Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1978 (Anul 11, nr. 2600-2675)
1978-04-01 / nr. 2600
încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Desfăşurate in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie, in Capitală, marele forum adoptind, după largi şi rodnice dezbateri, hotăriri de o primă importanţă pentru activitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, in ultima zi a conferinţei, lucrările au fost reluate in plen, în aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare şi exigentă a problemelor multiple pe care le ridică buna conducere şi gospodărire a localităţilor, dezvoltarea accelerată a fiecărei aşezări, urbane şi rurale, pe plan economic, social-cultural şi edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul preşedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, in fapt, pe toţi locuitorii patriei, au intimpinat, în această dimineaţă - ca şi în zilele precedente ale conferinţei, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, la sosirea în sală, cu multă căldură şi însufleţire. Minute in şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntrerupte, asistenţa aclamind îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !". In sală se aflau, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Dumitru Sandu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Zimnicea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvintul tovarăşii Pogea Brîncoveanu, preşedintele Consiliului popular municipal Hunedoara, Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialomiţa, Mie Matei, adjunct al şefului secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Triţoiu, preşedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popular municipal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, ministrul educaţiei şi invăţămintului, Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Vasile Petrache, preşedintele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările conferinţei au fost conduse de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezbaterile în plenul conferinţei s-au înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvintul 77, din toate judeţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din hotăririle Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului in industrie şi agricultură, la sistematizarea localităţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialiste şi antrenarea maselor la întreaga viaţă socială, la perfecţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, in conducerea activităţii economice, a muncii politicoeducative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmind ca participanţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observaţii (Continuare in pag. a 4-a) A început Dacă la noi nu se poate vorbi, ca în alte judeţe, despre încheierea, în 3-4 zile, a semănatului, se poate spune, totuşi, că în multe din unităţile cooperatiste, pregătirea patului germinativ, asigurarea întregii cantităţi de seminţe pentru culturile din prima epocă, fertilizarea solului sunt lucrări care figurează pe ,,ordinea de zi" a consiliilor de conducere. Spaţiul de azi al rubricii noastre l-am rezervat celor ce se străduiesc să obţină producţii bogate pe terenurile C.A.P. Brodeşti, adică tuturor cooperatorilor care nu precupeţesc nici un efort ca rezultatele în campania de primăvară ce s-a declanşat să fie cit mai bune. Zilele însorite ale acestui nceput de aprilie — este adevărat, de multe ori schimbătoare - au permis cooperatorilor din unitatea noastră să participe din plin la lucrările de sezon ce neesită o mare urgenţă — ne spuea tovarăşul llyés Géza, ingierul şef al cooperativei. Cu toate că există un anumit pic in ce priveşte înşiruirea luărilor ce se cer a fi efectuate această primăvară, no, noi-l respectăm, aşa cum nu i-a spectat nici inginerul şef („Aea sunt de făcut în actuala posadă, incit, practic, nu ştiu cum să încep"). Oricum, un încerc tot a existat, indiferent dacă semănatul a fost cel mai potrivit sau nu : din cele 3.000 de tone de îngrăşăminte naturale planificate a fi duse la cîmp, 2.800 au fost transportate şi împrăştiate ; a început semănatul la orzoaică pe cele 50 de hectare şi, ţinînd seama de ritmul mediu zilnic de însămînţare (10 hectare cu o singură maşină), lucrarea va fi terminată foarte repede. Totodată, se lucrează intens la introducerea sub brazdă şi a îngrăşămintelor chimice, acţiune la care participă zilnic zeci de cooperatori cu atelajele proprii sau cu cele ale cooperativei. Aceasta înseamnă fertilizarea solului cu peste 22 tone de îngrăşăminte chimice complexe, pe parcelele rezervate culturilor de porumb, orzoaică şi cartofi. O lucrare care impune un plus de atenţie din partea consiliului de conducere al cooperativei din Brădeşti este şi asigurarea bazei furajere din anul în curs pentru şeptelul existent în unitate. In acest sens, se lucrează intens la curăţarea fîneţelor şi păşunilor, la ameliorarea acestora. In fiecare zi, 30—40 persoane participă, sub atenta îndrumare a brigadierilor, la muncile necesare în acest domeniu. Până în prezent ei au reuşit să pună în valoare 70 hectare din cele 300 existente pe raza comunei. Cu toate că lucrarea de îmbunătăţire şi întreţinere a fîneţelor şi păşunilor este de durată, n-ar fi rău — este părerea noastră —, să se realizeze o mai mare mobilizare a cooperatorilor la această muncă, mai multă iniţiativă din partea consiliului de conducere al unităţii. Facem această afirmaţie deoarece suprafeţele ce mai trebuie curăţate sunt incă destul de mari. Am lăsat mai la urmă un domeniu al agriculturii harghitene, care va necesita în continuare o mult mai mare preocupare din partea factorilor de răspundere. Este vorba de sectorul legumicol. La C.A.P. Brădeşti - porninduse de la indicaţiile conducerii superioare de partid şi de stat - s-a trecut la aplicarea unor măsuri de dezvoltare a legumiculturii. Astfel, pînă în prezent, au fost semănate toate suprafeţele destinate culturilor de ceapă, varză de vară, morcovi şi ceapă verde. în fiecare zi, la întreţinerea „viitorului belşug al cămărilor noastre", sunt prezente peste 50 de cooperatoare ce-şi dovedesc cu prisosinţă hărnicia. Şi fiindcă toate aceste munci de care aminteam sínt efectuate de oameni, vom insera citeva nume demne de o adevărată preţuire : Koszta Zelma, Lukács Gizella, Csiki Margareta, Lukács Dionisie, Vass Ignaţiu şi alţii. Cu toţii au certitudinea că rezultatele muncii lor vor fi cele aşteptate. Adică bine! I. OPROIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI HARGHITEI al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XI., nr. 2600 4 pagini, 30 bani Simbătă, 1 aprilie 1978 N PREOCUPAREA COLECTIVULUI DE MUNCA DE LA ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ HARGHITA Valorificarea superioară a resurselor materiale O discuţie purtată cu inginerul Atzberger Eugen, directorul întreprinderii miniere Harghita, ne relevă atenţia ce se acordă de către colectivul de muncă al acestei unităţi unor aspecte de mare însemnătate în activitatea să : descoperirea şi punerea în valoare a noi zăcăminte, valorificarea superioară a acestora, asigurarea economiei naţionale cu noi şi importante cantităţi de materii prime şi materiale. — întreaga noastră atenţie este îndreptată în acest an spre introducerea în circuitul economic a unor noi substanţe minerale utile — ne spune interlocutorul. Dar acest lucru vrem să-l realizăm nu în orice condiţii, ci la o scară net superioară de valorificare. Pentru aceasta, avem un program de măsuri aprobat de consiliul oamenilor muncii pentru punerea în evidenţă a noi substanţe nemetalifere, pentru ca actualele capacităţi şi spaţii de producţie să fie încărcate corespunzător, pentru creşterea producţiei, pentru îmbunătăţirea calitativă a acesteia. Spre exemplificare, voi aminti că faţă de anul trecut s-a programat o creştere de 15 la sută a producţiei de caolin, iar cel cu grad de alb de 80-82 va marca o creştere de peste 50 la sută. în ceea ce priveşte dolomita măcinată pentru industria sticlei, va înregistra o creştere de minimum 10 la sută, în condiţiile îmbunătăţirii substanţiale a calităţii, prin reducerea conţinutului de fier, ca urmare a dării în exploatare a separatoarelor cu inducţie electromagnetică la secţia din Voşlobeni. Inginerul-şef al întreprinderii, Constantin Ştirbu, ne relata că în acest an vor fi lansate în producţie noi sortimente de produse. Este vorba, printre altele, de noi sorturi de caolin pentru industria hîrtiei, cu grad de alb ridicat şi cu toţi ceilalţi parametri mult îmbunătăţiţi faţă de produsul actual. Se preconizează ca prin lansarea acestui produs să se elimine complet importul de caolin. Tot în această sferă de preocupări intră şi sienitul nefehnic de la Ditrău. Acest produs, măcinat şi deferizat, va fi utilizat ca înlocuitor al feldspaţilor in industria sticlei. Numai în acest an se vor livra circa 500 tone Fabricii de articole sanitare din Bucureşti, in anul trecut, acest nou produs a fost experimentat cu succes la fabrica sus-amintită, foarte mult apreciat la realizarea sticlelor colorate , verzi şi brune. De reţinut că prin exploatarea, prepararea şi utilizarea sienitei netehnice în industrie, se obţin economii anuale de circa 75 lei/tonă de materie primă. Efectul folosirii sienitului nefehnic măcinat, ca înlocuitor al felspatului în industria ceramicii și sticlei fine, constă în re (Continuare In pag. a 3 a) Anton BORȘ Ieri s-a redeschis, după terminarea lucrărilor de renovare, librăria de pe strada Petőfi din Miercurea-Ciuc. Cu acest prilej, un numeros public iubitor de literatură s-a întîlnit cu scriitorii Radu Selejan, Csiki László şi Oláh István, care au prezentat din creaţiile lor şi au acordat autografe. INFORMAŢII ■ incepînd de astăzi şi pînă la data de 7 aprilie şi în judeţul nostru se va desfăşura prima etapă a acţiunii de primovaccinare antipoliomielitică a copiilor născuţi între 1 decembrie 1976 şi 31 ianuarie 1978. Tot în acest interval vor fi revaccinaţi antipoliomielitic, printr-o singură doză de vaccin trivalent pe cale bucală, copiii născuţi între 1 decembrie 1975 şi 30 noiembrie 1976. Toţi părinţii — localnici sau cu viză de flotant — sunt invitaţi a-şi prezenta copiii la dispensarele medicale teritoriale. ■ La Casa tehnicii din Gheorgheni, pot fi vizionate mai multe lucrări de pictură ale lui Gáli András, prezentate publicului in cadrul unei expoziţii ce va fi deschisă timp de două săptămini. Cooperativa meşteşugărească „Deservirea" din Miercurea-Ciuc a înfiinţat in comuna Frumoasa o nouă unitate prestatoare de servicii către populaţie - atelier de reparaţii aparate de radio şi televizoare. ■ La Casa pionierilor din Miercurea-Ciuc a avut loc faza orăşenească a concursului sanitar „Cea mai bună grupă sanitară în acordarea primului ajutor în caz de nevoie". Pe primele trei locuri s-au situat elevii de la Şcoala generală nr. 1 şi Liceul industrial nr. 3, ambele din reşedinţa judeţului, şi Şcoala generală din Păuleni-Ciuc, care vor participa la faza zonală a acestui concurs. ■ Continuind lucrările de modernizare şi asfaltare a străzilor şi aleilor oraşului, Consiliul popular din Băile Tuşnad a asfaltat pînă acum peste 1.100 mp din suprafaţa carosabilă a aleii de pe malul Oltului, de dincolo de gara oraşului. ■ Astăzi, la ora 19, in sala Clubului „23 August" din Topliţa, are loc o paradă a modei de primăvară organizată de Cooperativa meşteşugărească „Munca colectivă" şi de Centrul de creaţie al UC.ECOM. din Bucureşti.