admitere. Mii de candidați, veniți din diferite județe ale țării, vor păși într-o competiție dificilă și frumoasă, pentru a se număra printre viitorii studenți ai cetății universitare craiovene. Prezentul interviu oferă citeva detalii despre acest subiect : — Prin ce se distinge actualul concurs de admitere în facultăți ? — In primul rînd, printr-un număr mai mare de candidați, fenomen firesc, de altfel, dacă amintim că anul acesta a fost înființată o nouă facultate — cea de medicină generală, dar nu am motiva prea suficient dacă nu am afirma că universitatea noastră și-a cîștigat în cei cîțiva ani de ființare un prestigiu incontestabil datorat pregătirii cadrelor sale și rezultatelor obținute, pe plan profesional, de către studenți. Existența unui potențial intelectual valoros în Universitatea craioveană este confirmat, printre altele, și de hotărirea statului nostru de a înființa aici o facultate de medicină generală, a cărei profil complex și dificil necesită un new diu propice desfășurării studiului pregătirii generale. — Am dori să ne părerea despre criteriile «puneți de exigență care vor domina actuala sesiune. — Cred ca exigența și pretențiile noastre la actualul concurs de admitere vor fi cel puțin egale celor cu care am abordat edițiile anterioare. Fără îndoială, în cazul de față noțiunea de exigență «are un profil foarte complex și noi sîntem conștienți de acest lucru. Dar admițînd un anume cadru de pregătire, nu vom cere candidaților mai mult decit au avut posibilitatea să acumuleze un liceu sau, mai bine zis, decît le-au oferit, în mod normal, cei patru ani de liceu, adică acele cunoștințe necesare integrării in atmosfera universitară. Dar, ca un element nou față de concursurile anterioare, remarc rolul special pe care-1 acordăm acțiunii de depistare a valorilor pentru a permite pătrunderea pe poarta studenției decît a acesor elemente talentate, cu certe perspective de afirmare. Dacă unii candidați împărtășesc mentalitatea că admiterea este o loterie, consider că trebuie reținut de aici doar coeficientul minim de hazard și excepție, pentru că nu am prea întîlnit pînă acum un concurent bine pregătit pîndit cu consecvență de Vom lua în acest sens neșansă, atît măsuri administrative — bazînd căile de influențare sentimentală sau nepotistă — cît și profesionale, prin Întocmirea — săvîrșită deja — a unor chestionare judicioase care să verifice atît cunoștințele cit și posibilitățile concurenților. R. DIACONESCU (Continuare in pag. a II-a) curier . Aer proaspăt în fabricile din grupul organic Punindu-se In aplicare un proiect aparținind IPROCHIM București, In cadrul fabricilor de acetaldehidi, butanol și monomer din grupul organic al Combinatului chimic, s-a executat și dat in exploatare o Instalație de ventilație cu priză de aer proaspăt de la distanță. Avînd o capacitate de 110 000 mc acr/oză, mult mai mare decît capacitatea vechilor instalații, noua capacitate de ventilație reduce substanțial noxele in mediul de lucru cu acetaldehidă, crolonaldehidă, mercur, acid acetic și acetilenă. GH. TECULESCU, coresp. Un nou complex meșteșugăresc Cooperativa meșteșugărească de Invalizi „Stăruința“ din Craiova a deschis in str. 1 Mai nr. 113 un nou complex meșteșugăresc cu secții de croitorie, timplărie, plăpumi, perii și cartonaje. In noul complex, dotat cu mobilier și Instalații moderne iși vor desfășura activitatea 120 de meșteșugari calificați In meseriile respective. B. DAVID coresp. 0 Pentru pescari și vînători La Inspectoratul silvic Dolj se studiază posibilitatea introducerii păstrăvului in apele de șes, care iși au izvorul in pădurea Bratovoiești-Murta. Tot aici se va încerca aclimatizarea rațelor sălbatice. Totodată, se execută studii privind colonizarea cerbului carpatin și a parcului mistreț în zonele de deal, coline și șes din județul nostru. Fabrica de conserve Calafat. Calitatea conservelor este asigurată încă de pe banda de transport. Foto . R. Melineșteanu i