Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 579-652)
1970-01-04 / nr. 579
Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute încheiem un nou an, bogat în evenimente, fapte şi împliniri ale poporului român în construirea socialismului. Evenimentul cel mai remarcabil al acestui an, cu profunde consecinţe asupra viitorului patriei noastre, a fost Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, care a elaborat programul de perspectivă al dezvoltării ţării, de întărire continuă a bazei tehnico-materiale a noii orînduiri, de perfecţionare a relaţiilor de producţie şi a întregii organizări sociale , în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Anul 1969 a fost, totodată, anul împlinirii unui sfert de veac de la eliberarea ţării, care a prilejuit trecerea în revistă a transformărilor radicale petrecute în structura societăţii româneşti, în modul de viaţă al poporului, în existenţa naţiunii noastre socialiste ; el a marcat jubileul perioadei în care poporul român, liber şi stăpîn pe destinele sale, a înălţat luminosul edificiu al socialismului. în acest an, munca entuziastă, minunata capacitate de creaţie a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii şi-au găsit întruchiparea în noi realizări pe tărîmul producţiei de bunuri materiale şi spirituale, în îndeplinirea cu succes a prevederilor planului de stat, în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate pentru îmbunătăţirea organizării economiei şi sporirea eficienţei acesteia, pentru valorificarea tot mai largă a marilor resurse ale orînduirii noastre socialiste. S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de sănătate, lăcaşuri de cultură şi locuinţe. Pe baza succeselor obţinute în dezvoltarea economiei, s-au putut asigura noi măsuri pentru creşterea nivelului de trai al poporului, între care un loc important l-a ocupat majorarea salariilor la principalele categorii de salariaţi. Pentru toate aceste succese dn seamă, pentru munca eroică consacrată progresului patriei socialiste, văadresez, dragi compatrioţi, cele mai calde felicitări. Ne îndreptăm acum cu toţii privirile spre anul 1970. în faţa noastră stă datoria de a pune in valoare la un nivel şi mai înalt potenţialul material şi uman al societăţii, de a munci şi mai intens pentru a duce mai departe opera de construcţie socialistă — în interesul creşterii bunăstării poporului, al înfloririi multilaterale a patriei Mersul nostru înainte pe drumul progresului şi civilizaţiei cere eforturi mari din partea fiecărui cetăţean. Este însă mai presus de orice îndoială că eroica noastră clasă muncitoare, ţărănimea cooperatistă, intelectualitatea, toţi oamenii muncii fără deosebire de naţionalitate, animaţi de un profund patriotism, de devotament neţărmurit pentru cauza socialismului, vor cuceri noi victorii în măreaţa operă pe care o întreprind sub conducerea partidului, vor îndeplini şi depăşi planul pe 1970 — ultimul an al cincinalului — creând astfel condiţiile pentru transpunerea în viaţă a programului trasat de Congresul al X-lea, în primele rînduri ale acestei clocotitoare activităţi, acolo unde este mai greu, unde se cere mai mult efort şi mai multă răspundere, se vor afla, desigur, puternicul nostru activ de partid şi de stat, cei aproape două milioane de comunişti din patria noastră. Stimaţi tovarăşi, In acest an, partidul şi statul nostru au desfăşurat o intensă activitate internaţională, adu-I cîndu-şi contribuţia la efortul general pentru destindere şi pace. A sporit şi mai mult numărul prietenilor României socialiste pe toate meridianele globului, prestigiul ei pe arena mondială, în viaţa internaţională a continuat să se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere şi colaborare ; realitatea a confirmat încă o dată justeţea politicii externe a ţării noastre îndreptată spre crearea unui climat de încredere şi cooperare intre popoare. în pofida încercărilor cercurilor imperialiste de a opri procesul progresist al evoluţiei societăţii contemporane, popoarele îşi reafirmă tot mai imperios voinţa de a se dezvolta libere şi stăpine pe soarta lor, de a trăi în pace şi înţelegere, pe baza deplinei egalităţi în drepturi ; opinia publică înaintată se ridică tot mai hotărît împotriva politicii de forţă şi dominaţie, a dictatului şi agresiunii. Pe continentul nostru s-a accentuat curentul favorabil înfăptuirii securităţii europene; masele populare, numeroşi oameni politici — inclusiv cercuri guvernante — se pronunţă pentru o consfătuire consacrată realizării acestui deziderat major al popoarelor europene, de o însemnătate deosebită pentru înfăptuirea păcii generale. Desigur, în lumea actuală mai există încă puncte de încordare ca, de pildă, războiul din Vietnam şi conflictul din Orientul Apropiat. Aceasta impune fiecărei ţări — mari sau mici — datoria de a milita neobosit pentru stingerea tuturor focarelor de război, pentru instaurarea păcii pe toate continentele. Ca ţară socialistă, România va continua să pună în centrul politicii sale externe raporturile multilaterale cu celelalte state socialiste, va acţiona consecvent pentru unitatea sistemului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Ţara noastră va continua, totodată, să-şi amplifice legăturile cu toate statele, fără deosebire de orînduire social-politică, sporindu-şi participarea la schimbul internaţional de valori, la dezvoltarea colaborării şi cooperării mondiale, pe baza principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii depline în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a respectului faţă de dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta. Avem toate temeiurile să păşim cu încredere şi optimism în noul an. Poporului român îi sunt deschise măreţe perspective de muncă şi creaţie, de progres şi prosperitate. Ne exprimăm, de asemenea, convingerea că forţele progresului de pretutindeni, uriaşul front antiimperialist mondial vor dobîndi noi victorii în lupta grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor înaintate ale omenirii, pentru împlinirea idealurilor de bunăstare şi pace ale popoarelor. Desfăşurarea evenimentelor creează premise ca anul 1970 să marcheze noi înfăptuiri pe calea destinderii, a securităţii în Europa şi în lume. In aceste clipe solemne ale tradiţionalei sărbători de Anul nou, urez, din toată inima, în numele conducerii partidului şi statului, al meu personal, tuturor cetăţenilor patriei noastre — muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi bărbaţi, tineri şi vîrstnici, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă lungă, sănătate şi fericire, împlinirea dorinţelor, cu mai multe satisfacţii personale, mari succese în munca închinată înfloririi patriei, făuririi măreţului ei viitor comunist! Ia mulţi ani, tovarăşi şi prieteni! Peisaj de iarnă din Berbecul acestor zile. Proletari din toate ţările, initi vat ANUL II, nr. 579 Duminică 4 ianuarie 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN In numărul de azi: SPORT (pag a 3-a) Cazul Gerstenmaier Din telegramele zilei (pag. a 4-a) CU BLOC-NOTESUL PRINTRE FURNAUSTI ŞI MINERI Este ora 22,30. Ne mai desparte numai o oră şi jumătate de clipa cînd vor răsuna bătăile ceasului ce vor marca trecerea în anul 1970. Sîntem în mijlocul jurnaliştilor de la Vlăhiţa, în sala cantinei uzinei, îmbrăcată în haină de sărbătoare, la mesele încărcate din belşug cu bucate şi licoarea lui Bacchus, jurnaliştii închină în cinstea belşugului şi succeselor. Pînă dincolo, de ferestrele sălii străbat acordurile orchestrei, ce se contopesc cu urările de sănătate şi noroc ale celor care petrec aici revelionul. Antrenul, veselia, buna dispoziţie definesc atmosfera. Furnaliştii ţin să arate că la fel de bine ştiu să şi petreacă precum ştiu să muncească. Rotind privirile prin sală, zărim, printre cei care se află aici, figuri cunoscute de pe panoul fruntaşilor. Ne-am notat cîteva nume : strungarul utecist Ioan Coandă, controlorul C.T.C. Mihai Popescu, muncitorul de la sculărie Tamás Andrei şi muncitorul de la prelucrare Katona Iosif. Petrec alături înfrăţiţi şi acum, ca şi în muncă, români şi maghiari. Atunci cînd acele ceasornicului indicau că au mai rămas numai 20 minute pînă la ora ce desparte anii, am părăsit sala pentru că doream să surprindem momentul cînd cei de la furnale vor da tării primele tone de fontă ale anului. In clipa în care am ajuns, furnaliștii tocmai deschiseseră gurile furnalelor pentru golirea pe de o parte a zgurei, iar pe de alta a fontei. ...Pe fundalul unei nopţi dense jerbele de foc şi steluţele strălucitoare c® ieşeau din gura celor doi coloşi se înălţau către cer — aidoma unui minunat foc de artificii. Cînd tovarăşul Nicolae Ceauşescu rostea cuvintarea de Anul nou, jurnaliştii raportau că au dat peste plan primele două tone de fontă, îmbrăcaţi în hainele lor de protecţie ne-a fost greu să-i distingem. Am notat numele câtorva din cei care în noaptea de Anul nou au închinat cupa muncii. Am cunoscut cu această ocazie pe jurnaliştii Herto Ioan, Gergely Blaziu, Török Iosif şi alţii, ale căror siluete se profilau, pe fundalul de foc şi zgură ce ieşea neostoit din gurile coloşilor, încet, încet jerbele de foc încep să se stingă. Furnaliştii astupă gurile furnalelor în vederea unei noi încărcări. Ultima noapte a anului 1969 şi prima zi a lui 1970, pentru furnalistul Mihai Ştefan Szöcs, pe care l-am cunoscut atunci, a marcat încheierea celor 35 de ani, pe care i-a închinat meseriei de furnalist. Pe fața lui, pe care anii între M. GEORGESCU (Continuare in pag. a 2-al ' Aspect de muncă de la uzina vlăhiţeană la ora sosirii lui 1970. VOIE BUNA LA DANESTI Parcă şi natura a dorit să contribuie la făurirea unei atmosfere sărbătoreşti, acoperind totul cu o nouă manta de zăpadă şi la Dăneşti. Tineretul comunei s-a adunat la căminul cultural şi la club. Au sosit tinerii care lucrează sau învaţă în toate colţurile ţării, şi care îşi petrec revelionul, în mod tradiţional, în comuna lor natală. Cooperatorii îşi petrec ultima noapte a anului acasă sau la rude, cadrele didactice în sala cantinei şcolii. Tineri şi vîrstnici, cooperatori şi inelectuali, elevi şi muncitori — toţi locuitorii comunei închină pentru noi succese, noi realizări. Petrecerea şi voia bună continuă pînă la orele dimineţii, locuitorii din Dăneşti au intîmpinat anul 1970 ferm convinşi că în noul an vor obţine succese sporite la locul de muncă, vor contribui la dezvoltarea economică, spirituală şi edilitară a comunei. GYÖRGYCE V., corespondent Încet, încet lumina anului apunea ca soarele către seară. Pînă la hotarul dintre cei doi albi au mai rămas doar cîteva ore. Ca de fiecare dată, reporterul pornește în căutare de inedit. Primul popa®, l-am făcut pe strada Tudor Vladimirescu din Miercurea-Ciuc, intr-o casă frumos aranjată cu ferestrele viu luminate, asemenea multor altora, plină de farmecul bunei dispoziţii. ★ ... E această seară de sărbătoare a trecerii în noul an şi în familia lui Ladó Ludovic. Ne întîmpină gazda Ladó Victoria. întreaga familie, invitaţii, sărbătoresc realizările obţinute de-a lungul unui an întreg, Gabi, fetiţa de cinci anişori a gazdei fredonează un cîntec molcom, micuţului frate sosit între ei doar de cîteva luni. Petrecerea e în toi. Prieteni, colegi, ridică paharele pentru succesele în muncă, pentru sănătatea tuturora. Ajungem în apropierea Liceului din Miercurea- Ciuc. Aici într-una din săli şi-au dat întîlnire tinerii din oraşul Miercurea-Ciuc. în marea sală frumos împodobită formaţia artistică prezintă un bogat program artistic din repertoriul căruia nu lipsesc cele mai frumoase melodii de muzică populară românească şi maghiară. Tineri în haine sărbătoreşti îşi etalează pe scenă înclinaţiile artistice, vocale şi instrumentale. Sala frumos pavoazată, masa bogată îşi primesc cu dărnicie oaspeţii. După orele 22 în mijlocul tinerilor sosesc tovarăşii Ludovic Fazekas, Petru Ţăran, Kovács B. Mihai şi alţi conducători ai organelor judeţene şi locale de partid şi de stat. Participanţii îi întîmpină cu mare bucurie. La orele 23:50 toţi tinerii ascultă cu vie emoţie cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Din toate ungherele se rosteşte tradiţionalul „la mulţi ani!" Se închină pahare de şampanie pentru succesele dobîndite în 1969 şi se urează, ca la fiecare început de an, noi succese în noul an. Dansul e în toi. Muzica oferă clipe plăcute celor prezenţi GH CHTPER MiOTiHnaiiwiMiaiimMiMiHiaKmmjHiiB BUN SOSIT, 1970! La Miercurea-Ciuc % Am întinerit cu un an fiecare. Să nu uităm că toţi sintem de-o virstă cu ţara aceasta atît de tînără şi ferice, cu atîţia strămoşi odihnitori sub glie, născuţi şi apuşi întru veşnică tinereţe şi viaţă fără de moarte. ...Sîntem mai tineri şi mereu înflorim ca merii în cîntecul şi dorul primăverii. Am lăsat în urmă un liber sfert de veac, şi avem mileniile în faţă ; sînt toate ale noastre, ale acestui pămînt astăzi şi mereu în sărbătoare, ale mele, ale tale, din nou ale noastre — cei mulţi, iviţi din trupul aceleiaşi mame, din vatra aceluiaşi dor de victorie asupra timpului ! Căci timpul, o ştim, nu se-ntoarce vreodată (sîntem acum în alt an, şi mereu, ca frunzele şi florile ne perindăm, rodind ca pomii...) şi noi clădim în el, chip nouă, oamenilor minunaţi, zidim pentru eternul vis de-a fringe spaţiul infinit şi-a coborî în astre, şi-a reveni mereu tot mai bogaţi în munţii noştri de aur, pe plaiurile ninse şi iubite... E mîndră holda, cea de ieri, iar cea de mîine se anunţă şi mai îmbelşugată. Sînt plaiurile noastre — aşa mănoase pentru că oamenii sînt harnici, pentru că orizontul e senin şi pentru că avem conducător brav, spre victorii, din bine-n mai bine, pentru că toţi avem un crez înălţător de veacuri multe. Şi ţara ni-i pămintul sfînt în care ne descoperim mereu eternitatea. „Ţara mea de glorii, ţara mea de dor" — care răsună din negura Istoriei glasul poetului, este astăzi mai înfloritoare ca oricînd. România păşeşte în al doilea sfert de veac de libertate, puternică şi stăpînă pe soarta sa, pentru că toţi fiii ei, fără deosebire de naţionalitate, sunt stăpîni şi se simt efectiv înfăptuitorii nobilului ideal al socialismului, plăsmuit din năzuinţi de milenii, de către partidul comuniştilor. Păşim în noul an, în noul ev, pretutindeni în spaţiu şi timp ; păşim alăturea români, maghiari, sîrbi, toţi atîta de frumos numiţi: pămînteni, făurari neînfricaţi şi destoinici oşteni ai patriei, purtînd în suflete nestrămutată hotărîre de a munci mai bine, de a întregi frumuseţea materială şi spirituală a acestor plaiuri şi a noastră, a oamenilor ce le stăpînim în frunte este făclierul — Partidul Comunist Român — trup din trupul acestui generos leagăn de glorii părinteşti, suflet din sufletul atîtor generaţii luptătoare ce-au fost şi-or fi de-aici'nainte ! C. COSTIN MEREU ÎNFLORITOARE mul HOST Noaptea revelionului. Locomotivele aleargă neobosita şi în această noapte feerică, lăsind în urma lor zeci şi sute de kilometri, verrindu-şi scurtele popasuri cu fluierături tăioase, ţipătoare. Deşi întreaga ţară se află in sărbătoare, munca creatoare nu s-a oprit. Am văzut în a- aceasta noapte a revelionului oameni pătrunşi de spiritul intransigent al datoriei, oameni cărora profesiunea aleasă le-a permis sărbătorirea acestui tradiţional eveniment doar cu sufletul solicitîndu-le în acelaşi timp mintea, vigilenţa, întreaga lor capacitate creatoare, în muncă. Trenurile soseau şi plecau, cu punctualitate şi în această noapte. Au fost la postul lor şi muncitorii Péter Martin, şef de tură, Ionescu Gheorghe, impiegat de mişcare exterior, Szabó Blaziu, revizor de ace, Voşloban Mihai, şef manevră şi Páll Emeric, manevrant. Au fost la postul lor şi au vegheat cu atenţie asigurînd regularitatea circulaţiei trenurilor din staţia C.F.R. Ciceu. Ba mai mult, au contribuit ca indicatorul privind acţionarea vagoanelor la încărcare şi descărcare să se realizeze cu 140 la sută. I. ARADEANU