Inainte, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 7953-7978)
1970-10-20 / nr. 7969
I fi f 4 X Cuvîntarea președintelui Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite Domnule președinte, Onorați reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac In urmă, a Organizației Națiunilor Unite prilejuiește atît o retrospectivă a evoluției internaționale și schimbărilor petrecute în lumea în cei 25 de ani, cit și trecerea în revistă a activității desfășurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăți așteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcțiile activității viitoare a Organizației Națiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între națiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se știe, Organizația Națiunilor Unite a fost constituită la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare și nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de ■ milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitlerista, însăși denumirea de Organizație a Națiunilor Unite ne reamintește faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate planetei să-și unească națiunile eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fața popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizației nu s-au statornicit încă pe deplin în relațiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizația noastră a jucat un rol de seamă in viața internațională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenția O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri și rezoluții de mare însemnătate. Din păcate însă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parțial, în același timp, trebuie arătat că în unele probleme importante, într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială, Organizația Națiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au știrbit prestigiul și au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieții internaționale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cit și a celor negative din istorisi de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învățămintele în vederea creșterii rolului ei în soluționarea problemelor litigioase, în asigurarea colaborării între popoare și a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social și naițional care au avut loc în lume în acești 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sunt 14 state socialiste, reprezentînd mai mult de o treime din populația globului pămîntesc. Alte popoare își orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariția și dezvoltarea unui mare număr de țări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenței pașnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeșteptări naționale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominația imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîștigarea independenței naționale, sistemul colonial s-a prăbușit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizația Națiunilor Unite, în întreaga viață internațională. Revoluția contemporană, tehnico-științifică pătrunderea omului în Cosmos și uliașa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea și conștiința oamenilor. Popoarele, oamenii își dau tot mai mult seama de forța pe care o reprezintă, înțeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între națiuni libere și egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiții internaiționale complexe, care oferă încă multe motive de neliniște tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagrații mondiale, în diferite părți ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbați și femei, bătrîni și tineri, să distrugă uriașe bunuri materiale și culturale. Mai sunt încă popoare ținute sub jugul dominației coloniale, nevoite să lupte cu arma în mină pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogățiile naturale și rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-și hotărî soarta așa cum o doresc, în viața internațională se manifestă încă forțe imperialiste și colonialiste care vor să continue vechile praetici de dominație asupra popoarelor, care promovează o politică de forță și dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor stete, încercînd să le impună voința lor, să le aservească intereselor lor. Este adevărat că politicii imperialiste se împotriva ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forțe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaționale. Cursul evenimentelor internaționale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sînt cu adevărat hotărîte să-și apere libertatea și independența, ele se bucură de sprijin și solidaritate internațională și nu există forță în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preț. Doamnelor și domnilor. Dați-mi voie să vă prezint cîteva aspecte ale politicii interne și externe și țării mele. România a cunoscut secole de dominație străină. Ea a pășit pe calea dezvoltării libere și independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeași perioadă în care a fost creată Organizația Națiunilor Unite. luîndu-și soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orînduiri sociale noi — orinduirea socialistă , poporul român a obținut, intr-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propășirea sa economică și culturală. Conducători și alți reprezentanți ai multor state, vizitînd România, și-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate maicile succese pe care le-am dobîndit în acești 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul țărilor dezvoltate. România își propune să depună în continuare eforturi susținute pentru amplificare și potențialului ei economic și înflorirea multilaterală a vieții sociale, pentru dezvoltarea științei, învățământului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieți noi, civilizate —, pentru ridicarea bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber și independent numai în măsura în care își asigură o puternică bază economică, științifică și culturală. In același timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate națiunile lumii, fără deosebire de orînduire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuiește această politică, voi menționa desir faptul că România are în prezent relații diplomatice cu 97 de state și întreține schimburi comerciale cu peste 100 de țări. Desigur, ca țară socialistă, România acordă o atenție specială colaborării și cooperării cu celelalte state socialiste ; în același timp, ei se preocupă de extinderea relațiilor, pe planuri multiple, cu toate țările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internațională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale și spirituale putem asigura grosul propriei noastre țări proși, totodată, ne putem aduce contribuția la cauza păcii in întreaga lume. Suferind el însuși mult timp asuprirea străină, poporul român își îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominația imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea și consolidarea independenței și suveranității lor naționale. Țara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă și este hotărîtă să extindă tot mai mult colaborarea și cooperarea reciproc avantenjoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă și că orice conflict își exercită influența, într-un fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam și de perpetuuirea conflictului din Orientul Apropiat. Impreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam și intervenției străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale aliaților lor. Poporul vietnamez și celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-și rezolve singure problemele existenței lor, fără nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Național de Eliberare oferă o bază rațională pentru soluționarea conflictului pe cale politică. In ce privește Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluția Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluționarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele statelor din această zonă, tuturor asigurarea independenței și integrității lor teritoriale. In același timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată în Orientul Mijlociu, trebuie să se găsească neapărat o soluție privind situația populației palestiniene, soluție cere să țină seama de dorințele și năzuințele naționale ale acestei populații. O mare însemnătate pentru pacea lumii ar avea retragerea trupelor S.U.A. din Coreea, asigurîndu-se poporului coreean posibilitatea de a-și realiza singur, pe cale pașnică, aspirația spre unificare. România, țară europeană, este vital interesată ca pe continentul nostru să se instaureze un climat de respect și încredere între națiuni, să se dezvolte relații noi de colaborare și cooperare între toate statele. Noi considerăm că există condiții favorabile ca Europa — leagăn al civilizației, care a dat omenirii mari valori materiale și spirituale, dar este și locul de unde au pornit în secolul nostru două războaie mondiale — să devină o zonă a păcii și cooperării. Aceasta corespunde nu numai intereselor popoarelor de pe continent, ci intereselor tuturor popoarelor lumii. Desigur, consolidarea securității in Europa presupune eliminarea rezidurilor celui de-al doilea război mondial și a perioadei războiului rece, recunoașterea inviolabilității granițelor existente și, în general, a schimbărilor istorice care s-au produs pe continent în epoca postbelică. In această ordine de idei, se impune recunoașterea de către toate statele a Republicii Democrate Germane, asigurarea participării ambelor state germane la viața politică mondială, inclusiv în cadrul O.N.U. și în alte organisme internaționale. O importanță deosebită în soluționarea chestiunilor în suspensie pe continentul nostru considerăm că ar avea realizarea unei conferințe general europene consacrate securității. Apreciind marea însemnătate pe care o au contactele și acordurile bilaterale dintre state, indiferent de orînduirea socială, România dezvoltă ample raporturi diplomatice, promovează relații multilaterale cu toate țările europene. In acest context, încheierea tratatului soviete—vest-german reprezintă un important pas înainte pe calea normalizării relațiilor interstatale de pe continent. In același timp, considerăm că realizarea unor înțelegeri regioinale are o însemnătate deosebită pentru destinderea internațională. De aceea, România acționează cu consecvență pentru dezvoltarea unor largi relații de bună vecinătate, înțelegere și colaborare multilaterală cu toate țările balcanice, fără deosebire de orînduire socială pentru transformarea acestei zone a lumii într-o zonă a colaborării și păcii, lipsită de arme nucleare. Pornind de la premisa că organismele internaționale pot juca un rol important în respectarea principiilor dreptului internațional și în dezvoltarea relațiilor dintre state, țara noastră își aduce contribuția activă la întreaga viață a Organizației Națiunilor Unite și a celorlalte foruri cu caracter mondial. Este știut că din inițiativa României și a altor state, O.N.U. a adoptat unele rezoluții importante — și anume cea cu privire la dezvoltarea acțiunilor pe plan regional și a relațiilor de bună vecinătate între state cu orînduiri sociale diferite, precum și cea referitoare la promovarea în rândurile tineretului a idealurilor păcii, respectului reciproc și înțelegerii între popoare. Și actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. a înscris pe agenda sa de lucru propuneri românești cum sunt : „Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale negative asupra păcii și securității“, precum și „Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea întăririi cooperării economice și tehnico-științifice între state“. La ordinea de zi a actualei sesiuni a Organizației noastre se află înscrise o serie de probleme de mare însemnătate internațională, printre care dezarmarea, dezvoltarea colaborării între state, lichidarea colonialismului și a subdezvoltării, apărarea și respectarea normelor de drept internațional, asigurarea securității mondiale. (Continuare in pag. a IV-a) Vizita președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în S.U.A. După ce a vizitat orașul Californian San Francisco, președintele Nicolae Ceaușescu a revenit sîmbătă noaptea la New York. A treia zi a prezenței președintelui Nicolae Ceaușescu in California a fost rezervată vizitării orașului San Francisco — cel mai mare port al S.U.A. la Pacific, important centru economic, politic și cultural al țării, înaltului oaspete român, soției sale, persoanelor care îl însoțesc, le-au fost prezentate cartiere având fiecare un evident specific arhitectonic, economic și etnografic, integrate armonios intr-un complex urbanistic unic în felul său, conferind marelui oraș de la Pacifici personalitate și distincție. Reprezentanții municipalității au ținut să prezinte președintelui României cîteva monumente semnificative pentru istoria acestor locuri, pentru străduința generațiilor care prin munca lor au construit — într-o perioadă istorică scurtă — acest mare oraș cu tot ceea ce înseamnă el prin uzinele și fabricile sale, prin edificiile economice și culturale care-l caracterizează, prin portul său — al treilea din lume — prin densa rețea de drumuri și poduri moderne, prin structura și organizarea sa urbanistică. Prima oprire a avut loc la monumentul Închinat lui Columb. Un turn înalt și suplu, o statuie înfățișînd un bărbat cu o figură senină și energică, sunt plasate pe o culme care domină orașul, golful și un mare parc natural. A urmat vizitarea acestui parc întins pe cîțiva kilometri patrați, el însuși un monument natural unic In felul său. Intr-o mică poiană, Încadrată de asemenea de arbori giganți a fost fixată în urmă cu 25 de ani o placă memorială consacrată lui F. D. Roosevelt, menită să omagieze contribuția sa la fundația Organizației Națiunilor Unite. Președintele Ceaușescu i-a oprit cîteva clipe în fața acestei plăci memoriale. De-a lungul aleilor, cetățenii aflați în parc l-au salutat cu gesturi prietenoase. După popasul la „Muir Woods National Monument“, coloana de mașini și-a continuat drumul îndreptîndu-se spre colina Belvedere Tiburon. La poalele acesteia se afla un teren întins care, în anul 1945, cînd aci la San Francisco s-a semnat Carta Națiunilor Unite, fusese destinat să găzduiască edificiul sediului O.N.U. transferat ulterior la New York. Itinerariul a inclus, de asemenea, marele pod „Poarta de aur“ (Golden Gate), uriașa arcadă construită în deceniul al patrulea peste o strîmtoare a Golfului San Francisco, precum și vizitarea pe mare la bordul unei șalupe a unei părți a portului. Ea amiază președintele Nicolae Ceaușescu, soția sa, și persoanele oficiale care îl însoțesc și-au luat rămas bun de la gazdele californiene pe aeroportul internațional San Francisco. Primarul orașului, J. Alioto, și colaboratorii săi și-au exprimat satisfacția de a-l fi avut în mijlocul lor, timp de două zile, pe președintele României. Avionul special pus la dispoziție de Casa Albă s-a îndreptat spre New York, unde șeful statului român a sosit în cursul nopții de sîmbătă. Duminică, în cursul dimineții, tovarășul Nicolae Ceaușescu, soția sa și persoanele care-l însoțase au răspuns invitației de a face o scurtă plimbare cu yahbul în jurul Insulei Manhattan — nucleul întregii vieți economice și sociale a marii metropole americane. Oaspeții au urcat la bordul navei de croazieră „The Highlander", care a arborat pe ea târgul principal tricolorul românesc. Oficiul de gazdă a fost îndeplinit de Melcolm Forbes — proprietarul yachtului — cunoscut industriaș și editor al uno publicații de informație și comentariu economic. Yachtul a parcurs un itinerarul care, început pe fluviul Hudson, în apropierea marelui pod „George Washington“, a continuat spre sud-est, de-a lungul Manhattan-ului pînă în dreptul monumentalei Statui a Libertății, pătrunzînd apoi în apele East River-ului, spre est, dincolo de podul „Quensboro“. Aceasta a oferit oaspeților posibilitatea să privească de pe apă panorama originală a New Yorkului principalele sale centre și edificiu zgîrie norii din Wallstreet giganticul Empire State Building, paralelipipedul binecunoscut al sediului O.N.U., numeroasele doburi, antrepozite, dane portuare, podurile suspendate peste cele două fluvii, întinsul chei al cartierului Harlem profilat pe aglomerarea urbanistică a acestei zone a orașului. La bordul vasului, tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit explicații asupra locurilor vizitate, s-a interesat de unele probleme de ordin edilitar, economic și social ale municipiului, s-a întreținut cu persoanele oficiale americane care îl însoțesc. Corespondență de la trimișii speciali Agerpres I Examene de prestigiu la Fabrica de bere Zilele trecute în pagina I a ziarului nostru a apărut relatarea că la Fabrica de bere din Craiova — unitate a Combinatului industriei alimentare Dolj — a fost îmbuteliată sticlei cu bere nr. 20 000 000. Azi, anunțăm două evenimente deosebite în viața colectivului acestei fabrici i realizarea și chiar depășirea planului anual la producția fizică de bere, cit și un nou examen tehnologic — a început îmbutelierea la berea „Cazino“. Cu acest prilej, un colaborator al nostru avut o convorbire cu tov.a Gheorghe Sgîndăr, inginerul șef al unității. Acesta a precizat între altele că : „Berea „Cazino", care se îmbuteliază într-un ritm de 6 000 bucăți sticle/oră, reprezintă o nouă realizare a intregului colectiv de muncă din fabrică. Față de berea blondă, noului sortiment i-am asigurat etichete și capsule specifice fabricii noastre ; gustul și aroma sînt îmbunătățite datorită unui conținut mai mare in substanțe zaharoase (extract — 14 la sută cit și hamei — 250 gr/hl); alcoolul ajunge la 3,8 la sută. Pînă la sfîrșitul anului 1970 vom îmbutelia circa 500 000 bucăți sticle cu bere „Cazino". Simultan cu noile răspunderi create de desfășurarea actuală a producției, specialiștii din Fabrica de bere Craiova fac intense pregătiri pentru ca din primul an al viitorului cincinal să asigure diversificarea producției — producerea unor noi sortimente de bere — „Doljana", bere specială neagră, bere „Porter" și bere „Caramel". Sunt doar cîteva din preocupările de prestigiu pentru realizarea parametrilor proiectați înainte de termen. Cea mai mare tani a constrictorilor craioveni își salooează programul pentru floral cincinal Adunarea generală a salariaților de la I.S.C.M. E activitate ...O întreprindere cît un minister ! Expresia, evident șocantă — aparținind unuia din constructorii participanți la dezbaterile adunării salariaților — nu este de fel lipsită de acoperire . I.S.C.M. Craiova, cea mai mare unitate de construcții din țară, în cadrul ramurii sale, realizează aeram, în 1970, un volum de investiții la în dimensiunile planului pe care avea Ministerul Construcțiilorr, în întregul său, cu numai cinci ani în urmă!... Un argument ce impune cu autoritate dimensiunile efortului, responsabilității, funcției de excepțională însemnătate pe care o deține această firmă constructoare în materializarea investițiilor din Oltenia, ponderea sa în programul general constructiv al țării. Raportând realizarea cu aproape 6 luni înainte de termen a planului cincinal, colectivul de muncitori, maiștri ingineri și tehnicieni de pe șantierele I.S.C.M. Craiova înscrie in anii 1966—1970 pe harta nouă a cinci județe un număr impresionant de obiective și capacități moderne, din rîndul cărora este suficient să consemnăm : Combinatul chimic Craiova cu cele 19 fabrici ale sale, două capacități importante la „Electroputere“, Uzina de reparat material rulant, întreprinderea de prefabricate, Fabrica de confecții, Fabrica de prine, „magistrala albă“ Craiova — Izvarna, Fabrica de bere, hotelurile turistice de la Tr. Severin și Craiova, etapele II și III ale Uzinei de aluminiu de la Slatina, Tăbăcăria minerală și Fabrica de solvenți organici de la Timișoara, Uzina de vagoane de la Tr. Severin, patru noi capacități în cadrul Complexului de materiale Bîrsești — Tg.Tiu, noile locuințe de la Rm. Vîlcea și dezvoltarea Uzinei de produse sodice Govora etc. Este notabil faptul că nu puține dintre obiectivele realizate în perioada planului cincinal au fost date în funcțiune cu trei pînă la șase luni înainte de termen. La oaspătiul acestei rodnice perioade, productivitatea muncii înregistrează o creștere de 135,1 la sută față de anul 1966, producția se prezintă mai bine organizată, metodele industriale și tehnica avansată au căpătat o nouă extindere... Viitorul cincinal, potrivit programului de Congresul grandios stabilit al K-lea al partidului mobilizează potențialul nostru constructiv la o amploare și tensiune calitativ superioară. În anii 1971—1975 șantiere I.S.C.M. Craiova vor trebui să realizeze un volum ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III-a) 7 WMW/A.WAV.WAV/. Cînd semeni buruiana nepăsării și nu sâmînța roadelor viitoare Zilele acestea coincid cu momentul culminant al perioadei optime de semănat. După cum se știe, însă, încadrarea însămînțărilor în termenele recomandate de agrotehnică este condiționată de eliberarea terenului de culturile tîrzii, de executarea grabnică a arăturilor și pregătirea patului germinativ. Animați de dorința de a pune baze solide recoltei viitoare, marea majoritate cooperatorilor,, lucrătorilor din a I.A.S., mecanizatorilor din S.M.A., specialiștilor din unitățile de producție s-au străduit ca, printr-o bună organizare a muncii, să asigure o largă mobilizare de forțe și mijloace, folosirea fiecărei clipe bune de lucru în cîmp, la strînsul recoltei de porumb, pregătirea și însămînțarea suprafețelor planificate. E a C.A.P. Ghindeni spre exemplu, printr-o activitate perseverentă, s-a reușit să se reducă mult timpul afectat lucrărilor de recoltare, prin folosirea a 5 combine C-3 special echipate. Zilnic, cu fiecare combină s-a strîns recolta de pe cite 3 hectare. Din cele 445 ha de pe care s-a strîns porumbul, 236 au fost recoltate mecanizat Harnicii Marin Buzduceanu mecanizatori Vasile Tănase, Ion D. Bădoi, Aurel Bonete, au lucrat efectiv întreaga zi-lumină, precum și în schimburi prelungite, atît la recoltat cît și la pregătirea terenului. Reține atenția faptul că, pînă în prezent, C.A.P. din Ghindeni a pregătit în porumbiște mai mult de 400 ha față de cele 600 ha, unde griul urmează după prășitoare. Zilnic, viteza planificată se îndeplinește și chiar se depășește. Efectiv lucrează în brazdă toate cele 18 tractoare cîre are secția de mecanizare care deservește cooperativa amintită. La semănat activitatea începe A. FRIGIOIU (Continuare în pE.g. a 111-a) $ Simpozion aniversar Casa de cultură a municipiului Craiova, în colaborare cu Centrul de științe sociale al Academiei și Filiala Dolj a Societății de științe istorice, organizează astăzi, la orele 18,00, în sala Centrului Academiei, simpozionul „Semicentenarul grevei generale din 1920“. Participă : conf. univ. Cornel Ambrozie, prorector al Universității, conf. univ. dr. Ion Călin, lector univ. Ion Pătroiu, asistent univ. Șerban Crăciunoiu, cercetător Luchian Deaconu. Mașina agricolă cu nr. 20 000 Constructorii Uzinei „7 Noiembrie” — Craiova au raportat ieri un succes de prestigiu — realizarea mașinii agricole cu nr. 20 000 — victorie de seamă obținută în acest ultim an al cincinalului. De remarcat că de la Începutul anului și pînă în prezent colectivul acestei întreprinderi a asimilat circa 20 de tipuri de mașini și unelte agricole