Inainte, ianuarie 1972 (Anul 29, nr. 8343-8366)
1972-01-14 / nr. 8352
i f A Constituirea Comitetului municipal de cultură și educație socialistă Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor, s-a constituit Comitetul municipal Craiova de cultură și educație socialistă. La ședință au luat parte tovarășii : Ion Zăvăleanu, primsecretar al Comitetului municipal Craiova al P.C.R., președintele consiliului popular municipal, Vintilă Turcu, secretar al Comitetului municipal de partid, Marin Năstasie, prim-vicepreședinte al consiliului popular municipal. Erau prezenți, de asemenea, numeroși reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, conducători de instituții cultural-artistice, oameni de cultură și artă. Ca președinte al comitetului municipal de cultură și educație socialistă a fost ales conf univ. dr. Ion Trăistaru, iar ca vicepreședinte prof. Marin Văduva, directorul Casei de cultură a municipiului. Cu acest prilej, a fost prezentat și supus dezbaterii proiectulue privind activitatea propuneri noului comitet. In încheierea ședinței, tov. Ion Zăvăleanu a făcut cîteva recomandări prețioase privind rolul și activitatea acestui organism, chemat să traducă în viață importantele sarcini revenite din programul de instruire și educație comunistă a oamenilor muncii, elaborat de conducerea partidului nostru. Uzina „Electroputere“. Vedere parțială a fabricii de aparataj electric Foto : Fl. Roșoga Un bilanț ce fundamentează o etapă de noi realizări pentru înflorirea Doliului Am încheiat anul 1971 — primul an al noului cincinal, cu succese de certă valoare circumscrise ritmului rapid de industrializare a României socialiste. Concomitent cu dezvoltarea centrelor industriale cu tradiție, pe măsura creșterii potențialului economic al țării, a resurselor materiale și financiare, forțele de producție din județele rămase în urmă din punct de vedere economic au fost redimensionate la nivelul programului partidului nostru. Așa cum de fapt arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu : „Eliminarea disproporțiilor care mai persistă în repartizarea teritorială a forțelor de producție, intensificarea dezvoltării tuturor județelor constituie în continuare unul din obiectivele principale ale politicii economice a partidului nostru. Pe măsura creșterii potențialului VASILE RIZVAN directorul Direcției județene de statistică, — Dolj economiei naționale, în perioada 1971—1975 și în cincinalele următoare vor trebui alocate investiții sporite pentru construirea de noi unități productive și social-culturale, pentru ridicarea economică a județelor mai puțin dezvoltate“. Doliul contemporan s-a înscris semnificativ in acest program de dezvoltare și rezultatele din primul an al cincinalului ilustrează convingător eforturile depuse de clasa muncitoare, de toți oamenii muncii din județ pentru ca, în anul 1971, să prefațăm programul cincinalului actual cu cele mai însemnate realizări. Ca consecință a spiritului de inioțiativă, a preocupărilor complexe pentru organizarea științifică a producției și a muncii, planul producției globale industriale, revenit în anul trecut, a fost depășit cu 167 milioane lei, iar la producția marfă vîndută și încasată cu 2,7 la sută. Succesele din 1971 sînt cu atît mai semnificative cu cit, comparativ cu nivelul realizărilor din anul 1970, acestea ilustrează sporuri de producție de 1,5 miliarde lei la valoarea producției globale și 1,1 miliarde lei la producția marfă vîndută și încasată. Este demnă de evidențiat, în acest sens, contribuția colectivelor de muncă din fabricile Uzinei „Electroputere“, Combinatului chimic Craiova, Uzina de reparații auto, Fabrica de confecții Craiova, întreprinderea de industrializare a laptelui Dolj, Fabrica de ulei „Oltenia“ — Podari etc., au contribuit substanțial care atît la depășirea sarcinilor de plan cît și la îndeplinirea, înainte de termen, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Precizăm că, în cursul anului expirat, s-au realizat peste plan două locomotive Diesel-electrice de 2500 cp., aparataj electric de înaltă tensiune în valoare de 14,6 milioane lei, 34 bucăți remorci basculante, 7500 mp țesături tip bumbac, confecții în valoare de 3,7 milioane lei, 2235 tone ulei comestibil, peste 35 000 hi bere etc. Totodată, angajamentele luate în întrecerea socialistă, pentru primul an al cincinalului, au fost depășite cu sute de tone de ți(Continuare în pag. a IlI-a) ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]u BBana Bma HianBi laaantaai Să creștem ci mai multe din zona colinară! ANGAJAMENTUL ASUMAT CUVÎNT DE ONOARE La consfătuirea de la Cernătești cu factorii de răspundere din peste 100 de cooperative agricole din zona colinară și din cea de sud a județului — consfătuire organizată de redacția ziarului „înainte“ cu sprijinul D.G.A.I.A.S.A. și catedrei de zootehnie a Facultății de agronomie Craiova — numeroși președinți, ingineri șefi, șefi de fermă, brigadieri, s-au angajat să dinamizeze acțiunile de dezvoltare a creșterii ovinelor la nivelul sarcinilor stabilite de plenara din 21 mai 1971 a Comitetului județean Dolj al P.C.R. Intre cei care și-au luat asemenea angajamente se numără și tov. Ion Mateeșescu, președintele cooperativei agricole din Secu. — Se împlinește o lună de zile de la consfătuirea de la Cernătești. Cum vă îndepliniți angajamentele asumate acolo ? — l-am întrebat pe tov. Mateeșescu. — Am putea spune — ne răspunde interlocutorul — că am demarat bine. Am aici pe masă, la îndemînă, planul de măsuri adoptat la consfătuirea de la Cernătești. Pe baza lui, a concluziilor care s-au desprins din dezbaterile consfătuirii, consiliul nostru de conducere a stabilit precis ce trebuie să întreprindem pentru a îndeplini sarcinile ce ne revin. O comisie desemnată de consiliul de conducere al cooperativei și biroul organizației de partid — comisie din care au făcut parte subsemnatul, tov. Eugenia Glogogeanu, inginerul șef al unității, tov. Dumitru Gheorghe, contabil șef, cîțiva cooperatori fruntași care lucrează în zootehnie — s-a deplasat la grajdurile care le avem Ia Șumandra, aici la Secu și la Gomănicea pentru a stabili modalitățile de adaptare a acestor construcții — așa cum am văzut la Cernătești, cerințelor impuse de asigurarea unor bune adăposturi pentru ovine. După ce am stabilit volumul lucrărilor, am cerut sprijinul consiliului popular și comitetului comunal de partid, pentru procurarea materialului lemnos de care avem nevoie. Folosesc acest prilej pentru a sublinia că tovarășii din comitetul executiv al consiliului popular comunal au fost deosebit de receptivi la solicitările noastre. Intr-un timp relativ scurt, am procurat lemnul C.R., scîncura și conducta pentru aducțiunea apei de care avem nevoie. Din rîndul cooperatorilor am organizat o echipă care să lucreze la confecționarea ieslelor și a jghiaburilor. — Măsurile amintite, pun, desigur, în evidență, preocupările de a da a urma exemplul celor de la Cernătești. Ne interesează, mai concret, stadiul în care se află îndeplinirea angajamentelor pe care vi le-ați asumat. — In primul rînd, am eliberat grajdurile de la Șumandra, de la Secu și de la Comănicea, pe care le-am destinat adăpostirii ovinelor. La Secu, intr-un grajd de 95 m am confecționat iesle pe toată lungimea lui, cu lățimea de 70 cm. De asemenea, la Comănicea am confecționat iesle în lungime de 80 m. Același lucru l-am făcut și la Șumandra. Concomitent cu confecționarea ieslelor, ne-am preocupat de aducerea apei în A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) O harnică muncitoare a Fabricii de confecții, Filofteia Spiridon, și-a sărbătorit de curînd majoratul i YfNSßl Eiran ANUL XXVIII 1 : Nr. 83524 PROIHI 30 S ANI mMâii M Actualități din Lipov PUNCT DE DOCUMENTARE POLITICA Urmărind creșterea eficienței muncii politice de masă, comitetul comunal de partid a constituit, recent, un punct de documentare politică a membrilor de partid. S-au procurat cărți cu o bogată tematică politică, colecții de ziare, precum și documentele de partid elaborate cu prilejul ultimelor plenare ale C.C. al P.C.R. CRONICA saptamînala Din inițiativa comitetului de partid din comună, s-a audiat recent prima emisiune intitulată „Cronica săptămînală“. La stația de radioficare, în fiecare vineri după-amiază, în cadrul emisiunii locale se difuzează noutățile din viața comunei hotărîrile consiliuilui popular local. De asemenea, în cadrul acestei emisiuni se fac și informări pe diferite teme politice. CINECLUB COMUNAL Prin strădania unor pasionați cinefili, în cadrul căminului cultural și-a început de curînd cineclubul activitatea comunal. Așa cum ne-a informat prof. Sever Dascălu, responsabilul cineclubului, prima peliculă va evidenția realizările din viața comunei în anii construcției socialiste. SERI LITERARE In cadrul bibliotecii comunale se desfășoară o permanentă muncă cu cartea. Din rîndul celor peste 900 de cititori o bună parte participă la acțiunile întreprinse în cadrul bibliotecii. Dintre ultimele manifestări organizate care s-au bucurat de succes amintim seara literară de poezie patriotică „Țara mea“ și montajul literar „Partidului slavă“. TR. ROȘIANU Organizate Ii pe posturi de lucru, lucrările de reparații la S.M.A. Cîrcea sunt pe terminate, în clișeu, asamblarea ultimelor piese la blocul motor. Foto : Fl. Melineșteanu s * In efortul general de ridicare a activității economice peo treaptă calitativ superioară, sunt angrenate și cadrele de control financiar care, prin munca desfășurată, trebuie să sesizeze și să propună la timp, cu hotărîre, măsurile ce se impun pentru eliminarea și, mai ales, prevenirea deficiențelor și neajunsurilor din diferite întreprinderi și unități economice. Din analiza făcută de către Direcția teritorială de control și revizie nr. 8 Craiova, în colaborare cu organele de procuratură, justiție și ale Inspectoratului județean de miliție, în cadrul competențelor ce le revin, a reieșit că de la aplicarea Legii nr. 5/10 iulie 1970, activitatea de control financiar intern și a revizorilor de gestiune s-a îmbunătățit simțitor față de perioadele anterioare. Așa de exemplu, după o evaluare făcută comparativ cu anul trecut, se observă o activitate în plină evoluție în cuprinderea sarcinilor de control, număr de gestiuni verificate, prejudicii descoperite, recuperări în numerar din prejudicii, sancțiuni disciplinare și contravenționale. Toate aceste rezultate reflectă, în mod evident, preocuparea conducerilor de unități în aplicarea legii amintite în domeniul controlului financiar, prin orientarea mai judicioasă a controlului financiar operativ, curent, preventiv, intern, utilizarea cu mai multă grijă a capacității de control, creșterea nivelului de pregătire profesională a cadrelor de control etc. Fără a subestima eforturile depuse, privind critic și prin prisma exigenței actuale, trebuie spus că pagubele înregistrate, neregulile ce se mai mențin indică, în continuare, necesitatea acordării unui interes sporit de către cadre de conducere din organizațiile socialiste , problemelor gospodăririi mijloacelor materiale Libănești, reflectării cu toată răspunderea asupra conținutului și valorificării muncii aparatului de control financiar intern și a revizorilor de gestiune, în 1971, la unele unități au rămas neverificate gestiuni cu un important volum de mijloace materiale și bănești, controlul gestionar de fond nu este aprofundat insuficientă măsură, unii revizori contabili și de gestiuni ,nu cunosc în suficientă măsură metodele de exercitare a controlului, prejudiciile și răspunderile nu sunt întotdeauna determinate exact, iar față de abaterile constatate nu se adoptă, în toate cazurile, o poziție fermă. In perioada analizată, atrage atenția faptul că soldul pagubelor materiale constatate la organizațiile socialiste din Dolj a fost mai mare decit soldul de la începutul anului 1970, ceea ce va trebui să dea serios de gîndit cadrelor de conducere din unitățile care prezintă o asemenea stare nesatisfăcătoare (Trustul de construcții locale, Regionala de căi ferate, G.U.A.M.E.C., întreprinderea de transporturi auto, întreprinderea de producție și valorificarea legumelor și fructelor, U.J.C.C., U.J.C.M., organizațiile comerciale etc.). După părerea noastră, una dintre cauzele au condus la principale care nereguli grave, la risipă și fraude, o constituie lipsa organizării unui control ierarhic curent în organizațiile noastre socialiste, cu toate că în acest sens dispozițiile legale în vigoare, la care ne-am referit, sunt destul de clare. PAULINI VLADUT director al Direcției teritoriale de control și revizie nr. 8 Craiova Ing. GHEORGHE FLOREA (Continuare în pag. a IlI-a) In pag. all-a. m m Controeficient, combatere ieri a oricăror abateri și ilegalii *35 ■ ■ j * 1 5 *■ mSm ■ SS • ■ mmm 5 «'' gS, '* « * j » » ■ « ■ nEwj^ ffij = = = î r^ui • NOI UNITĂȚI ALIMENTARE In cadrul cooperativei de consum Băilești, au fost date de curînd în folosință, în zona centrală a orașului, trei puncte alimentare, care asigură desfacerea unui volum însemnat dis, produse pentru consumatori. In cursul anului trecut au fost modernizate alte nouă unități, dotate cu mobilier modern în valoare de 350.000 lei. In prezent, numărul unităților de deservire publică din cadrul cooperativei de consum din Băilești a ajuns la 70. • CONECTĂRI LA SERVICIUL TELEFONIC INTERURBAN AUTOMAT Sintem informați de către Direcția județeană de poștă și telecomunicații Dolj, că nu de mult, alte trei orașe ale țării au fost conectate la serviciul telefonic interurban automat, creîndu-se astfel posibilitatea unor rapide convorbiri telefonice. Este vorba de municipiile Iași, Galați și Brăila, cu care putem lua legătura, formînd mai întîi prefixele : 980. 930 și, respectiv, 938. BRUTĂRIE SĂTEASCĂ Prin extinderea activităților industriale, în Almăj se construiesc comuna noi unități de deservire a populației. Aici se află în stadiu avansat lucrările de construcție a unei moderne brutării sătești cu o capacitate de trei tone in 24 de ore. Noua unitate va intra în producție în primele luni ale anului viitor. C CEA DE-A 100-A REPREZENTAȚIE Aseară, pe scena Teatrului Național din Craiova, s-a consumat un eveniment cu semnificații deosebite . „Idolul și Ion Anapoda“, spectacol aparținînd stagiunii trecute, a atins cifra de 100 reprezentații, în mai puțin de un an de zile. De remarcat faptul că la aceste spectacole au asistat peste 35 000 de spectatori. Am avut ocazia, nu de mult, să întîlnesc în împrejurări și ipostaze diferite doi proaspeți absolvenți ai facultății de agronomie. După absolvire, tînărul Iancu Pleșcă a avut posibilitatea — media obținută îi oferă acest drept — să-și aleagă un post de inginer agronom în mai multe întreprinderi agricole de stat din țară, printre care unele cu sediul în orașele — reședință de județ. A renunțat la toate în favoarea I. A. S. Giubega, care are terenurile în cîmpia Dunării, la zeci și sute km distanță de oraș, în extremitatea sudvestică a județului Dolj. A fost repartizat la ferma a XI-a viticolă din Cetate. Am dorit mult să cunoaștem ce anume i-a determinat o asemenea opțiune. Interlocutorul, cu un ton ce sugera satisfacția dar și hotărîrea omului care știe ce vrea, ne-a răspuns : „Consider anul 1971, un an de împliniri pe mai multe planuri. Luate în ordinea cronologică, evenimentele mai deosebite ar fii absolvirea facultății de agronomie cu o medie bună și, în al doilea rînd, faptul că am fost repartizat să lucrez la țară, în agricultură, chiar în comuna în care m-am născut. Dacă ar fi să le consemnez după importanță, aș inversa ordinea, pentru că repartizarea în satul natal a fost nu numai o dorință, ci și un vis. Chiar de la alegerea facultății de agronomie am avut acest gînd și el m-a călăuzit in tot timpul studenției. Unii mai cred în cuvintele că „în satul tău nu poți fi filozof“. Nici nu mi-am propus să fiu filozof. Nu sînt de altfel singurul fiu al satului cu studii superioare care s-a întors în sat.. Mi-am propus, însă, ca, prin munca și cunoștințele dobîndite în facultate, să ajut la ridicarea satului. Țăranii noștri se conduc după o filozofie foarte sănătoasă și înțeleaptă, filozofia partidului pe care de altfel mă strădui să o însușesc bine : „cine nu muncește nu mănîncă“. Am să-mi permit cu voia dv. să fac și o destăinuire de ordin sentimentali prin venirea mea in sat am îndeplinit un vis al bunicului meu. Faptul în sine nu are nimic senzațional, spectaculos. Nimic mai firesc ca un inginer agronom să ceară să fie repartizat in agricultură Și cu atît mai mult, în satul lui. Ce ne-a determinat, totuși, să-l relatăm ? In perioada cînd l-am cunoscut pe inginerul Pleșcă, s-a întîmplat să fiu de față la audiențele acordate de directorul general al direcției agricole Dolj. Prin fața directorului s-au perindat numeroși specialiști din agricultură preocupați de rezolvarea unor treburi ale unităților în care lucrau, sau chiar cu unele probleme personale. Atenția ne-a fost reținută de un chipeș și tînăr inginer agronom, dintr-o cooperativă așezată în mănoasa cîmpie a județului. Deși treburile la cooperativa respectivă nu merg tocmai bine, nu acest aspect al problemei îl preocupa pe tînărul nostru. El solicita un post într-o unitate din orașul Craiova sau, în cel mai rău caz, prin apropiere, pentru a fi seara în oraș. Dacă nu este posibil, atunci să i se dea dezlegare să participe la un concurs de... corector, concurs ce urma să aibe loc în aceste zile la Craiova. Atît de mult își iubește meseria aleasă inginerul nostru, despre care e vorba și al cărui nume nu-1 desconspirăm tocmai din stimă, din respect pentru titlul pe care-1 poartă, să dea ingineria pentru un post de corector de ziar, numai să fie în oraș ? ! Iată visul lui. De ce sînt atît de sărace, oare, visele unora ? N. VÎLCEANU Dacă toți ar visa la fel... <•*■ [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] *«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■>■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]ae [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK]*******■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]**■ [UNK]*■ [UNK]? r