Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)

1970-07-10 / nr. 737

i­J­f­4­y­L­ t­4 Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid şi popor desfăşoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundaţiilor catastrofale care au lovit atît de greu ţara noas­tră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît şi externă a partidului şi statului nostru demonstrează, o dată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naţionale şi cele in­ternaţionale. Este un adevăr cunoscut că ac­tivitatea de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului po­por şi preocuparea pentru întărirea coeziunii şi unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a po­liticii de coexistenţă paşnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de o­­rînduire socială - constituie un tot unitar, se condiţionează reciproc, sunt părţi inseparabile ale procesu­lui de înfăptuire a rolului conducă­tor al partidului nostru în societate. Aşa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, Comitetul Cen­tral al partidului şi guvernul, ac­­ţionînd cu fermitate pentru rezol­varea gravelor probleme provocate de inundaţii, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieţi econo­mice şi sociale, au desfăşurat în acelaşi timp o vastă activitate pe plan internaţional, înainte de a mă referi la pro­blemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să infor­mez Comitetul Central, partidul şi întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970, în primul semes­tru producţia globală industrială s-a realizat în proporţie de peste 101 la sută, obţinîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Faţă de semestrul I al anului 1969 volumul producţiei industriale a crescut cu 12,4 la sută, depăşin­­du-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiţii sarcinile privind creş­terea productivităţii muncii, ridica­rea calităţii producţiei, sporirea e­­ficienţei întregii activităţi econo­mice. In ce priveşte investiţiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apre­ciem că există condiţii favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerţului exterior, planul de ex­port pe primele şase luni a fost de­păşit, realizîndu-se o creştere de cca. 23 la sută faţă de primul se­mestru al anului trecut. Rezultatele obţinute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în in­dustrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfăşu­rării în bune condiţiuni a produc­ţiei. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni şi ingineri, de conducerile întreprin­derilor, al unei mai bune îndrumări şi conduceri de către ministere şi organele centrale a activităţii eco­nomice. în acelaşi timp, aceste rezultate demonstrează că organele şi orga­­nizaţiile de partid îşi îndeplinesc tot mai bine rolul organizator şi con­ducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producţiei pe primul se­mestru, cu cît, după cum se ştie, în această perioadă, datorită inun­daţiilor, sute­ de­­ întreprinderi şi-au întrerupt activitatea. în ce priveşte agricultura, pe ba­za hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfăşurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost execu­tate în condiţii bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrăşă­minte, şi, dacă nu ar fi intervenit inundaţiile catastrofale care­­ au afectat aproape 1 milion de hecta­re, se întrevedea posibilitatea ob­ţinerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutăţile ivite, da­torită măsurilor luate pentru reîn­­sămînţarea suprafeţelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerea­lele de vară va asigura în mod co­respunzător aprovizionarea popu­laţiei. De altfel, strînsul orzului şi griului a şi început şi recoltele ob­ţinute sînt mulţumitoare, şi în ju­deţele unde nu a început încă re­coltarea, se apreciază că producea de grîu şi orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obţine producţii bune la culturile de toamnă. Porumbul, floa­­rea-soarelui, celelalte culturi se pre­­zintă în general bine, umiditatea este mai mult decît suficientă, şi a­­vînd în vedere că şi vremea este călduroasă se poate aprecia că re­coltele de toamnă vor fi satisfăcă­toare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aş dori să menţionez că în a­­ceastă perioadă conducerea de partid şi de stat a acordat o deo­sebită atenţie aprovizionării popu­laţiei, ceea ce s-a reflectat în fap­tul că piaţa a fost mai bine apro­vizionată cu produse agroalimenta­­re, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populaţie a crescut cu aproape 10 la sută faţă de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obţinute în economie în primele 6 luni ale anului sunt bune. Avem toate condiţiile pentru a rea­liza şi depăşi planul de stat pe în­tregul an, asigurînd astfel îndepli­nirea cu succes a planului cincinal 1966-1970 şi creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menţionez că şi­ în această perioa­dă în activitatea noastră econo­mică s-au manifestat o serie de neajunsuri în ce priveşte aprovizio­narea tehnico-materială, asigurarea documentaţiilor şi a proiectelor pentru­ investiţii, desfăşurarea coo­perării între diferite întreprinderi; s-au evidenţiat lipsuri şi în preo­cuparea pentru îmbunătăţirea or­ganizării producţiei şi a muncii, pentru folosirea cu rezultate supe­rioare a mijloacelor materiale şi financiare, pentru creşterea renta­bilităţii activităţii economice. Rezul­tatele obţinute pe primele 6 luni demonstrează că în toate între­prinderile există mari rezerve pen­tru sporirea producţiei­ industriale, ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea eficienţei economice. De altfel, aproape toţi tovarăşii prim-secretari care au luat cuvîn­­tul la plenară s-au referit la faptul că, în urma mobilizării unora din aceste rezerve, au suplimentat an­gajamentele de depăşire a planului de producţie şi beneficii şi că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce şi-au propus. Aceasta arată că posibilităţile de a obţine producţii peste plan - desigur, acolo, unde sîntem interesaţi, unde avem ne­voie de astfel de produse - sunt încă mari şi va trebui să depunem eforturi susţinute pentru punerea lor în valoare. Se cunoaşte, de altfel, că există o serie de între­prinderi care nu lucrează la capa­citatea proiectată deşi a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcţiune. Avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricaţie, unde maşi­nile nu sunt folosite cu randamentul maxim. Subliniind rezultatele bune obţi­nute în economie, trebuie să ară­tăm că dispunem încă de mari posibilităţi insuficient valorificate­­ şi se impune ca în perioada ur­mătoare, să intensificăm eforturile pentru a obţine o producţie cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asumate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăşi, pentru că pierderile provocate de calamităţi le putem recupera în primul rînd în industrie. Deci în acest domeniu trebuie să ne concentrăm forţele. Ministerele, centralele industriale şi întreprinderile trebuie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea nea­(Continuare în pag. a 2-a) L p­­­ r d­in zilele de 8 şi 9 iulie a.c. au avut loc lucră­rile Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producţiei şi a muncii în agricultură şi proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizaţii­lor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor ma­teriale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre a­­doptare Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătăţirile rezultate din discuţia publică şi din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură şi silvicultură şi Comisia pentru problemele economice, ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundaţiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlătu­rarea efectelor acestor calamităţi şi a adoptat un document care este dat publicităţii. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la ani­versarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicităţii). Plenara a fost informată despre activitatea pe plan internaţional desfăşurată în ultima perioadă de conducerea partidului şi statului, despre vizi­tele delegaţiilor de partid şi de stat ale ţării noastre în alte ţări şi ale delegaţiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă o înaltă preţuire activi­tăţii internaţionale desfăşurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe de­finite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimbu­rile de delegaţii şi convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din ţările socialiste, precum şi cu numeroase partide comuniste, muncitoreşti şi organizaţii democratice din alte ţări. Aceste în­­tîlniri constituie o contribuţie de seamă la înfăp­tuirea politicii partidului şi statului nostru, în­dreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianţei şi cooperării cu toate statele socialiste, a solidarităţii internaţionaliste cu partidele comuniste şi munci­toreşti, cu forţele democratice şi progresiste, cu mişcările de eliberare naţională, sporirea contri­buţiei la întărirea unităţii sistemului socialist mon­dial, a mişcării comuniste internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatu­lui de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste­­ cu prilejul vizi­tei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea relaţiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socia­­ l) PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN liste, spre bunele popoarelor român şi sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial şi unităţii sale, al păcii şi progresului în lume. Plenara apreciază utilitatea şi rodnicia contac­telor care au avut loc in acest timp cu şefii de stat şi de guverne, precum şi cu alţi reprezentanţi a numeroase ţări - expresie a politicii de dezvol­tare a relaţiilor României cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, a contribuţiei ţării noastre la lupta împotriva politicii cercurilor im­perialiste agresive, a colonialismului şi neocolonia­­lismului, pentru respectarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî de sine stătător destinele, pentru destindere internaţională şi lichidarea fo­carelor de încordare, pentru securitate şi pace in Europa şi în lume. Plenara subliniază că şi în viitor Partidul Comu­nist Român, guvernul Republicii Socialiste România vor promova în mod statornic această politică externă, ce corespunde pe deplin intereselor vi­tale ale poporului român, intereselor socialismului, păcii şi înţelegerii între popoare. în cadrul plenarei au luat cuvintul tovarăşii: Richard Winter, Alexandru Iliescu, Iosif Uglar, Ştefan Boboş, Nicolae Vereş, Gheorghe Homoş­­tean, Ludovic Fazekas, Teodor Haş, Radu Beligan, Nicolae Mihai, Florenţa Munteanu, Adalbert Cri­­şan, Ion Iliescu, Zaharia Stancu, Gheorghe Roşu, George Macovescu, Valter Roman, Ioachim Moga, în încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. ANUL III, nr. 737 VINERI 10 iulie 1970 4 pag. 30 bani Proletari din toate ţările, uniti-vă ! HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I. M. A. OBORMESU SEUBBUC A început campania de recoltare a păioaselor. Sunteţi in măsură să o efectuaţi la timp şi fără pierderi ? De cîteva zile, în zona Odorheiului Secuiesc a în­ceput campania de recol­tare a păioaselor. în mai multe cooperative agrico­le de producţie au fost deja recoltate primele hectare cu orz, urmînd ca în scurt timp să se trea­că la, recoltatul griului. Cunoscînd importanţa ce trebuie acordată acestei acţiuni, ne-am adresat to­varăşului inginer Szakács Gavrilă, directorul între­prinderii pentru mecani­zarea agriculturii Odorhe­­iu Secuiesc, pentru a afla cum s-a pregătit această întreprindere, în vederea satisfacerii­ cît mai depli­ne a solicitărilor actualei campanii de recoltare. ÎNTREBARE: Ce supra­faţă cu păioase aveţi de recoltat în acest an? RĂSPUNS: întreprinde­rea noastră, prin cele 38 de secţii, deserveşte un număr de 53 de coopera­tive agricole de produc­ţie. în toate aceste uni­tăţi, la un loc, se află în cultură aproape 12.000 de hectare cu păioase, orz, orzoaică şi grîu, însă nouă ne revine sarcina de a recolta numai 5.255 hectare, din care 400 hec­tare cu orz şi restul cu grîu. Diferenţa, pînă la 12.000, va fi recoltată ma­nual, fie din cauza încli­nării pantelor pe care se află culturile, fie din cau­za buruienilor din lanuri. ÎNTREBARE: Avînd în vedere această suprafaţă, care sînt posibilităţile de care dispuneţi pentru a duce la bun sfîrşit aceas­tă lucrare? RĂSPUNS: Potenţialul mecanic al întreprinderii se compune din 80 de combine pentru recoltat păioase (toate în bună stare) şi 35 de prese pen­tru balotatul paielor, de asemenea, în stare de funcţionare. Cu acestea vom căuta să facem faţă solicitărilor. Am luat însă cîteva mă­suri, privind organizarea muncii de recoltare, care vor spori randamentul u­­tilajelor de care dispu­nem. în primul rînd, pen­tru eliminarea timpilor morţi din cuprinsul zilei de lucru (timp de masă etc.) am repartizat la fie­care 4-5 combine, cîte un elev practicant, dintre cei cu mai multă experienţă, care să înlocuiască la nevoie pe conducătorul de combină. în al doilea rînd, şeful fiecărei secţii, precum şi mecanicul de întreţinere respectiv, vor fi în permanenţă pe cîmp pentru a remedia opera­tiv eventualele defecţiuni ce se pot ivi în timpul lu­crului. Legat tot de acest aspect, am hotărît, ca lucrul combinelor să se desfăşoare în grup, pen­tru a se asigura o mai deplină asistenţă tehnică, în timpul campaniei de recoltare vor funcţiona 4 ateliere mobile, dotate cu piese de schimb şi chiar cu aparate de sudură, ca­re vor interveni operativ acolo, unde situaţia o ce­re. Ca măsură suplimen­tară, am împărţit aria ce o deservim în 8 sectoare, aflate fiecare sub perma­nentul control al unui membru al comitetului de direcţie. Personal răspund de sectorul format din u­­nităţile Mugeni, Lutiţa, Porumbenii Mari, Forţeni. ÎNTREBARE: in cît timp veţi încheia recoltatul? RĂSPUNS: Considerînd 4 hectare, drept normă zilnică pe deplin realiza­bilă, pentru o combină, sîntem în măsură să în­cheiem campania de re- Interviu consemnat de __________ M. COTFAS (Continuare în pag. a 4-a) La secția de finisare a Fabricii de apă din Odorheiu Secuiesc. PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR Joi, 9 iulie 1970, a avut loc plenara Consi­liului judeţean Harghita al U.G.S.R., la care au participat membrii consi­liului judeţean şi membrii comisiilor pe probleme de pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor. Plenara a avut la ordi­nea de zi: raportul pri­vind măsurile luate de organele şi organizaţiile sindicale pentru utilizarea raţională a fondului de timp de lucru maxim dis­ponibil, îndeplinirea pre­vederilor chemării Comi­tetului Executiv al Consi­liului Central al U.G.S.R. către toate organizaţiile sindicale, în vederea combaterii şi diminuării efectelor calamităţilor na­turale şi constituirea co­misiilor pe probleme pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor. Pe marginea raportului înscris la punctul I din ordinea de zi, prezentat de tovarăşul Buriap Iosif, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor, au luat cuvîntul tovarăşii Hegedűs Ştefan, Pon­­grăcz Ladislau, Nadiş Grigore, Vá­radi László, Bakos Iuliana, Fülöp Acaţiu, Szász Antonia, Deák Ioan, Tasnádi Ca­rola, Jakab Ferenc, Dobai Mihai, Andrei Jenică, Jeszenszki Francisc, Riţiu Maria, Smărăndescu Cor­vin şi Pataki Emeric, care au reliefat strădaniile or­ganelor şi organizaţiilor sindicale din judeţul nos­tru, sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, pentru mobili­zarea colectivelor de muncă la recuperarea pierderilor provocate de calamităţile naturale din acest an, măsurile luate pentru folosirea timpului de lucru în întreprinderi şi instituţii. Participanţii la discuţii au apreciat rezultatele obţinute şi au criticat totodată aspec­tele negative ce se mai înregistrează în unele unităţi în ceea ce pri­veşte utilizarea fondului de timp de lucru. La punctul doi din or­dinea de zi, plenara a aprobat constituirea co­misiilor pe probleme pe lîngă Consiliul judeţean al sindicatelor, precum şi componenţa acestora. Au fost constituite: comisia pentru probleme econo­mice, comisia pentru probleme cultural-educa­tive, comisia pentru pro­bleme de control obştesc şi asigurări sociale, co­misia pentru probleme de sport şi turism, comisia pentru probleme organi­zatorice, comisia pentru probleme de legislaţie şi rezolvarea scrisorilor oa­menilor muncii, comisia pentru problemele muncii in rîndul femeilor sala­riate şi comisia pentru probleme administrativ­­financiare şi caselor de ajutor reciproc. După încheierea lucră­rilor plenarei, comisiile pe probleme s-au întrunit în prima lor şedinţă, cu care ocazie au fost instruite și au stabilit planurile de muncă pe perioada următoare.

Next