Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-04-01 / nr. 1275
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Anul V nr 1275 SIMBATA 1 aprilie 1972 4 pagini 30 baniIARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CONHHDHŢIA IN DANIE 1 ÎN mUNCĂ A CETĂŢENILOR formă de participare directă la progresul multilateral al judeţului şi patriei Prin grija permanentă a partidului şi statului nostru, judeţul Harghita păşeşte, în ritm cu celelalte judeţe ale României, pe drumul dezvoltării continue şi multilaterale. An de an în oraşele şi satele judeţului s-au construit, din fondurile centralizate ale statului, întreprinderi şi edificii social-culturale noi, care au asigurat o viaţă economică, socială şi culturală în plin progres. Exemplificînd, subliniez că în cincinalul trecut statul a alocat peste 10 miliarde lei pentru dezvoltarea economică şi social-culturală a localităţilor, iar în actualul cincinal sumele destinate domeniului social-cultural echivalează cu întregul venit naţional al anului 1970, la care se adaugă peste 9 miliarde lei alocate domeniului edilitar-gospodăresc. Aceste sume au fost întregite cu contribuţia voluntară în bani şi în muncă a cetăţenilor din mediul rural, ca o expresie a dorinţei acestora de a realiza un ritm accelerat în ridicarea nivelului edilitar şi înfrumuseţarea comunelor şi satelor. In anii trecuţi, în judeţul nostru, din contribuţia voluntară a oamenilor muncii de la sate s-au construit şi dat înfolosinţă şcoli, grădiniţe, cămine culturale, dispensare pentru care s-au constituit fonduri în valoare de peste 4 milioane lei anual. Numai în anul trecut s-au dat în folosinţă 2 şcoli noi cu 15 săli de clasă în comunele Ditrău şi Şimoneşti, 3 cămine culturale la Tulgheş, Secuieni şi Zetea, 3 dispensare la Dealu, Secuieni şi Ditrău, 3 grădiniţe (2 în Corund şi una în, Suseni), 3 băi populare la Sieulean, Păuleni-Ciuc şi Sînsimion, KOVÁCS B. MIHAI, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al judeţului Harghita o casă de naşteri la Praid şi multe alte obiective de larg interes cetăţenesc. Este de remarcat faptul că în ultimii ani şi locuitorii oraşelor noastre şi-au manifestat dorinţa de a contribui direct, prin bani şi muncă, la ridicarea unor obiective social-cetăţeneşti. Astfel la Topliţa, încă din anul 1969, s-au constituit fonduri pentru construirea unei băi populare, iar la Cristuru Secuiesc, în anul 1971, s-a votat construirea unui cămin cultural din contribuţia bănească a oamenilor muncii din oraş. Venind în întîmpinarea unor asemenea propuneri, făcute atît de organele locale ale puterii şi administraţiei de stat, cît şi de cetăţenii din localităţile urbane, Legea privind organizarea contribuţiei băneşti şi în muncă, adoptată recent de Marea Adunare Naţională, care s-a aplicat cu începere de la 1 ianuarie 1972, prevede posibilitatea ca toţi cetăţenii patriei să poată contribui cu bani şi muncă la dezvoltarea continuă a oraşelor şi satelor în care trăiesc. In vederea aplicării acestei legi, în mod unitar şi cu respectarea democratismului ce o caracterizează, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a organizat instructaje cu preşedinţii şi secretarii consiliilor populare din oraşe şi sate cu care prilej s-au subliniat modalităţile de stabilire a contribuţiei cetăţenilor, organizarea adunărilor pe circumscripţii electorale, precum şi a adunărilor delegaţilor pe comune, oraşe şi municipiu în aşa fel încît să se asigure o echitabilitate deplină a contribuţiei în bani şi în muncă a oamenilor muncii. De asemenea, cu concursul deputaţilor şi al delegaţilor împuterniciţi de cetăţeni, cu sprijinul salariaţilor din aparatele proprii ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, s-a întocmit evidenţa tuturor familiilor şi a veniturilor lor, în funcţie de care s-a stabilit cuantumul contribuţiei în bani şi în muncă. In adunările delegaţilor ţinute în comune, oraşe şi municipiu s-a analizat temeinic starea materială a fiecărei familii şi s-au acordat scutiri în cazuri bine justificate. Procedîndu-se în acest fel s-au stabilit cote de contribuţie în bani între 50 şi 300 lei pe familie, constituindu-se astfel, la nivelul judeţului, un fond total de 11 milioane lei ce se va aloca construcţiei de obiective social-cetăţeneşti în localităţile urbane şi rurale din judeţul nostru. Totodată, pentru folosirea cu eficienţă a acestui fond, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a orientat utilizarea contribuţiei cetăţenilor spre obiective de larg interes cetăţenesc, spre construirea de lucrări de interes general, care să slujească în mod eficient la progresul oraşelor şi comunelor. Prevederile legii, indicaţiile Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, au fost primite cu interes de către organele loca (Continuare în pag. a I-a) informaţia • Ieri, la Bălan au început lucrările de construcţie şi de amenajare a unei baze sportive care va cuprinde un teren de handbal şi unul de volei. Colectivele de muncitori şi salariaţi ai întreprinderilor şi instituţiilor din oraş, s-au angajat în sprijinirea acestei acţiuni şi în efectuarea unor acţiuni vaste de muncă patriotică. • Scenaristul filmului românesc „Puterea şi Adevărul“, Titus Popovici, s-a întîlnit în cursul zilei de ieri, cu lucrătorii redacţiilor ziarelor „Informaţia Harghitei“ şi „Hargita“, precum şi cu elevii Liceului nr. 2. Cu acest prilej s-au purtat interesante discuţii ZILEI şi schimburi de opinii, pe marginea filmului „Puterea şi Adevărul“. • Azi, la ora 15, pe scena Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, va avea loc un spectacol al formaţiilor artistice ale şcolilor generale şi liceelor din oraş, organizat de către Casa pionierilor din Miercurea- Ciuc. LOTO EXTRAGEREA I: 39, 28, 34, 73, 15, 64, 42, 69, 66. EXTRAGEREA a II-a : 3, 26, 63, 86, 18, 38, 34. LA C. A. P. PRAID Lucrările agricole de primăvară evoluează într-un ritm susţinut Faţă de celelalte unităţi situate în zonele mai calde ale judeţului, la Cooperativa agricolă de producţie din Praid, începerea însămînţărilor de primăvară a suferit o oarecare întîrziere, în sensul că mecanizatorii şi cooperatorii de aici abia în a doua jumătate a lunii martie au reuşit să dea curs încorporării în sol a sămînţei de ovăz şi nu pentru fuior. Trebuie însă precizat din capul locului că în cazul gospodarilor din Praid nu poate fi vorba de delăsare sau de un interes scăzut faţă de a introduce la timp în brazdă sămînţa de rod bogat. Dimpotrivă. Cuvine-se mai degrabă să vorbim despre împlinirea cu succes a unei dorinţe mai vechi a lucrătorilor şi anume acea de a duce în acest an cu orice preţ la bun sfîrşit toate lucrările legate de necesitatea fertilizării masive şi eficiente a solului cu îngrăşăminte naturale şi chimice, necesitate, ce, datorită preocupărilor susţinute s-a soldat cu transportul şi împrăştierea pe cîmp a peste 1700 tone îngrăşăminte naturale, respectiv 21 tone îngrăşăminte chimice. Am ţinut cu dinadinsul să executăm aceste lucrări tolerate ani de-a rîndul — ne-au spus gospodarii din Praid — deoarece sîntem mai mult decît convinşi că fertilizarea solului, date fiind cerinţele sporite ce ne stau în faţă, nu mai poate fi considerată o problemă de mîna a doua, ci un factor hotărîtor în sporirea posibilităţilor noastre de a înregistra în acest an producţii ridicate la hectar atît la cultura prăşitoarelor, cît şi la celelalte culturi. Şi pentru că în primele rînduri vorbeam despre o oarecare întîrziere survenită în mersul lucrărilor de însămînţare( e cazul să amintim aici, că munca entuziastă desfășurată zi cu zi pe ogoarele cooperativei, manifestată în egală măsură atît de cooperatori, cît și de mecanizatori, schimbu- I. ARĂDEANU (Continuare ín pag. a 3-a) Mai ieri un mic orăşel de provincie, în care singurul lucru mai deosebit era trecerea spre nord ori spre sud a unor căutători şi admiratori de frumuseţi harghitene, oraşul Miercurea- Ciuc a devenit în ultimii trei ani şi un centru industrial în plină dezvoltare. In imagine : Filatura de lină pieptănată, cea mai tînără unitate industrială a orașului. Foto : Al SZAKACS ■ IBIBIBI IBN rail g.______ CĂCIULA TA SE ÎNALŢĂ PE VERTICALĂ „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un tropar, harnic şi cutezător, care timp de peste două milenii, in anii grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, nucile şi văile, şi-a apărat glia, iar acum, sub conducerea partidului, îşi zideşte o viaţă nouă.“ NICOLAE CEAUŞESCU Grija partidului şi statului nostru pentru sănătatea celor ce muncesc se concretizează şi prin sporirea an de an a capacităţilor de cazare şi de asistenţă medicală in staţiunile balneoclimaterice. Zeci de mii de oameni ai muncii din toate domeniile de activitate, beneficiază anual, în aceste staţiuni, de condiţii deosebite pentru îngrijirea sau refacerea sănătăţii. In ultimii ani, la eforturile materiale ale statului, s-au adăugat şi cele ale U.G.S.R., care din fonduri proprii, a construit intr-o serie de staţiuni ca: Felix, Slănic-Moldova, Herculane, Sîngeorz-Băi, Amara, complexe sanatoriale de 300 pină la 1000 de locuri dotate cu aparatură medicală modernă deservită de cadre medicale de specialitate şi pitoreasca cu un grad de confort deosebit. In constelaţia acestor adevărate perle ale arhitecturii româneşti contemporane se înscrie şi noul complex sanatoriul Căciulata, dat in folosinţă la mijlocul lunii februarie a.c. Aşezat intr-un fermecător cadru natural, complexul rivalizează cu frumuseţile şi măreţia naturii înconjurătoare. Silueta sa elegantă şi graţioasă se oglindeşte in apele limpezi ale Oltului, liniile moderne şi îndrăzneţe ale frumoasei construcţii cu zece etaje, se încadrează armonios in peisajul înconjurător dominat de înălţimile stincoase ale munţilor. Dacă te opreşti în acest colţ pitoresc al patriei, tot ceea ce vezi te incintă şi nici nu ştii ce să admiri mai mult: măreţia „zidurilor de cetate“ ale munţilor care au avut drept „arhitect“ natura, sau eleganta molipsitoare a acestei construcţii creată de om, o adevărată „perlă“ a Oltului. Vizitînd complexul ne dăm seama că întreaga construcţie se evidenţiază printr-o imbinare armonioasă a eleganţei şi confortului, cu funcţionalitatea deosebită pe care o are. La parter se găsesc amplasate: holul de primire, oficiul de Ilie ŞANDRU (Continuare In pag. a 2-a) Vineri, 31 martie, la Palatul Poporului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedinteVineri la amiază, preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu preşedintele Gaafar Numeiry au plecat le Republicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Mispre localitatea Damazin, de unde şi-au continuat călătoria spre rezervaţia naturală Dinderniştri şi ministrul ■ comerţului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Bujor Almăşan, ministrul minelor, pe(Continuare la pag. a 4-a) Cei doi şefi de stat sunt însoţiţi de personalităţi române şi sudaneze. DE CONSTRUCPOATE, IAR LA DE CE LA ŞANTIERUL ŢII INDUSTRIALE SE I.C.M.J.H. NU ? „PRUDENŢĂ“ + JUSTIFICĂRI .FRÅNA EXTINDERII ACORDULUI GLOBAL PREFABRICATELE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT „PE POST DE ŢAP ISPĂŞITOR“ NU APROVIZIONAREA E DE VINA, CI LIPSA DE ORGANIZARE In cadrul preocupărilor privind ridicarea pe o treaptă superioară a activităţii în construcţii, un loc deosebit de important — date fiind multiplele avantaje verificate de practică — îl ocupă sistemul de organizare şi retribuire a muncii în acord global. Rezultatele obţinute recomandă cu prisosinţă extinderea acestuia la toate fazele, la toate lucrările şi obiectivele, practic, peste tot unde este posibil. Dar, ce înseamnă acest „peste tot unde este posibil“ ? Experienţa unor ani îndelungaţi petrecuţi pe şantiere i-a determinat pe numeroşii specialişti chestionaţi pe această temă să se pronunţe că în afara lucrărilor cu utilajele închiriate — limitate de altfel — precum şi a cîtorva operaţii auxiliare, de mai mică importanţă, cărora nu li se poate asigura o anumită ritmicitate, toate operaţiunile, toate lucrările pot fi executate, cu succes, un acord global. Pornind de la acest adevăr, investigaţiile noastre au prilejuit o primă constatare , în urma măsurilor întreprinse, privind asigurarea ritmicităţii aprovizionării, a frontului permanent de lucru, în urma altor măsuri tehnico-organizatorice, în cadrul Şantierului de construcţii industriale Harghita , aparţinător de Trustul de construcţii industriale Braşov, procentul utilizării sistemului de lucru în acord global se va ridica, în numai cîteva săptămîni, la circa 80 la sută, deci „peste tot acolo unde e posibil“. Alta este, însă, situaţia de la I.C.M.J. Harghita, unde datorită reţinerilor, a unei „prudenţe“ nejustificate, acest procent este mult inferior celui menţionat. Aşa se face că „printr-o preocupare permanentă, convinşi fiind de multiplele avantaje ale sistemului de lucru în acord global“, cum le place tovarăşilor din conducerea întreprinderii să spună, unitatea şi-a luat angajamentul ca la sfîrşitul anului, acest procent să atingă cifra de ... 61 la sută. Dumnealor li se pare un obiectiv demn de prestigiul şi posibilităţile întreprinderii. Noi, însă, nu sîntem de aceeaşi părere, pentru că situaţia, condiţiile de muncă de la obiectivele întreprinderii menţionate, sunt similare celor de la şantierul de construcţii industriale. De ce, aici se poate, iar la I.C.M.J.H., nu? De altfel, după cum recunoştea Emeric Rafain, şeful serviciului de organizare a muncii de la I.C.M.J.H., în luna ianuarie acordul global a fost utilizat doar în proporţie de 35 la sută. — Cum se face, tovarăşe Rafain, că v-aţi propus o extindere atît de limitată a acordului global şi că — mai mult — nici aceasta nu este atinsă ? Cunoaşteţi situaţia de la şantierul de construcţii industriale. De ce la dînşii se poate şi la dumneavoastră nu ? — Ce fac dînşii, îi priveşte. Au alte condiţii, alta este aprovizionarea lor şi alta este a noastră. (Afirmaţie perfect valabilă, dar nu în sensul insinuat de interlocutorul nostru — n.a.) De fapt, nu e totul să aplici. Important este cum o faci. Trebuie multă prudenţă, să cîntăreşti bine unde şi cînd poate fi aplicat acest sistem. Din păcate, „prudenţa“ şefului serviciului de organizare a muncii, îşi are cauzele, foarte „obiective“, în teama de eventualele complicaţii care, evident, ar interveni în cazul nerespectării de către întreprindere a obligaţiilor asumate prin contract, „chibzuiala“ dumnealui ţine de nişte nereguli de natură organizatorică pe care le camuflează îndărătul prudenţei. Tovarăşul director Zoltán Lajos, se apropie mai mult de adevăr, dar explică situaţia dînd vina pe aprovizionare. — Nu există lucrare unde să nu poată fi aplicat acordul global, cu excepţia cîtorva, fără o pondere prea mare, recunoaşte dumnealui. Dar contractul ce se încheie cu această ocazie prevede obligaţia întreprinderii în ce priveşte asigurarea ritmică a materialelor necesare. Ori, noi nu ne putem lăuda cu o aprovizionare în stare să asigure aceste condiţii. — De ce ? — Pentru că la o serie de materiale nu avem asigurat încă necesarul. Unele dintre ele sunt materiale deficitare. Alta este situaţia la Şantierul de construcţii industriale Harghita. Au de-a face cu construcţii industriale de proporţii, deci cu Mircea POPA (Continuare in pag. a 2-a) Vizita în provincie I VIZITA DELEGAŢIEI R. S. ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL Nicolae Ceauşescu, IN REPUBLICA DEMOCRATICĂ SUDAN Convorbiri oficiale Lal.C.M.J. Harghita sunt necesare măsuri decise pentru EXTINDEREA ACORDULUI GLOBAL