Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1978 (Anul 11, nr. 2677-2754)
1978-09-15 / nr. 2741
O CERINŢĂ PRIORITARĂ A APUCĂRII NOULUI MECANISM ECONOMICO-FINANCIAR îndeplinirea planului producţiei nete In cadrul măsurilor de perfecţionare a conducerii şi planificării economiei şi de imbunătăţire a sistemului de indicatori economico-financiari in industrie, s-a introdus, de la 1 iulie a.c., ca indicator de bază, valoarea producţiei nete. Aceasta impune întărirea răspunderii întreprinderilor, centralelor şi ministerelor pentru îndeplinirea planului producţiei nete, care reprezintă aportul întreprinderilor la crearea venitului naţional, la întărirea şi dezvoltarea economiei naţionale. In mod corespunzător, fondul de retribuire pentru intreg personalul muncitor din unităţile industriale se va calcula şi elibera în raport cu gradul de îndeplinire a acestui indicator. De curînd, Comitetul jude ţean de partid a analizat îndeplinirea la nivel de judeţ şi pe întreprinderi a producţiei nete, constatînd că în primele şapte luni s-a înregistrat o restanţă de aproape 9 la sută, exprimată valoric în suma de 164,1 milioane lei Sunt puţine acele unităţi care şi-au onorat sarcinile. Dar faptul că sint denotă că acolo unde se acţionează cu hotărîre, ferm, consecvent, in toate direcţiile şi la toate nivelele, rezultatele sint bune. In schimb, numeroase intreprinderi înregistrează însemnate rămîneri în urmă. Nu vom apela la prea multe cifre, ele fiind cunoscute de fiecare colectiv de mucă şi consiliu al oamenilor muncii. Să amintim totuşi că întreprinderea de tractoare Mercurea-Ciuc şi-a realizat planul producţiei nete numai in proporţie de 28,9 la sută, I.P.L. Gheorgheni 93,1 la sută, Filatura de in Gheorgheni 76 la sută, Întreprinderea de confecţii Odorheiu Secuiesc 88,9 la sută, întreprinderea de stofe de mobilă şi ţesături tehnice Gheorgheni 91,5 la sută, întreprinderea de tricotaje Topliţa 88,3 la sută. Din datele pe care le deţinem rezultă că principala cauză a acestor rămîneri în urmă rezidă în depăşirea cheltuielilor planificate la 1.000 lei producţie marfă cu 16,2 lei la total şi cu 31,2 lei la cele materiale. Iată deci principala direcţie de acţiune pentru toate colectivele de muncă, care trebuie să aibă mereu în atenţie cuvintele rostite de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al partidului, la marea adunare populară ce a avut loc recent la Brăila : ,,Trebuie să facem totul pentru reducerea cheltuielilor materiale, pentru eliminarea consumurilor inutile şi a risipei de materiale şi energie, a risipei de orice lei". Lichidarea situaţiei amintite cere o atitudine foarte hotărîtâ din partea conducerilor, de a acţiona pînă la nivel de minister, direct, fără echivoc, pentru soluţionarea tuturor problemelor care împiedică desfăşurarea normală a procesului de producţie şi facilitează risipa. Răspunderea ministerelor, centralelor şi a întreprinderilor este inserată în acte normative clare, care nu lasă loc evadării (Continuare In pag. a 3-a) Gh. I. PAŞCANU, directorul Sucursalei judeţene Harghita a Băncii Naţionale CETĂŢENII DESPRE PRESTĂRILE DE SERVICII Unde şi cum ne reparam încălţămintea şi îmbrăcămintea ? ... A venit toamna, destul de ploioasă şi friguroasă, motiv pentru care încălţămintea adecvată şi îmbrăcămintea călduroasă au fost scoase de la locurile de păstrare. Desigur, unii cetăţeni ceva mai grijulii au făcut acest lucru încă din vară, dînd pantofii, cizmele şi îmbrăcămintea la reparat. Cei ce nu au făcut-o atunci o fac acum, adresindu-se unităţilor specializate din reţeaua prestatoare de servicii. Desigur, acum aceste unităţi sunt destul de aglomerate, motiv pentru care solicitările oamenilor nu sunt satisfăcute cu prea mare operativitate. Să vedem, însă, concret cum stau lucrurile. La Ditrău, cooperativa comunală de consum dispune de două cizmării și patru croitorii, situate în zone diferite, astfel că oamenii nu trebuie neapărat să ajungă in centrul comunei pentru a solicita serviciile acestora. Numai că acest lucru se întîmpla doar în cazul croitoriilor, pentru că una dintre cizmării - cea situată în zona fabricii de mobilă - are program redus, astfel că cetăţenii sunt nevoiţi să apeleze tot la unitatea aflată în centrul comunei. Motiv pentru care solicitările sunt mari, unicul meşter, Csibi Andrei, satisfăcîndu-le in măsura posibilităţilor, termenul maxim pentru executarea unei reparaţii fiind de două săptămîni. „Dacă nu aş fi singur, reparaţiile s-ar putea face mai repede, am tot ceea ce-mi trebuie, dar numai două mîini !", zice meşterul şi nu poţi să nu-i dai dreptate. Pentru că situaţia nu este singulară - cizmari calificaţi sînt puţini, majoritatea vîrstnici (Csibi fiind o excepţie), iar tinerii, după cum zic preşedinţii cooperativelor de consum, nu vor să înveţe această meserie. „Am încercat în fel şi iCoitumiare in pag. a 3-a. Radu VECSLER ! PROLETAR DIIN TOATE TARKE, UttlTI VATU ! HARGHITEI Organ al Comitetului Judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular Judeţean Anul XI., nr. 2741 4 pagini, 30 bani Vineri, 15 septembrie 1778 ■ Bufetul nr. 115 din cartierul Tudor Vladimirescu din Miercurea-Ciuc se redeschide astăzi. După lucrări de igienizare, acesta a fost reprofilat în restaurant-berărie, unde se pot servi diferite sortimente de mîncăruri calde şi reci şi bere la pahar. Există 120 de locuri la mese, iar servirea se face prin ospătari. De asemenea, va funcţiona şi pe mai departe bucătăria de bloc. ■ La sediul Cooperativei meşteşugăreşti ,,Munca colectivă" din Topliţa, azi, la ora 14, va — Informaţii avea loc un simpozion pe tema: „Formarea concepţiei ateist ştiinţifice", pe bază de proiecţie a unor filme documentare. ■ In zilele de 14—16 septembrie, se desfăşoară, în toate unităţile economice din judeţ în care lucrează un mare număr de fete, faza de masă a concursului profesional „Muncă, frumuseţe, hărnicie". ■ Consiliul popular al municipiului Odorheiu Secuiesc acordă o mare importanţă acţiunii de înfrumuseţare a oraşului. In parcul din centru au fost transportate circa 4.000 tone de pămînt, s-au amenajat 21.630 mp de spaţii verzi şi s-au asfaltat circa 5.460 mp de alei. De asemenea, în apropierea Casei de cultură s-a amenajat un spaţiu de parcare auto de aproape 1.000 mp. ■ In centrul oraşului Gheorgheni a început o nouă şi importantă lucrare de construcţie. Este vorba de un complex comercial cu două nivele, cu o suprafaţă comercială de 2.200 mp. ■ De la începutul acestui an, numărul donatorilor onorifici de sînge din judeţul nostru a atins cifra de 5.600. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu d in judeţele Caraş-Severin şi Cluj In cea de-a doua zi a vizitei de lucru în judeţul Caraş-Severin tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întâlnit cu noi colectiva de oameni ai muncii din unităţi industriale şi agricole. In cadrul acestei noi şi exigente analize au participat reprezentanţi ai orgcinelor locale de partid şi de stat, conducători ai unor ministere economice, specialişti, împreună cu secretarul general al partidului, la vizită participă tovarăşii Iosif Banc, Virgil Cazacu, Gheorghe Rădulescu şi Ilie Verdeţ. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei a început la întreprinderea de construcţii metalice Bocşa. La aterizarea elicopterului, din mii de piepturi cu izbucnit urale şi ovaţii. S a scandat „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !". Exprimînd marea bucurie a cetăţenilor Bocşei de a-l avea ca oaspete drag, primarul oraşului, Gheorghe Avram, a urat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la coborirea din elicopter, un călduros bun venit, sănătate, viaţă lungă şi putere de muncă in fruntea partidului şi statului nostru. O gardă militară a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Un grup de pionieri, de tineri şi tinere în costume naţionale , au înconjurat cu emoţie şi bucurie pe secretarul general al partidului, oferindu-i buchete de flori. A urmat un moment de adincă semnificaţie : minerul Vasile Budureanu a adus, în numele acestui detaşament de frunte al clasei noastre muncitoare, un salut revoluţionar conducătorului partidului şi statului nostru — primului miner de onoare al ţării. De aici, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre primul obiectiv al vizitei - întreprinderea de construcţii metalice. La sosirea in incinta întreprinderii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de Ioan Avram, ministrul Industriei construcţiilor de maşini, Dimitrie Galu, directorul uzinei, de reprezentanţi ai Consiliului oamenilor muncii, de numeroşi muncitori. In faţa unor grafice şi machete, gazdele înfăţişează evoluţia întreprinderii, dinamica principalilor indicatori economici. In discuţia care are loc, gazdele prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu realizările lor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază succesele obţinute de colectivul unităţii şi subliniază necesitatea de a se continua acţiunea de diversificare şi înnoire a producţiei. Secretarul general al partidului a atras, totodată, atenţia asupra necesităţii de a se lua măsuri pentru o creştere mai substanţială a producţiei şi devansarea termenelor de intrare în funcţiune a noii capacităţi. în timpul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a stat de vorbă cu numeroşi muncitori, s-a interesat de condiţiile lor de muncă şi de viaţă. La Barzovia, o frumoasă comună înscrisă în itinerarul vizitei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi conducători de partid şi de stat li se face o primire călduroasă. Aici se vizitează complexul de creştere şi ingrăşare a taurinelor şi ovinelor şi se continuă analiza problemelor agriculturii din judeţul Caraş-Severin, începută in ziua precedentă, de data aceasta în centrul dezbaterilor aflîndu se programul de dezvoltare a zootehniei. După cum se ştie, judeţul Caraş Severin are o veche tradiţie şi bogată experienţă in creşterea animalelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind rezultatele obţinute, cere organelor de specialitate să acţioneze mai eficient in direcţia creşterii producţiei de lapte, acest lucru fiind facilitat de existenţa în judeţ a unor mari suprafeţe ocupate cu păşuni şi fineţe naturale. Au fost prezentate apoi rezultatele obţinute in cadrul asociaţiilor economice intercooperatiste de creştere a animalelor. Apreciind rezultatele şi experienţa dobindite de crescătorii de animale de aici, secretarul general al partidului cere specialiştilor să introducă noi elemente ale progresului tehnic menite să asigure obţinerea unei eficienţe sporite. De asemenea, recomandă Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare să vegheze ca la proiectarea viitoarelor complexe să se asi (Continuare in pag. a l-a. La începutul unui nou an şcolar Pretutindeni, pe frumoasele meleaguri ale patriei, izbucnesc, asemenea unor jerbe fermecătoare, tot mai multe din culorile şi nuanţele bogatei şi inconfundabilei palete autumnale. De sub pătura norilor pasageri — şi parcă in pofida lor - se iveşte, din cind in cind, azurul cristalin al boltei, mai frumos toamna ca niciodată . . . Şi, dacă păsările călătoare se pregătesc să refacă itinerarii milenare, înseamnă, fara îndoială, că brumar a sosit şi pentru ele, asemenea unei aduceri aminte... Vacanţa cea mare — atit de meritată şi dorită de elevi —, cu zilele ei pline de amintiri şi frumoase experienţe, a luat sfirşit. Cu cit ultimele zile se scurgeau, cu atit in fiinţator a început să se strecoare ceva, ce noi am numi nerăbdare. Da, nerăbdarea de a revedea şcoala — ori de a face o primă cunoştinţă cu ea pe colegi, pe dascăli. Nerăbdarea de a regăsi acea atmosferă de un uimitor specific tineresc, pe care şcoala e aptă să o genereze. 15 SEPTEMBRIE... dată care — intr-un calendar al frumoaselor sentimente — este trecută, fără doar şi poate, cu majuscule. Cite emoţii, planuri, speranţe şi gînduri de viitor este în stare să genereze acest moment. Şi, din nou, primul clinchet al clopoţelului, atit de aşteptat acum. Laboratoarele şi sălile de clasă, in care pluteşte parcă emoţia intensă a revederii, atelierele ce s-au îmbogăţit cu noi utilaje, îşi recapătă freamătul, plenitudinea. Aici, in aceste lăcaşuri — căci, fiecare ni se pare a fi un astfel de minunat lăcaş —, reîncepe astăzi o mare şi nobilă bătălie : aceea de a face noi paşi pe calea cunoaşterii. O cunoaştere ce se ciştiga, pas cu pas, prin muncă. O cunoaştere pe al cărei drum cadrele didactice vin să-şi aducă sentimentul datoriei, prinosul lor de omenie tinerei generaţii, faţă de care au o imensă obligaţie morală, dar şi o neclintită dragoste ... 15 SEPTEMBRIE este un nou început, dar şi o continuare. Este un moment generator de semnificaţii. De împliniri. Rodeşte acum în gindurile tuturor, elevi, educatori şi părinţi, recunoştinţa pentru minunatele condiţii asigurate dezvoltării învăţămintului de către partidul şi statul nostru. Pentru profundul său spirit democratic, care şi in Harghita face ca zeci de mii de tineri - români şi maghiari —, într-o deplină frăţie, să muncească sub semnul luminos al unei noi civilizaţii — aceea socialistă. Şi să se bucure pe deplin de umanismul generos al acestuia. 15 SEPTEMBRIE... Toamnă un calendar şi primăvară un suflet. Şi un uriaş buchet de zimbete. Zimbete ale fericirii. Zimbete aie revederii. Zimbete prevestitoare aie unor noi izbinzi. Zimbete de dragoste, pe feţele noastre, ale tuturor. Şi urări de mari succese in noul an de şcoală ! Nicolae KOVÁCS