Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-04-01 / nr. 1275

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul V nr 1275 SIMBATA 1 aprilie 1972 4 pagini 30 baniIARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CONHHDHŢIA IN DANI­E 1 ÎN m­UNCĂ A CETĂŢENILOR formă de participare directă la progresul multilateral al judeţului şi patriei Prin grija permanentă a parti­dului şi statului nostru, judeţul Harghita păşeşte, în ritm cu ce­lelalte judeţe ale României, pe drumul dezvoltării continue şi multilaterale. An de an în oraşele şi satele judeţului s-au construit, din fondurile centralizate ale sta­tului, întreprinderi şi edificii so­­cial-culturale noi, care au asigu­rat o viaţă economică, socială şi culturală în plin progres. Exemplificînd, subliniez că în cincinalul trecut statul a alocat peste 10 miliarde lei pentru dez­voltarea economică şi social-cul­­turală a localităţilor, iar în actua­lul cincinal sumele destinate do­meniului social-cultural echiva­lează cu întregul venit naţional al anului 1970, la care se adaugă peste 9 miliarde lei alocate dome­niului edilitar-gospodăresc. Aceste sume au fost întregite cu contribuţia voluntară în bani şi în muncă a cetăţenilor din me­diul rural, ca o expresie a dorin­ţei acestora de a realiza un ritm accelerat în ridicarea nivelului e­­dilitar şi înfrumuseţarea comune­lor şi satelor. In anii trecuţi, în judeţul nostru, din contribuţia vo­luntară a oamenilor muncii de la sate s-au construit şi dat în­­folo­sinţă şcoli, grădiniţe, cămine cul­turale, dispensare pentru care s-au constituit fonduri în valoare de peste 4 milioane lei anual. Nu­mai în anul trecut s-au dat în fo­losinţă 2 şcoli noi cu 15 săli de clasă în comunele Ditrău şi Şimo­­neşti, 3 cămine culturale la Tul­­gheş, Secuieni şi Zetea, 3 dispen­sare la Dealu, Secuieni şi Ditrău, 3 grădiniţe (2 în Corund şi una în, Suseni), 3 băi populare la Sieu­­lean­, Păuleni-Ciuc şi Sînsimion, KOVÁCS B. MIHAI, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Harghita o casă de naşteri la Praid şi mul­te alte obiective de larg interes cetăţenesc. Este de remarcat fap­tul că în ultimii ani şi locuitorii oraşelor noastre şi-au manifestat dorinţa de a contribui direct, prin bani şi muncă, la ridicarea unor obiective social-cetăţeneşti. Astfel la Topliţa, încă din anul 1969, s-au constituit fonduri pentru construirea unei băi populare, iar la Cristuru Secuiesc, în anul 1971, s-a votat construi­rea unui cămin cultural din contribuţia bănească a oame­nilor muncii din oraş. Venind în întîmpinarea unor asemenea pro­puneri, făcute atît de organele lo­cale ale puterii şi administraţiei de stat, cît şi de cetăţenii din lo­calităţile urbane, Legea privind organizarea contribuţiei băneşti şi în muncă, adoptată recent de Marea Adunare Naţională, care s-a aplicat cu începere de la 1 ianuarie 1972, prevede posibilita­tea ca toţi cetăţenii patriei să poată contribui cu bani şi muncă la dezvoltarea continuă a oraşe­lor şi satelor în care trăiesc. In vederea aplicării acestei legi, în mod unitar şi cu respec­tarea democratismului ce o carac­terizează, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a organizat instructaje cu preşedin­ţii şi secretarii consiliilor popu­lare din oraşe şi sate cu care pri­lej s-au subliniat modalităţile de stabilire a contribuţiei cetăţeni­lor, organizarea adunărilor pe circumscripţii electorale, precum şi a adunărilor delegaţilor pe co­mune, oraşe şi municipiu în aşa fel încît să se asigure o echitabi­­litate deplină a contribuţiei în bani şi în muncă a oamenilor muncii. De asemenea, cu concur­sul deputaţilor şi al delegaţilor împuterniciţi de cetăţeni, cu spri­jinul salariaţilor din aparatele proprii ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, s-a întoc­mit evidenţa tuturor familiilor şi a veniturilor lor, în funcţie de care s-a stabilit cuantumul con­tribuţiei în bani şi în muncă. In adunările delegaţilor ţinute în co­mune, oraşe şi municipiu s-a ana­lizat temeinic starea materială a fiecărei familii şi s-au acordat scutiri în cazuri bine justificate. Procedîndu-se în acest fel s-au stabilit cote de contribuţie în bani între 50 şi 300 lei pe familie, con­­stituindu-se astfel, la nivelul ju­deţului, un fond total de 11 mi­lioane lei ce se va aloca construc­ţiei de obiective social-cetăţeneşti în localităţile urbane şi rurale din judeţul nostru. Totodată, pen­tru folosirea cu eficienţă a acestui fond, Comitetul executiv al Con­siliului popular judeţean a o­­rientat utilizarea contribuţiei ce­tăţenilor spre obiective de larg interes cetăţenesc, spre construi­rea de lucrări de interes general, care să slujească în mod eficient la progresul oraşelor şi comune­lor. Prevederile legii, indicaţiile Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean, au fost primite cu interes de către organele loca­ (Continuare în pag. a I-a) informaţia • Ieri, la Bălan au în­ceput lucrările de con­strucţie şi de amenajare a unei baze sportive ca­re va cuprinde un teren de handbal şi unul de volei. Colectivele de muncitori şi salariaţi ai întreprinderilor şi insti­tuţiilor din oraş, s-au angajat în sprijinirea a­­cestei acţiuni şi în efec­tuarea unor acţiuni vas­te de muncă patriotică. • Scenaristul filmului românesc „Puterea şi A­­devărul“, Titus Popovici, s-a întîlnit în cursul zi­lei de ieri, cu lucrătorii redacţiilor ziarelor „In­formaţia Harghitei“ şi „Hargita“, precum şi cu elevii Liceului nr. 2. Cu acest prilej s-au pur­tat interesante discuţii ZILEI şi schimburi de opinii, pe marginea filmului „Puterea şi Adevărul“. • Azi, la ora 15, pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, va avea loc un spectacol al formaţiilor artistice ale şcolilor generale şi li­ceelor din oraş, organi­zat de către Casa pio­nierilor din Miercurea- Ciuc. LOTO EXTRAGEREA I: 39, 28, 34, 73, 15, 64, 42, 69, 66. EXTRAGEREA a II-a : 3, 26, 63, 86, 18, 38, 34. LA C. A. P. PRAID Lucrările agricole de primăvară evoluează într-un ritm susţinut Faţă de celelalte uni­tăţi situate în zonele mai calde ale judeţului, la Cooperativa agricolă de producţie din Praid, începerea însămînţări­­lor de primăvară a su­ferit o oarecare întîr­­ziere, în sensul că me­canizatorii şi cooperato­rii de aici abia în a doua jumătate a lunii martie au reuşit să dea curs încorporării în sol a sămînţei de ovăz şi nu pentru fuior. Trebuie însă precizat din capul locului că în cazul gospodarilor din Praid nu poate fi vor­ba de delăsare sau de un interes scăzut faţă de a introduce la timp în brazdă sămînţa de rod bogat. Dimpotrivă. Cu­­vine-se mai degrabă să vorbim despre împli­nirea cu succes a unei dorinţe mai vechi a lu­crătorilor şi anume a­­cea de a duce în acest an cu orice preţ la bun sfîrşit toate lucrările legate de necesitatea fertilizării masive şi e­­ficiente a solului cu în­grăşăminte naturale şi chimice, necesitate, ce, datorită preocupărilor susţinute s-a soldat cu transportul şi împrăş­­tierea pe cîmp a peste 1700 tone îngrăşăminte naturale, respectiv 21 tone îngrăşăminte chi­mice.­­ Am ţinut cu dina­dinsul să executăm a­­ceste lucrări tolerate ani de-a rîndul — ne-au spus gospodarii din Praid — deoarece sîn­tem mai mult decît con­vinşi că fertilizarea so­lului, date fiind cerin­ţele sporite ce ne stau în faţă, nu mai poate fi considerată o problemă de mîna a doua, ci un factor hotărîtor în spo­rirea posibilităţilor noas­tre de a înregistra în a­­cest an producţii ridi­cate la hectar atît la cultura prăşitoarelor, cît şi la celelalte cul­turi. Şi pentru că în pri­mele rînduri vorbeam despre o oarecare întîr­­ziere survenită în mer­sul lucrărilor de însă­­mînţare( e cazul să a­­mintim aici, că munca entuziastă desfășurată zi cu zi pe ogoarele coo­perativei, manifestată în egală măsură atît de cooperatori, cît și de mecanizatori, schimbu- I. ARĂDEANU (Continuare ín pag. a 3-a) Mai ieri un mic orăşel de provincie, în care singurul lucru mai deosebit era trecerea spre nord ori spre sud a unor căutători şi admiratori de frumuseţi harghitene, oraşul Miercurea- Ciuc a devenit în ultimii trei ani şi un centru industrial în plină dezvoltare. In imagine : Filatura de lină pieptănată, cea mai tînără unitate industrială a orașului. Foto : Al SZAKACS ■ IBIBIBI IBN­ rail g.______ CĂCIULA TA SE ÎNALŢĂ PE VERTICALĂ „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un tropar, harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, in ani­i grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, nucile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ NICOLAE CEAUŞESCU Grija partidului şi statului nostru pentru sănătatea celor ce mun­cesc se concretizează şi prin sporirea an de an a capacităţilor de caza­re şi de asistenţă medi­cală in staţiunile bal­neoclimaterice. Zeci de mii de oameni ai muncii din toate domeniile de­­ activitate, beneficiază a­­nual, în aceste staţiuni, de condiţii deosebite pentru îngrijirea sau refacerea sănătăţii. In ultimii ani, la e­­forturile materiale ale statului, s-au adăugat şi cele ale U.G.S.R., care din fonduri proprii, a construit intr-o serie de staţiuni ca: Felix, Slă­­nic-Moldova, Herculane, Sîngeorz-Băi, Amara, complexe sanatoriale de 300 pină la 1000 de locuri dotate cu apara­tură medicală modernă deservită de cadre me­dicale de specialitate şi pitoreasca cu un grad de confort deosebit. In constelaţia acestor adevărate perle ale ar­hitecturii româneşti con­temporane se înscrie şi noul complex sanatoriul Căciulata, dat in folo­sinţă la mijlocul lunii februarie a.c. Aşezat intr-un ferme­cător cadru natural, complexul rivalizează cu frumuseţile şi măre­ţia naturii înconjură­toare. Silueta sa elegan­tă şi graţioasă se oglin­deşte in apele limpezi ale Oltului, liniile mo­derne şi îndrăzneţe ale frumoasei construcţii cu zece etaje, se încadrează armonios in peisajul în­conjurător dominat de înălţimile stincoase ale munţilor. Dacă te opreşti în a­­cest colţ pitoresc al pa­triei, tot ceea ce vezi te incintă şi nici nu ştii ce să admiri mai mult: măreţia „zidurilor de cetate“ ale munţilor ca­re au avut drept „arhi­tect“ natura, sau elegan­ta molipsitoare a acestei construcţii creată de om, o adevărată „perlă“ a Oltului. Vizitînd complexul ne dăm seama că întreaga construcţie se eviden­ţiază printr-o imbinare armonioasă a eleganţei şi confortului, cu func­ţionalitatea deosebită pe care o are. La parter se găsesc amplasate: holul de primire, oficiul de Ilie ŞANDRU (Continuare In pag. a 2-a) Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între pre­şedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedinte­Vineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedin­­­­tele Gaafar Numeiry au plecat le Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Moham­med Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Păţan, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­spre localitatea Damazin, de un­de şi-au continuat călătoria spre rezervaţia naturală Dinder­­niştri şi ministrul ■ comerţului ex­terior, Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, pe­(Continuare la pag. a 4-a) Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalităţi române şi suda­neze. DE CONSTRUC­­POATE, IAR LA DE CE LA ŞANTIERUL ŢII INDUSTRIALE SE I.C.M.J.H. NU ? „PRUDENŢĂ“ + JUSTIFICĂRI .­FRÅNA EXTINDERII ACORDULUI GLOBAL PREFABRICATELE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT „PE POST DE ŢAP IS­PĂŞITOR“ NU APROVIZIONAREA E DE VINA, CI LIPSA DE ORGANIZARE In cadrul preocupări­lor privind ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii în construcţii, un loc deosebit de im­portant — date fiind multiplele avantaje ve­rificate de practică — îl ocupă sistemul de or­ganizare şi retribuire a muncii în acord global. Rezultatele obţinute re­comandă cu prisosinţă extinderea acestuia la toate fazele, la toate lu­crările şi obiectivele, practic, peste tot unde este posibil. Dar, ce înseamnă a­­cest „peste tot unde es­te posibil“ ? Experienţa unor ani îndelungaţi petrecuţi pe­ şantiere i-a determinat pe numeroşii specialişti chestionaţi pe această temă să se pro­nunţe că în afara lucră­rilor cu utilajele închi­riate — limitate de alt­fel — precum şi a cîtor­­va operaţii auxiliare, de mai mică importan­ţă, cărora nu li se poa­te asigura o anumită ritmicitate, toate opera­ţiunile, toate lucrările pot fi executate, cu suc­ces, un acord global. Pornind de la acest a­­devăr, investigaţiile noastre au prilejuit o primă constatare , în urma măsurilor între­prinse, privind asigu­rarea ritmicităţii apro­vizionării, a frontului permanent de lucru, în urma altor măsuri teh­­nico-organizatorice,­ în cadrul Şantierului de construcţii industriale Harghita , aparţinător de Trustul de construc­ţii industriale Braşov, procentul utilizării sis­temului de lucru în a­­cord global se va ridi­ca, în numai cîteva săp­­tămîni, la circa 80 la sută, deci „peste tot a­­colo unde e posibil“. Alta este, însă, situa­ţia de la I.C.M.J. Har­ghita, unde datorită re­ţinerilor, a unei „pru­denţe“ nejustificate, a­­cest procent este mult inferior celui menţionat. Aşa se face că „printr-o preocupare permanentă, convinşi fiind de mul­tiplele avantaje ale sis­temului de lucru în a­­cord global“, cum le place tovarăşilor din conducerea întreprinde­rii să spună, unitatea şi-a luat angajamentul ca la sfîrşitul anului, a­­cest procent să atingă cifra de ... 61 la sută. Dumnealor li se pare un obiectiv demn de presti­giul şi posibilităţile în­treprinderii. Noi, însă, nu sîntem de aceeaşi părere, pentru că situa­ţia, condiţiile de mun­că de la obiectivele în­treprinderii menţionate, sunt similare celor de la şantierul de construc­ţii industriale. De ce, aici se poate, iar la I.C.M.J.H., nu? De altfel, după cum recunoştea Emeric Ra­­fain, şeful serviciului de organizare a muncii de la I.C.M.J.H., în luna­ ianuarie acordul global a fost utilizat doar în proporţie de 35 la sută. — Cum se face, tova­răşe Rafain, că v-aţi propus o extindere atît de limitată a acordului global şi că — mai mult — nici aceasta nu este atinsă ? Cunoaşteţi si­tuaţia de la şantierul de construcţii industria­le. De ce la dînşii se poate şi la dumneavoas­tră nu ? — Ce fac dînşii, îi priveşte. Au alte condi­ţii, alta este aprovizio­narea lor şi alta este a noastră. (Afirmaţie per­fect valabilă, dar nu în sensul insinuat de inter­locutorul nostru — n.a.) De fapt, nu e totul să aplici. Important este cum o faci. Trebuie multă prudenţă, să cîn­­tăreşti bine unde şi cînd poate fi aplicat a­­cest sistem. Din păcate, „pruden­ţa“ şefului serviciului de organizare a muncii, îşi are cauzele, foarte „obiective“, în teama de eventualele compli­caţii care, evident, ar interveni în cazul ne­­respectării de către în­treprindere a obligaţii­lor asumate prin con­tract, „chibzuiala“ dum­nealui ţine de nişte ne­reguli de natură orga­nizatorică pe care le camuflează îndărătul prudenţei. Tovarăşul director Zoltán Lajos, se apro­pie mai mult de adevăr, dar explică situaţia dînd vina pe aprovizionare. — Nu există lucrare unde să nu poată fi a­­plicat acordul global, cu excepţia cîtorva, fără o pondere prea mare, re­cunoaşte dumnealui. Dar contractul ce se încheie cu această ocazie pre­vede obligaţia între­prinderii în ce priveşte asigurarea ritmică a materialelor necesare. Ori, noi nu ne putem lăuda cu o aprovizio­nare în stare să asigure aceste condiţii. — De ce ? — Pentru că la o se­rie de materiale nu a­­vem asigurat încă ne­cesarul. Unele dintre e­­le sunt materiale defi­citare. Alta este situa­ţia la Şantierul de con­strucţii industriale Har­ghita. Au de-a face cu construcţii industria­le de proporţii, deci cu Mircea POPA (Continuare in pag. a 2-a) Vizita în provincie I VIZITA DELEGAŢIEI R. S. ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL Nicolae Ceauşescu, IN REPUBLICA DEMOCRA­TICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Lal.C.M.J. Harghita sunt necesare măsuri decise pentru EXTINDEREA ACORDULUI GLOBAL

Next