Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)

1970-01-04 / nr. 579

Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bo­gat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire con­tinuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prile­juit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului,­­ în existenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stăpîn pe desti­nele sale, a înălţat luminosul edificiu al socia­lismului. în acest an, munca entuziastă, minunata capa­citate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchi­parea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creş­terea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătă­ţirea organizării economiei şi sporirea eficien­ţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socia­liste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succese­lor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele ca­tegorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese d­n seamă, pentru munca eroică consacrată pro­gresului patriei socialiste, vă­­adresez, dragi com­patrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. în faţa noastră stă datoria de a pune in valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei Mersul nostru înainte pe drumul progre­sului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţă­rănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oa­menii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devota­ment neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor înde­plini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creând astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea, în primele rînduri ale aces­tei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, In acest an, partidul şi statul nostru au des­făşurat o intensă activitate internaţională, adu-I cîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numă­rul prietenilor României socialiste pe toate me­ridianele globului, prestigiul ei pe arena mon­dială, în viaţa internaţională a continuat să se dez­volte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colabo­rare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare intre popoare. în pofida încercărilor cercurilor im­perialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi reafirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stă­­pine pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţele­gere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi ; opi­nia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dicta­tului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a ac­centuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pro­nunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tu­turor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va ac­ţiona consecvent pentru unitatea sistemului so­cialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mon­diale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice le­găturile cu toate statele, fără deosebire de orîn­­duire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza prin­cipiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a res­pectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de ase­­menea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mon­dial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale ome­nirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimen­telor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei săr­bători de Anul nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu­ mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi mă­reţului ei viitor comunist! I­a mulţi ani, tovarăşi şi prieteni! Peisaj de iarnă din Berbecul acestor zile. Proletari din toate ţările, initi­ vat ANUL II, nr. 579 Duminică 4 ianuarie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In numărul de azi: SPORT (pag a 3-a) Cazul Gerstenmaier Din telegramele zilei (pag. a 4-a) CU BLOC-NOTESUL PRINTRE FURNAUSTI ŞI MINERI Este ora 22,30. Ne mai desparte numai o oră şi jumătate de clipa cînd vor răsuna bătăile cea­sului ce vor marca tre­cerea în anul 1970. Sîn­tem în mijlocul jurnaliş­­tilor de la Vlăhiţa, în sala cantinei uzinei, îm­brăcată în haină de săr­bătoare, la mesele încăr­cate din belşug cu bu­cate şi licoarea lui Bac­chus, jurnaliştii închină în cinstea belşugului şi succeselor. Pînă dincolo, de ferestrele sălii străbat acordurile orchestrei, ce se contopesc cu urările de sănătate şi noroc ale celor care petrec aici re­velionul. Antrenul, ve­selia, buna dispoziţie de­finesc atmosfera. Furna­­liştii ţin să arate că la fel de bine ştiu să şi pe­treacă precum ştiu să muncească. Rotind privi­rile prin sală, zărim, printre cei care se află aici, figuri cunoscute de pe panoul fruntaşilor. Ne-am notat cîteva nu­me : strungarul utecist Ioan Coandă, controlorul C.T.C. Mihai Popescu, muncitorul de la sculă­­rie Tamás Andrei şi muncitorul de la prelu­crare Katona Iosif. Pe­trec alături înfrăţiţi şi a­­cum, ca şi în muncă, ro­mâni şi maghiari. Atunci cînd acele ceasornicului indicau că au mai rămas numai 20 minute pînă la ora ce desparte anii, am părăsit sala pentru că doream să surprindem momentul cînd cei de la furnale vor da tării pri­mele tone de fontă ale anului. In clipa în care am ajuns, furnaliștii toc­mai deschiseseră gurile furnalelor pentru golirea pe de o parte a zgurei, iar pe de alta a fontei. ...Pe fundalul unei nopţi dense jerbele de foc şi steluţele strălucitoare c® ieşeau din gura celor doi coloşi se înălţau că­tre cer — aidoma unui minunat foc de artificii. Cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu rostea cuvin­tarea de Anul nou, jur­­naliştii raportau că au dat peste plan primele două tone de fontă, îmbrăcaţi în hainele lor de protecţie ne-a fost greu să-i distingem. Am notat numele câtorva din cei care în noaptea de Anul nou au închinat cupa muncii. Am cunos­cut cu această ocazie pe jurnaliştii Herto Ioan, Gergely Blaziu, Török Iosif şi alţii, ale căror siluete se profilau, pe fundalul de foc şi zgură ce ieşea neostoit din gu­rile coloşilor, încet, încet jerbele de foc încep să se stingă. Furnaliştii astu­pă gurile furnalelor în vederea unei noi încăr­cări. Ultima noapte a anu­lui 1969 şi prima zi a lui 1970, pentru furnalistul Mihai Ştefan Szöcs, pe care l-am cunoscut a­­tunci, a marcat încheie­rea celor 35 de ani, pe care i-a închinat mese­riei de furnalist. Pe fața lui, pe care anii în­t­re­ M. GEORGESCU (Continuare in pag. a 2-al ' Aspect de muncă de la uzina vlăhiţeană la ora sosirii lui 1970. VOIE BUNA LA DANESTI Parcă şi natura a do­rit să contribuie la fău­rirea unei atmosfere săr­bătoreşti, acoperind to­tul cu o nouă manta de zăpadă şi la Dăneşti. Tineretul comunei s-a adunat la căminul cultu­ral şi la club. Au sosit tinerii care lucrează sau învaţă în toate colţurile ţării, şi care îşi petrec revelionul, în mod tra­diţional, în comuna lor natală. Cooperatorii îşi petrec ultima noapte a anului acasă sau la ru­de, cadrele didactice în sala cantinei şcolii. Ti­neri şi vîrstnici, coope­ratori şi inelectuali, elevi şi muncitori — toţi locuitorii comunei închină pentru noi suc­cese, noi realizări. Petrecerea şi voia bu­nă continuă pînă la ore­le dimineţii, locuitorii din Dăneşti au intîmpi­­nat anul 1970 ferm con­vinşi că în noul an vor obţine succese sporite la locul de muncă, vor contribui la dezvoltarea economică, spirituală şi edilitară a comunei. GYÖRGYCE V., corespondent Încet, încet lumina a­­nului apunea ca soarele către seară. Pînă la ho­tarul dintre cei doi albi au mai rămas doar cîte­va ore. Ca de fiecare dată, reporterul pornește în căutare de inedit. Pri­mul popa®, l-am făcut pe strada Tudor Vladimires­­cu din Miercurea-Ciuc, intr-o casă frumos aran­jată cu ferestrele viu luminate, asemenea mul­tor altora, plină de far­mecul bunei dispoziţii. ★ ... E această seară de sărbătoare a trecerii în noul an şi în familia lui Ladó Ludovic. Ne în­­tîmpină gazda Ladó Vic­toria. întreaga familie, invitaţii, sărbătoresc rea­lizările obţinute de-a lungul unui an întreg, Gabi, fetiţa de cinci ani­şori a gazdei fredonea­ză un cîn­tec molcom, micuţului frate sosit în­tre ei doar de cîteva luni. Petrecerea e în toi. Prieteni, colegi, ridică paharele pentru succese­le în muncă, pentru să­nătatea tuturora. Ajungem în apropierea Liceului din Miercurea- Ciuc. Aici într-una din săli şi-au dat întîlnire tinerii din oraşul Miercu­rea-Ciuc. în marea sală frumos împodobită for­­­m­aţia artistică prezintă un bogat program artis­tic din repertoriul căruia nu lipsesc cele mai fru­moase melodii de muzică populară românească şi maghiară. Tineri în haine sărbătoreşti îşi etalează pe scenă înclinaţiile ar­tistice, vocale şi instru­mentale. Sala frumos pa­voazată, masa bogată îşi primesc cu dărnicie oas­peţii. După orele 22 în mijlocul tinerilor sosesc tovarăşii Ludovic Faze­kas, Petru Ţăran, Kovács B. Mihai şi alţi conducă­tori ai organelor ju­deţene şi locale de par­tid şi de stat. Partici­panţii îi întîmpină cu mare bucurie. La orele 23:50 toţi tinerii ascultă cu vie emoţie cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Din toate un­gherele se rosteşte tra­diţionalul „la mulţi ani!" Se închină pahare de şampanie pentru succe­­sele dobîndite în 1969 şi se urează, ca la fiecare început de an, noi suc­cese în noul an. Dansul e în toi. Muzica oferă clipe plăcute celor pre­zenţi GH CHTPER­ ­MiOTiHnaiiwiMiaiimMiMiHiaKmmjHiiB BUN SOSIT, 1970! La Miercurea-Ciuc % Am întinerit cu un an fiecare. Să nu ui­tăm că toţi sintem de-o virstă cu ţara a­­ceasta atît de tînără şi ferice, cu atîţia stră­moşi odihnitori sub glie, născuţi şi apuşi întru veşnică tinereţe şi viaţă fără de moar­te. ...Sîntem mai tineri şi mereu înflorim ca merii în cîntecul şi dorul primăverii. Am lăsat în urmă un liber sfert de veac, şi­ avem mileniile în faţă ; sînt toate ale noastre, ale acestui pămînt astăzi şi mereu în sărbătoa­re, ale mele, ale tale, din nou ale noastre — cei mulţi, iviţi din tru­pul aceleiaşi mame, din vatra aceluiaşi dor de victorie asupra tim­pului ! Căci timpul, o ştim, nu se-ntoarce vreodată (sîntem acum în alt an, şi mereu, ca frunzele şi florile ne perindăm, rodind ca pomii...) şi noi clădim în el, chip nouă, oame­nilor minunaţi, zidim pentru eternul vis de-a fringe spaţiul infinit şi-a coborî în astre, şi-a reveni mereu tot mai bogaţi în munţii noştri de aur, pe pla­iurile ninse şi iubite... E mîndră holda, cea de ieri, iar cea de mîi­­ne se anunţă şi mai îmbelşugată. Sînt pla­iurile noastre — aşa mănoase pentru că oa­menii sînt harnici, pen­tru că orizontul e se­nin şi pentru că avem conducător brav, spre victorii, din bine-n mai bine, pentru că toţi avem un crez înăl­ţător de veacuri mul­te. Şi ţara ni-i pămin­­tul sfînt în care ne descoperim mereu e­­ternitatea. „Ţara mea de glorii, ţara mea de dor" — care răsună din negura Istoriei glasul poetului, este astăzi mai înfloritoa­re ca oricînd. Româ­nia păşeşte în al doi­lea sfert de veac de libertate, puternică şi stăpînă pe soarta sa, pentru că toţi fiii ei, fără deosebire de na­ţionalitate, sunt stăpîni şi se simt efectiv în­făptuitorii nobilului ideal al socialismului, plăsmuit din năzuinţi de milenii, de către partidul comuniştilor. Păşim în noul an, în noul ev, pretutindeni în spaţiu şi timp ; pă­şim alăturea români, maghiari, sîrbi, toţi a­­tîta de frumos numiţi: pămînteni, făurari ne­înfricaţi şi destoinici oşteni ai patriei, pur­­tînd în suflete nestră­mutată hotărîre de a munci mai bine, de a întregi frumuseţea materială şi spirituală a acestor plaiuri şi a noastră, a oamenilor ce le stăpînim în frunte este făclierul — Partidul Comunist Ro­mân — trup din tru­pul acestui generos leagăn de glorii părin­teşti, suflet din sufle­tul atîtor generaţii lup­tătoare ce-au fost şi-or fi de-aici'nainte ! C. COSTIN MEREU ÎNFLORITOARE m­ul HOST Noaptea revelionului. Locomotivele aleargă ne­obosita şi în această noapte feerică, lăsind în urma lor zeci şi sute de kilometri, ver­rindu-şi scurtele popasuri cu fluierături tăioase, ţipă­toare. Deşi întreaga ţară se află in sărbătoare, munca creatoare nu s-a oprit. Am văzut în a- a­ceasta noapte a revelio­nului oameni pătrunşi de spiritul intransigent al datoriei, oameni căro­ra profesiunea aleasă le-a permis sărbătorirea acestui tradiţional eve­niment doar cu sufletul solicitîndu-le în acelaşi timp mintea, vigilenţa, întreaga lor capacitate creatoare, în muncă. Trenurile soseau şi plecau, cu punctualitate şi în această noapte. Au fost la postul lor şi muncitorii Péter Mar­tin, şef de tură, Ionescu Gheorghe, impiegat de mişcare exterior, Szabó Blaziu, revizor de ace, Voşloban Mihai, şef ma­nevră şi Páll Emeric, manevrant. Au fost la postul lor şi au vegheat cu atenţie asigurînd re­­gularitatea circulaţiei trenurilor din staţia C.F.R. Ciceu. Ba mai mult, au contribuit ca indicatorul privind ac­ţionarea vagoanelor la încărcare şi descărcare să se realizeze cu 140 la sută. I. ARADEANU

Next