Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1978 (Anul 11, nr. 2600-2675)

1978-04-01 / nr. 2600

încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Desfăşurate in prezenţa to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie, in Capitală, marele forum adoptind, după largi şi rodnice dezbateri, hotăriri de o primă importanţă pentru activitatea organelor lo­cale ale puterii şi administraţi­ei de stat, pentru progresul e­­conomic al patriei, pentru pro­speritatea tuturor judeţelor, ora­şelor şi comunelor, pentru înflo­rirea vieţii noastre sociale şi spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, in ultima zi a confe­rinţei, lucrările au fost reluate in plen, în aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cu­prinzătoare şi exigentă a pro­blemelor multiple pe care le ri­dică buna conducere şi gospo­dărire a localităţilor, dezvoltarea accelerată a fiecărei aşezări, urbane şi rurale, pe plan eco­nomic, social-cultural şi edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradu­lui de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul pre­şedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, in fapt, pe toţi locuitorii patriei, au intimpinat, în această dimineaţă - ca şi în zilele precedente ale conferinţei­­, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi sta­tului, la sosirea în sală, cu mul­tă căldură şi însufleţire. Minute in şir au răsunat ovaţii puterni­ce, urale neîntrerupte, asistenţa aclamind îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !". In sală se aflau, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Du­mitru Sandu, preşedintele Consi­liului popular orăşenesc Zimni­­cea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvintul tovarăşii Pogea Brîncoveanu, preşedintele Consiliului popular municipal Hunedoara, Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ia­lomiţa, Mie Matei, adjunct al şe­fului secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Triţoiu, pre­şedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliu­lui popular municipal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, ministrul­ educaţiei şi invăţămintului, Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Vasile Petrache, preşedin­tele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. In continuare, lucrările confe­rinţei au fost conduse de tova­răşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezbaterile în plenul conferinţei s-au înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvintul 77, din toate judeţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din hotăririle Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbito­rii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planu­lui in industrie şi agricultură, la sistematizarea localităţilor şi gospodăria comunală, dezvolta­rea democraţiei socialiste şi an­trenarea maselor la întreaga via­ţă socială, la perfecţionarea sti­lului şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, in conducerea activităţii economice, a muncii politico­­educative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmind ca participan­ţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observaţii (Continuare in pag. a 4-a) A început Dacă la noi nu se poate vor­bi, ca în alte judeţe, despre în­cheierea, în 3-4 zile, a semă­natului, se poate spune, totuşi, că în multe din unităţile coope­ratiste, pregătirea patului ger­minativ, asigurarea întregii can­tităţi de seminţe pentru culturile din prima epocă, fertilizarea so­lului sunt lucrări care figurează pe ,,ordinea de zi" a consiliilor de conducere. Spaţiul de azi al rubricii noastre l-am rezervat ce­lor ce se străduiesc să obţină producţii bogate pe terenurile C.A.P. Brodeşti, adică tuturor co­operatorilor care nu precupe­ţesc nici un efort ca rezultatele în campania de primăvară ce s-a declanşat să fie cit mai bune.­­ Zilele însorite ale acestui nceput de aprilie — este ade­vărat, de multe ori schimbătoare - au permis cooperatorilor din unitatea noastră să participe din plin la lucrările de sezon ce ne­­esită o mare urgenţă — ne spu­­ea tovarăşul llyés Géza, ingi­erul şef al cooperativei. Cu toate că există un anumit pic in ce priveşte înşiruirea lu­ărilor ce se cer a fi efectuate această primăvară, no, n­o­i-l respectăm, aşa cum nu i-a spectat nici inginerul şef („A­­ea sunt de făcut în actuala po­­sadă, incit, practic, nu ştiu cu­m să încep"). Oricum, un înce­rc tot a existat, indiferent dacă semănatul a fost cel mai potrivit sau nu : din cele 3.000 de tone de îngră­şăminte naturale planificate a fi duse la cîmp, 2.800 au fost transportate şi împrăştiate ; a început semănatul la orzoaică pe cele 50 de hectare şi, ţinînd sea­ma de ritmul mediu zilnic de în­­sămînţare (10 hectare cu o sin­gură maşină), lucrarea va fi ter­minată foarte repede. Totodată, se lucrează intens la introduce­rea sub brazdă şi a îngrăşămin­telor chimice, acţiune la care participă zilnic zeci de coopera­tori cu atelajele proprii sau cu cele ale cooperativei. Aceasta înseamnă fertilizarea solului cu peste 22 tone de îngrăşăminte chimice complexe, pe parcelele rezervate culturilor de porumb, orzoaică şi cartofi. O lucrare care impune un plus de atenţie din partea con­siliului de conducere al coope­rativei din Brădeşti este şi asi­gurarea bazei furajere din anul în curs pentru şeptelul existent în unitate. In acest sens, se lu­crează intens la curăţarea fîne­­ţelor şi păşunilor, la ameliorarea acestora. In fiecare zi, 30—40 persoane participă, sub atenta îndrumare a brigadierilor, la muncile necesare în acest do­meniu. Până în prezent ei au reuşit să pună în valoare 70 hectare din cele 300 existente pe raza comunei. Cu toate că lucrarea de îmbunătăţire şi în­treţinere a fîneţelor şi păşunilor este de durată, n-ar fi rău — es­te părerea noastră —, să se rea­lizeze o mai mare mobilizare a cooperatorilor la această muncă, mai multă iniţiativă din partea consiliului de conducere al uni­tăţii. Facem această afirmaţie deoarece suprafeţele ce mai tre­buie curăţate sunt incă destul de mari. Am lăsat mai la urmă un do­meniu al agriculturii harghitene, care va necesita în continuare o mult mai mare preocupare din partea factorilor de răspundere. Este vorba de sectorul legumicol. La C.A.P. Brădeşti - pornindu­­se de la indicaţiile conducerii superioare de partid şi de stat - s-a trecut la aplicarea unor măsuri de dezvoltare a legumi­­culturii. Astfel, pînă în prezent, au fost semănate toate suprafe­ţele destinate culturilor de cea­pă, varză de vară, morcovi şi ceapă verde. în fiecare zi, la în­treţinerea „viitorului belşug al cămărilor noastre", sunt prezen­te peste 50 de cooperatoare ce-şi dovedesc cu prisosinţă hărnicia. Şi fiindcă toate aceste munci de care aminteam sínt efectuate de oameni, vom insera citeva nume demne de o adevărată preţuire : Koszta Zelma, Lukács Gizella, Csiki Margareta, Lukács Dionisie, Vass Ignaţiu şi alţii. Cu toţii au certitudinea că re­zultatele muncii lor vor fi cele aşteptate. Adică bine! I. OPROIU PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­I HARGHITEI al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XI., nr. 2600 4 pagini, 30 bani Simbătă, 1 aprilie 1978 ­N PREOCUPAREA COLECTIVULUI DE MUNCA DE LA ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ HARGHITA Valorificarea superioară a resurselor materiale O discuţie purtată cu ingine­rul Atzberger Eugen, directorul întreprinderii miniere Harghita, ne relevă atenţia ce se acordă de către colectivul de muncă al acestei unităţi unor aspecte de mare însemnătate în activitatea să : descoperirea şi punerea în valoare a noi zăcăminte, valo­rificarea superioară a acestora, asigurarea economiei naţionale cu noi şi importante cantităţi de materii prime şi materiale. — întreaga noastră atenţie este îndreptată în acest an spre introducerea în circuitul econo­mic a unor noi substanţe mine­rale utile — ne spune interlocu­torul. Dar acest lucru vrem să-l realizăm nu în orice condiţii, ci la o scară net superioară de valorificare. Pentru aceasta, a­­vem un program de măsuri a­­probat de consiliul oamenilor muncii pentru punerea în evi­denţă a noi substanţe nemeta­lifere, pentru ca actualele ca­pacităţi şi spaţii de producţie să fie încărcate corespunzător, pen­tru creşterea producţiei, pentru îmbunătăţirea calitativă a aces­teia. Spre exemplificare, voi a­­minti că faţă de anul trecut s-a programat o creştere de 15 la sută a producţiei de caolin, iar cel cu grad de alb de 80-82 va marca o creştere de peste 50 la sută. în ceea ce priveşte dolo­­mita măcinată pentru industria sticlei, va înregistra o creştere de minimum 10 la sută, în con­diţiile îmbunătăţirii substanţiale a calităţii, prin reducerea con­ţinutului de fier, ca urmare a dării în exploatare a separa­toarelor cu inducţie electromag­netică la secţia din Voşlobeni. Inginerul-şef al întreprinderii, Constantin Ştirbu, ne relata că în acest an vor fi lansate în pro­ducţie noi sortimente de produ­se. Este vorba, printre altele, de noi sorturi de caolin pentru in­dustria hîrtiei, cu grad de alb ridicat şi cu toţi ceilalţi para­metri mult îmbunătăţiţi faţă de produsul actual. Se preconizea­ză ca prin lansarea acestui pro­dus să se elimine complet im­portul de caolin.­­ Tot în această sferă de pre­ocupări intră şi sienitul nefeh­nic de la Ditrău. Acest produs, mă­cinat şi deferizat, va fi utilizat ca înlocuitor al feldspaţilor in industria sticlei. Numai în acest an se vor livra circa 500 tone Fa­bricii de articole sanitare din Bucureşti, in anul trecut, acest nou produs a fost experimentat cu succes la fabrica sus-aminti­­tă, foarte mult apreciat la rea­lizarea sticlelor colorate , verzi şi brune. De reţinut că prin ex­ploatarea, prepararea şi utili­zarea sienitei neteh­nice în indus­trie, se obţin economii anuale de circa 75 lei/tonă de materie pri­mă. Efectul folosirii sienitului ne­feh­nic măcinat, ca înlocuitor al felspatului în industria cerami­cii și sticlei fine, constă în re­ (Continuare In pag. a 3 a) Anton BORȘ Ieri s-a redeschis, după terminarea lucrărilor de renovare, librăria de pe strada Petőfi din Miercurea-Ciuc. Cu acest prilej, un numeros public iubitor de literatură s-a întîlnit cu scriitorii Radu Selejan, Csiki László şi Oláh István, care au prezentat din creaţiile lor şi au acordat autografe. INFORMAŢII ■ incepînd de astăzi şi pî­nă la data de 7 aprilie şi în judeţul nostru se va desfăşu­ra prima etapă a acţiunii de primovaccinare antipoliomie­­litică a copiilor născuţi între 1 decembrie 1976 şi 31 ia­nuarie 1978. Tot în acest in­terval vor fi revaccinaţi anti­­poliomielitic, printr-o singură doză de vaccin trivalent pe cale bucală, copiii născuţi între 1 decembrie 1975 şi 30 noiembrie 1976. Toţi părinţii — localnici sau cu viză de flo­tant — sunt invitaţi a-şi pre­zenta copiii la dispensarele medicale teritoriale. ■ La Casa tehnicii din Gheorgheni, pot fi vizionate mai multe lucrări de pictură ale lui Gáli András, prezen­tate publicului in cadrul unei expoziţii ce va fi deschisă timp de două săptămini.­­ Cooperativa meşteşugă­rească „Deservirea" din Mi­ercurea-Ciuc a înfiinţat in comuna Frumoasa o nouă u­­nitate prestatoare de servi­cii către populaţie - atelier de reparaţii aparate de ra­dio şi televizoare. ■ La Casa pionierilor din Miercurea-Ciuc a avut loc faza orăşenească a concur­sului sanitar „Cea mai bună grupă sanitară în acordarea primului ajutor în caz de ne­voie". Pe primele trei locuri s-au situat elevii de la Şcoa­la generală nr. 1 şi Liceul industrial nr. 3, ambele din reşedinţa judeţului, şi Şcoala generală din Păuleni-Ciuc, care vor participa la faza zo­nală a acestui concurs. ■ Continuind lucrările de modernizare şi asfaltare a străzilor şi aleilor oraşului, Consiliul popular din Băile Tuşnad a asfaltat pînă acum peste 1.100 mp din suprafaţa carosabilă a aleii de pe ma­lul Oltului, de dincolo de gara oraşului. ■ Astăzi, la ora 19, in sala Clubului „23 August" din To­­pliţa, are loc o paradă a mo­dei de primăvară organizată de Cooperativa meşteşugă­rească „Munca colectivă" şi de Centrul de creaţie al U­C.ECOM. din Bucureşti.

Next