Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1662-1739)
1973-07-01 / nr. 1662
i, în chioşcuri — Din sumar: Oaspeţi de pretutindeni despre frumuseţea locurilor ntalitatea oamenilor de pe meleagurile harghitene • Vineapărat! In acest număr: Lăzarea — loc cu rezonanţele • Snoave secuieşti ( Ce puteţi face în timpul... liber în afara celor opt ore de odihnă) • Caleidoscop • Umorte de perspicacitate • Contribuţii harghitene la tezaurul ii si artei româneşti: Octavian Tăslăuanu. e tineri din Cristuru Secuiesc cer ctivităţi cultural-educative ARI ADRESATE UNOR TINERI DIN CRISTURU SC, LA CARE AŞTEPTAM RĂSPUNSURI NU :O FACEŢI ÎN TIMPUL LIBER?E PLIMBĂM, MERGEM LA CINEMA, LA COFETAŞI ? ! — ŞI GATA ! ASA DE CULTURA NU SE ORGANIZEAZĂ ACŢIE SA ATRAGA PE TINERI •TETUL ORĂŞENESC U.T.C. SE PREOCUPA INSUDE MUNCA CULTURAL-EDUCATIVA Criscărora î întrebaşi ulţumiţi feră oraî petrece, liber?“, ne-a. . ara excepţiei ,,Nu sintem deloc mulţumiţi! Ieşim la plimbare, la un film, la cofetărie şi atît“. In întreprinderile şi instituţiile oraşului, muncesc peste 1000 de tineri. Cine şi cum se ocupă de educaţia lor? Ce preocupări există pentru a li se „umple“ cu folos timpul de după orele de muncă, timp atît de preţios la vîrsta acumulărilor?. Urmărim programul casei de cultură. La două săptămîni o dată au loc aşa-numitele seri distractive, adică dans, căruia se pare că nu întotdeauna i se poate adăuga atributul „distractiv“. „Nu te simţi prea bine acolo, vin tineri puţini, e o atmosferă nu prea veselă“ (C.E. Topitoria de in). „In rest nu s-a ţinut şi nici nu există prevăzută vreo acţiune specială pentru tineri — ne spune tovarăşul director al casei de cultură și locţiitor al secretarului comitetului o-I. CONDRAT (Continuare în pag. a 3-a). PROLETAR( DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA I )---------------------------------— HARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL VI. Nr. 1662 4 pagini 30 bani DUMINICA 1 IULIE 1973 CINCINAUI înainte de iernile din cronica marii întreceri O nouă fabrică pe harta Cu pliniu.1 industrială a judeţului Recent, pe platforma Industrială a oraşului Odorheiu Secuiesc, in Incinta Unităţii forestiere de exploatare şi transport, a început construcţia unei noi fabrici de plăci aglomerate lemnoase. Este prima fabrică de acest en din ţară, care va vea la bază o tehnolgie originmă realistă în întregime cu viraje româneşti. Noua brică va utiliza ca aterie primă, în exisivitate, deşeuri, resectiv, rămăşiţe de fag rumeguş de răsiase. Produsul obţint va fi o placă de sinie brută în medie 17 mm, ce va servi la fabricarea mobilei, îndeosebi a celei produse de alte întreprinderi din oraş. In felul acesta se realizează atît o mai bună utilizare a deşeurilor de material lemnos, cît şi o aprovizionare mai operativă a beneficiarilor din Odorheiu Secuiesc. Prin darea in folosinţă a noii fabrici, unităţilor de prelucrare superioară a lemnului li se mai adaugă o nouă capacitate de producţie. In cinstea zilei de 23 August, constructorii caută ca, printr-o bună organizare a lucrului pe şantier, să realizeze, încă de la început, un avans faţă de grafic. 41 Pentru a valorifica superior resursele eune, pentru a ridica la un nivel optim şibilităţile de colaborare cu alte întrevnderi, F.M.I.L. Gheorgheni a început ■cutsrea unor subansamble electrice la I.MJ3. Inpagine: Se lucrează la cablarea re r depăşit şi Organizîndu-şi judicios munca şi folosind la maximum utilajele existente, minerii Salinei din Praid şi-au realizat sarcinile planului se- mestrial. Pînă la începutul lunii viitoare, ei îe vor depăşi cu 7,3 la sută planul producţiei in- dustriale globale, cu 6,6 la sută, cel al produc- 5ţiei marfă, livrând peste plan,în ţară şi peste 5 hotare, 6.500 tone sare. INFORMAŢII Ieri, a avut loc, la Cristuru Secuiesc o „premieră": inaugurarea primului poligon al pompierilor civili din judeţul Harghita. Realizarea acestui obiectiv constituie răspunsul dat de comisia P.C.I. din Cristuru Secuiesc chemării lansate de comisia judeţeană P.C.I. tuturor pompierilor civili de a obţine rezultate bune în ridicarea continuă a pregătirii lor. La Borsec s-a deschis cofetăria pentru copii „Ghiocelul“. Intr-un cadru plăcut şi atrăgător, micuţilor consumatori li se oferă delicioase prăjituri, dulciuri, răcoritoare etc. Aflăm de la Biroul de turism al O.J.T. Harghita că se mai pot procura bilete pentru ocuparea locurilor de odihnă şi tratament în staţiunile Buziaş, Buşteni, Bazna, Călimăneşti, Căciulata, Băile Felix, Geoagiu, Govora, Herculane, Lacu Roşu, Băile 1 Mai, Olăneşti, Predeal, Sinaia, Sîngeorz Băi, Sovata, Slănic Moldova și Băile Tușnad. Pagina a 2-a I® vu • mnm • IWWIMBIIM—— ^aiBIHianiaiiBilBllHiraiBIIHIHIIBIlBilHIBilHIHIBIBI®BIBI»lHIBiHilHIHilHilHIBIHIP BIBIHIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIHIB * e Documentele de partid şi de stat, legislaţia muncii subliniază necesitatea fiecărui angajat de a-şi îndeplini atribuţiunile ce-i revin şi pentru care este remunerat. De aici rezultă concluzia că utilizarea cu eficienţă a timpului de lucru, este una dintre laturile elementare ale disciplinei muncii. Specificăm, încă la începutul acestor rînduri, că — în covîrşitoarea lor majoritate — salariaţii din judeţul nostru utilizează în întregime şi eficient orele afectate muncii, dar există şi din aceia care nu-şi îndeplinesc această esenţială obligaţie a calităţii de angajat. Raidul întreprins de ziarul nostru, în colaborare cu Secţia de miliţie a oraşului Miercurea-Ciuc, ne-a prilejuit cunoaşterea cîtorva dintre ei. IIBIBIBIBIBIBIBIBIBII AFIRMAŢII CE SE BAT CAP ÎN CAP Atelierul pentru reparat aparate de radio al Cooperativei „Deservirea“. Discutăm cu Micloş Marian, şeful unităţii şi aflăm că Balázs Iulia, lucrătoare a atelierului, precum şi cei doi practicanţi NBN — Böjte Tiberiu şi Benke Iuliu — lipsesc. — Unde s-au dus? Şeful unităţii ezită... După cite ştie, Balázs Iulia e plecată la birourile cooperativei. Dar nu termină dînsul bine vorba, că în atelier apar cei căutaţi. Ii întrebăm de unde IIBIBIBIBIBIBIBI vin, şi auzim o mărturisire senină: — De la o cafea ... Ne mirăm cum — în timp ce ar trebui să lucreze, atelierul fiind, de obicei, solicitat — angajaţii unităţii stau la bar, iar cel ce îi coordonează, nu ştie acest lucru. Sau poate ştie, dar... UNDE IŞI POTOLEŞTE SETEA O GESTIONARA încercăm să intrăm în unitatea de prezentare a mobilei pentru copii, aparţinătoare aceleiaşi cooperative, dar uşa închisă ne stă împotrivă. Fiindcă barul „Intim“ e aproape, ne gîndim câ gestionara o fi acolo. Şi nu ne-am înşelat. Lukács Margareta stătea la o masă, în fumul gros şi întunericul ce stăpîneau localul. Intrăm în vorbă. — Cu ce ocazie la bar? — Mi-a fost sete, și am venit să beau un pahar cu apă. — In vremea aceasta unitatea e închisă ... — Păi ce puteam să fac? T. IURIANU, Gh. SOLONT (Continuate in pag. a 2-a) SUPUNEM OPINIEI PUBLICE în cele opt ore de muncă Unii „trag la saiba alfiUraf la... halbă! IUI II !■ IIIII IBBIIBHIBiBi IIBII în pag. a 4- a COMUNICAT COMUN J cu privire la vizita oficială în Republica Federală Germania | 1 a președintelui Consiliului de StatI al Republicii Socialiste România, J 1 NICOLAE CEAUȘESCU I ÎNCHEIEREA VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA Sosirea la Bucureşti Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit în vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români în R.F. Germania a constituit o Sîmbătă, 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o în Republica Federală Germania, expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Aeroportul Köln—Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării, este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. Au sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania, Gustav Heinemann. Avînd loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, întîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej, au alus (Continuare la pag. a 4-a) împreună cu soţia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful (Continuare ln pag. a 4-a) Plecarea din Köln-Bonn Festivităţi prilejuite de „Ziua învăţătorului Ieri, s-a desfăşurat în toate oraşele şi ■vanele judeţul adiţionala „Zi a învăţătorului“, prilej de bilanţ al activităţii didactice şi educative, de reliefare a importantelor sarcini ce le revin cadrelor didactice în procesul de instruire şi educare a tinerei generaţii, de sărbătoare şi petrecere prietenească. La festivităţi au participat membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, ai Comitetului municipal, orăşeneşti şi comunale de partid, care au transmis cadrelor didactice aprecierile (Continuare in pag. a 3-a) ! M !!