Informatia Bucureştiului, septembrie 1959 (Anul 7, nr. 1886-1912)

1959-09-01 / nr. 1886

Pag. a 2-a. F.Urina cu cărţi MIHU DRAGO­MIR: „ÎNTOARCEREA ARMELOR" EDITURA TINERETULUI Este continuarea poemului „Războ­iul" apărut acum ciţiva ani la Editu­ra Tineretului. In versuri calde şi străbătute de un vibrant fior liric, poe­tul adună intr-un mănunchi imagini din luptele pentru eliberarea patriei de sub jugul hitlerist, chitind vitejia forţelor patriotice şi a ostaşilor noştri, recunoştinţa faţă de Armata Sovietică şi victoria asupra fascismului. I. LUDO: „SALVATORUL“ E.S.P.L.A. Volumul face parte din ciclul „Para­vanul de aur“ care cuprinde roma­nele „Domnul general guvernează", „Starea de asediu", „Regele Palaeli­­bus", „Salvatorul" cuprinde perioada in care Rominia era jefuită de bande­le legionare şi de călăul Antonescu, care poza drept „salvator al ţării şi exponent al „renaşterii naţionale“. Este un roman-document ale cărui pa­gini demascatoare înfăţişează, in ade­vărata ei faţă, istoria întunecată a anilor dictaturii antonesciene. HARALAMB ZINCA: „UN CIVIL IN TRANŞEE" EDITURA TINERETULUI Nuvelele reunite in volum pun faţă in faţă ororile războiului dezlănţuit de hitleriei, şi in care poporul nostru a fost urât împotriva voinţei sale, cu imagini pline de eroism din războiul antifascist. Cu patos şi veridicitate, autorul descrie crimele sinistre din lagărele naziste de exterminare („Pe­­licula neagră"), lupta comuniştilor in ilegalitate, („Ultima noapte“, „Buni­cuţa"), lupta partizanilor împotriva fasciştilor („Misiunea a fost îndepli­nită"). In nuvele ca „Un civil in tranşee", „La patul morţii", „Ginduri, amintiri" autorul evocă figurile unor tovarăşi de arme care s-au jertfit in Luptele de eliberare. G. IORDACHE: „OCNAŞII“ E.S.P.L.A. Cartea este o frescă a vieţii din trecut a muncitorilor de la ocnele de sare. Viaţa lor neasemuit de grea, viaţă de cirtiţă, se stingea sub pă­­mint, într-o „lume de sub lume". Năs­cut in locurile pe care le descrie, el însuşi muncitor in salină, intrat in sub­teran de la vîrsta de 16 ani pentru a robi timp de 30 de ani sub stăpinirea burghezo-moşierească, G. Iordache înfă­ţişează o realitate amară, definitiv a­­pusă. El se adresează muncitorilor de azi de la saline, care muncesc in con­diţii civilizate, omeneşti. Făcindu-se purtătorul lor de cuvint, autorul mul­țumește partidului pentru marile trans­inrmSiri rfin rtnii nntprii nnntjInfP. INFORMATIA „EVADARE DIN UMBRA" Pe ecranele Capitalei Există, la cineaştii cehi, o vizibilă înclinaţie pentru studiul psihologic, pentru incursiunea meticuloasă in re­sorturile sufleteşti ale oamenilor din diferite medii sociale, aparţinind cla­selor antagonice. Pe această linie merge şi „Evadare din umbră“ — un film care a cunoscut un remarcabil succes la recentul Festival interna­ţional cinematografic de la Moscova. Prin intermediul a numai patru per­sonaje, el oglindeşte pe profitorii ve­chilor regimuri de exploatare de ieri, care se împotrivesc cu îndîrjire re­prezentanţilor noii lumi, rîn­duite pe criteriul muncii cinstite şi demne. Intr-un cadru de „citadelă sfărâ­mată" asistăm la viaţa farmacistului Kohut. Trăieşte animat doar de nos­talgia vremurilor trecute şi de ura neputincioasă faţă de cei care i-au naţionalizat prăvălia, împiedicîndu-l să-și continue afacerile veroase Dar bătrînul nu păstrează numai pentru sine veninul ce i-a pătruns în fiece fibră. El are o fiică, Marta — care va „evada din umbră“. Drumul ei este spinos, chinuit, dureros. Ea este tributara clasei din care provine; ca să se elibereze, nu dispune de un caracter suficient de hotărît, de tare. De aci, alunecările, revenirile, com­promisurile ce le încearcă. Implica­ţiile sociale ale evoluţiei ei sînt urmă­rite de cineaştii cehi prin prizma dra­mei personale a eroinei, angajată in­tr-un conflict ce o pune pe Marta — soţie. Martei — fiică. Sentimentele ei sunt contradictorii ; în sufletul ei se dă o luptă violentă, ce se consumă de-a lungul unor tăceri grele, uneori sufocante. Spuneam, că există o predilecţie a cineaştilor cehi pentru introspecţii. In „Evadare din umbră" — studiu psi­hologic de la un capăt la celălalt — trebuie să notăm nu numai realismul observaţiei, ci şi fineţea şi discreţia ei. Nimic strident, nimic de un senti­mentalism ieftin. O Înlănţuire logică a faptelor în scenariu; o regie price­pută, folosind ca măsură prim-planul şi planul detaliu pentru zugrăvirea zbuciumului lăuntric al personajelor; o muzică cu accente dramatice, com­­pletînd semnificaţia imaginilor; un dialog redus, exprimînd concentrat e­­senţialul. Montajul inspirat, subliniază contrastul dintre cele două lumi între care se zbuciumă .Marta. Remarcăm, de pildă, scena de pe pod : eroina îşi mărturiseşte visul de a deveni o mu­ziciană desăvîrşită, concertînd prin marile oraşe ale lumii. In clipa urmă­toare, realitatea crudă, silită de ego­ismul tatălui, fata a trebuit să-şi a­­bandoneze studiile, mărginindu-se la o ocupaţie oarecare, într-un magazin de instrumente muzicale. Este nărui­rea, mutilarea morală a fetei de că­tre propriei ei pu­nte. A locul bine gîrrdit al actriţei mila Vendcova — Marta — capătă în film o replică pa măsură prin apariţia lui Frant­isek Smolik în rolul farma­cistului Kohut. Acesta, în cîteva scene in care replica îi este aproape mono­silabică umple prin limbajul privirii și expresivitatea chipului întreaga fișă biografică a personajului său, asupra căruia se îndreaptă critica autorii, filmului. M. MARINESCU-SANDU O!­V Cadru din film F­otodiscul e unul din produsele relativ recente ale Casei de discuri „Electrecord“, care a găsit amatori în rindu­l cumpărătorilor, după apariţia lui pe piaţă, în primele luni ale acestui an. Interesul pentru acest produs com­binat — imagine fotografică şi im­primare muzicală — se datoreşte, de­sigur, atît ineditului, noutăţii, cît şi calităţii fotodisculuî. „Electrecord“-ul se străduieşte să editeze ilustrate cu fotografii realizate artistic şi cu im­primări bune. Pină acum au fost editate peste 20 de titluri de foto­­dicritri din minut de vedere tehnic, fotodiscul se realizează aplicînd un strat de material plastic pe o foto­grafie, pe acest strat presîndu-se (după procedeul obişnuit) şanţurile discului. De aici rezultă că, in ceea ce priveşte calitatea audiţiei nu există nici o deosebire între fotodisc şi un disc obişnuit. De asemenea, dacă foto discul este păstrat în condiţii optime şi folosit cu exigenţă, numărul audi­ţiilor va fi nelimitat ca şi cele ale unui disc micro obişnuit. A­m cercetat citeva fotodiscuri, unele recente, altele datînd de citeva luni. Fotografiile oglin­desc mai ales aspecte din Bucureşti şi privelişti de pe litoral. Dintre lucrările apărute, ne-a atras atenţia fotografia fetiţei cu baloanele de Heddy Löffler, citeva fotografii artistice ale lui Dan Grigorescu re­prezentând litoralul — fie plaja în­sorită, înţesată de oameni, fie un colţ retras, cu cîţiva arbuşti şi cîteva flori la marginea nisipului galben­­­auriu, dincolo de care se întinde ma­rea albastră­­, fotografii de N. Săn­­dulescu şi o imagine a aeroportului internaţional Băneasa-Bucureşti, rea­lizată de I. S. „Decorativa“. O problemă importanta este aceea a găsirii unei cit mai adec­vate alăturări între piesa muzi­cală înregistrată şi fotografia care o însoţeşte. Cea mai bună împerechere realizată până acum ni se pare foto­­discul E.P.F.­12, care reprezintă o re­producere după un cunoscut „car cu bot“ al lui Grigorescu şi cuprinde im­primarea romanţei „Dar frumos cu patru boi“ interpretată de Ioana Radu. De asemenea, imaginea aeroportului Băneasa (foto I.S. „Decorativa") e însoţită de „Ciocîrlia“ în interpreta­rea lui Nicu Stănescu. In fotografia luată noaptea, realizată tot de I. S. „Decorativa“ e imprimată pe disc „Hora stacatto“, pe fotografia repre­zentând „Casa Scînteii“ a fost în­registrat popularul vals al lui Mauri­­ciu Vescan, „In Bucureştiul iubit“; pe imaginile de pe litoral sunt­ impri­mate cunoscute piese de muzică uşoară etc. Tematica poate fi îmbogă­ţită. Şi ar fi de dorit ca, după ce vor apare pe cărţi poştale muzicale cele mai cunoscute piese din reperto­riul muzicii uşoare din ultimii ani, precum şi cele mai răspindite piese de muzică populară, fotodiscul să fie mai mult legat de actualitate, nu nu­mai în ceea ce priveşte imaginile şi piesele potrivite unu­i anumit sezon turistic, ci această legătură să fie ilustrată prin înregistrarea celor mai noi piese muzicale şi reproducerea fotografiilor sau a unor opere de artă plastică, oglindind succesele ob­ţinute de oamenii muncii în zilele noastre, în diferite domenii de acti­vitate. Atenţia „Electrecordului“ va trebui sporită în ceea ce priveşte cali­tatea imprimării (romanţa „Dar fru­mos cu patru boi“, de pildă, în ac­tuala imprimare, fiind însoţită, la au­diţie, de un fîşîit supărător, ceea ce nu se întîmplă la alte piese). F .prodiscul poate deveni un bun mesager al artei romîneşti, pur­tînd, pînă departe, o dată cu urările sau salutul expeditorului, fru­moase privelişti din ţara noastră şi crîmpeie din muzica romînească. Şi , aşa cum există colecţionari de discuri şi colecţionari de cărţi poştale ilus­trate, s-ar putea, într-o bună zi, să auzim de fotodiscofili, colecţionari de fotodiscuri. HORIA HORŞIA Cartea poştală muzicală N^./icROSI sol!­o! artei ro* m­îtieşîi au făcut sn ultimul timp vizite în diferite ţâri purtînd pînă departe mesajul de prietenie şi dragoste al poporului nostru cu prilejul celei mai mari sărbători na­tionale a Rontîniei, 23 August. Pretutindeni unde concertea­ză, ei se bucură de succes, făcînd sa crească prestigiul artei noastre peste notare. Astfel două orchestre de muzica uşoara, una condusa de Dinu Şerbănescu, cealaltă de Theodor Cosrici, au dat concerte respectiv în R. P. Ungara şi R. P. Polona avînd ca solişti pe Mircea Crişan, Sorina Dan, Gigi Marge, Ro­xana Matas, Ilinca Cerbacsu, florin Dorian, Mihaela Cota­­ru, Gabriel Gheorghiu, Rodion Hodovanschi, Nicolae Niţescu. In R. Cehoslovacă a dat con­certe ansamblu­ de cîntece şi dansuri „Ciprian Porumbescu­* din Suceava, cu soliştii Al. Grozuţa, Lucia Habura şi Ti­tu Pirvulescu, iar în U.R.S.S. a a stat ansamblul tineretului din Bucureşti şi orchestra Micu Stanescu cu soliştii Angela Moldovan şi Emil Gavriş. De asemenea au concertat în R.D. Germana violonistul Ştefan Ruha şi pianista Maria Cardaş împreună cu solista Adriana Suciu, cao la Opera din Timişoara. In R. P. Bul­garia au cîntat Art­rcea Buciu, de la Opera din Bucureşti şi Ion Piso de la Cluj. Tenorul Ion Dacian şi soprana Leila Cincu cînta la Riga, Vilno, Vo­­rortej, Saratov, precum şi în ca­drul unui recital la Moscova. Solia artei noastre a ajuns de­parte pînă în China populara prin Iolanda Marculescu, Titus Moraru, Selma Hollinger si violonistul Mhai Constanti­­nescu. In cursul lunii septem­brie ei îşi vor continua tur­neul în Republica Democrată Vietnam. Expoziţiile de artă plastică de la Clubul Sindicatului muncitorilor din învăţămînt mar­chează — de la o manifestare la alta — evoluţia ascen­dentă a cercului „I. Andree­scu" de pe lingă club. Ur­­mărindu-le cu consecvenţă, remarcăm adeseori aspecte îmbucurătoare — pri­vind îmbunătăţirea tematicei, lega­rea ei de actualitate, însuşirea şi dez­voltarea măiestriei la unul sau altul din expozanţi. Pe aceeaşi linie se află şi actuala expoziţie, recent deschisă. Ea are un conţinut bogat, lucrări variate, vădind CA RĂSPUNS LA O NOTA publi­cată recent în rubrica de faţă d­in care, salutînd reapariţia colecţiei „Lu­ceafărul“, stăruiam asupra necesităţii de a se asigura regularitatea apari­ţiei ,pe viitor a colecţiei . Editura de stat pentru literatură şi artă, sub semnătura directorului editurii, tov. Ion Bănuţă, ne comunică măsurile lua­te In această privinţă. In afara unui nou volum de nuvele „Privighetoarea“ de Petre Stoenescu, care tocmai s-a tipărit, editura a mai predat la tipar alte două lucrări: cu­-Sîmbătă seara a a­­vut loc festivitatea de distribuire a premi­ilor participanţilor la concursul de creaţie literară organizat de către Casa de cultură a M.A.I. în cinstea celei de a 15-a ani­versări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. La concurs au participat nu numai mem­brii cenaclului literar de pe lingă Casa de cultură, ci şi alţi lucrători ai M.A.I. sau membrii lor de familie care-şi încearcă ta­lentul pe tărîmul scrisului. Au fost trimise lucrări în toate genurile: poezie, proză, teatru etc. dintre care 20 au fost distinse cu premii şi menţiuni. Ele au ca temă lupta partidului pentru Înfăptuirea actului istoric de la 23 August, pentru construirea socialis-P­rintrie expoziţiile deschise cu pri­lejul celei de a XV-a aniversări a eliberării, se numără şi cea organizată de Institutul de ştiinţe pe­dagogice din Bucureşti în localul din str. Sfinţii Apostoli nr. 14. Expoziţia face bilanţul realizărilor dobîndite pe linia dezvoltării învăţă­­mîntului şi a pedagogiei în cei 15 ani de la eliberarea patriei noastre. După ce prezintă în imagini su­gestive roadele marelui proces de al­fabetizare a celor patru milioane de neştiutori de carte rămaşi din vre­mea regimului burghezo moşieresc, expoziţia oferă vizitatorului prilejul multiple preocupări. I-am regăsit pe Eugenia Brateş, cu peisajul ei in acua­relă, avind adeseori notaţii proaspete, pe Constanţa Manolescu, cu subiecte inspirate din mediul şcolar, pe Paul Constantinescu cu aceeaşi gravură lu­crată atent. Am remarcat acuarela Alexandrinei Zberea sau desenul Emei Gherghel. Ne-am reintilnit cu Ionel Iacobescu, Traian Bilţiu-Dăncuş, Emil Nicolescu Nie, Maria Palade, Alexan­dru Drăgoi şi mulţi alţii. Se eviden­ţiază in mod deosebit profesorul Ioan Cirdci, ale cărui desene, lucrate cu acurateţe, aduc o serie de imagini reportericeşti din Bucureştiul de azi, privit sub aspectul palpitant al noilor construcţii: Palatul Republicii, bule­vardul 1348, bulevardul 6 Martie etc. legerea de nuvele „Scrisori din Bără­gan“ de Al. Ivan Ghik­a şi volumul „Dimineaţă de mai“ de Rem­us Luca. Totodată se află în pregătire şi alte volume ale prozatorilor noştri contem­porani — nuvele, schiţe, povestiri — care vor vedea lumina tiparului lor în colecţia „Luceafărul“. Este important de subliniat că în scrisoarea primită la ziar din par­tea editurii se accentuează asupra preocupării redacţiei de a publica în colecţie cu precădere lucrări inspi­rate din actualitatea­mului In patria noastră, autorii ciutind să contureze tn paginile lor figura omului nou, cu gîndurile și sentimentele sale, a comu­nistului, luptător dîrz pentru făurirea noii orlnduiri. Parte din lucrări s-au inspirat ne­mijlocit din activitatea organelor şi trupe­lor M.A.I. care, cu ajutorul cetăţenilor, luptă pentru demascarea şi zdrobirea duş­manilor puterii populare, pentru apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului mun­citor. Cu prilejul concursului, s-au relevat o seamă­­de începători înzestraţi care, îndru­maţi îndeaproape în cadrul cenaclului, ar putea să-şi cultive mai departe talentul. Nu­mărul mare de participanţi şi de lucrări prezentate şi premiate la concurs­­ constituie o dovadă că această acţiune a stimulat in­teresul pentru literatură al multor lucră­tori ai M.A.I. şi a membrilor lor de fami­lie. Este o iniţiativă bună, ce ar putea fi urmată şi de alte întreprinderi şi instituţii, în cadrul acţiunilor cultural-edurative unei incursiuni în problemele învî- t anunţului de diferite tipuri din ţară. Şcoli elementare şi medii, şcoli se­rale şi pedagogice, şcoli profesionale şi speciale, şcoli tehnice de maiştri şi universităţi" —■ pretutindeni, se for­mează omul nou al unei lumi noi. In fotografii, grafice, diferite expo­nate sunt redate aspecte ale muncii productive a elevilor, ale pregătirii şi perfecţionării cadrelor didactice, ale relaţiilor dintre şcoală, familie şi organi­zaţia de tineret. Un ultim capitol al interesantei expoziţii este închinat dezvoltării gîndirii pedagogice în ţara noastră, după 23 August 1944. INFORMAŢII DE PARTID Selecţionarea cursanţilor pentru învăţământul de partid închiderea anului şcolar In învăţă­­mîntul de partid a prilejuit Comitetu­lui de partid şi birourilor organizaţii­lor­ de bază de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, o analiză temei­nică asupra felului cum s-a desfăşu­rat invăţămîntul de partid în anul pre­cedent. Pe baza concluziilor şi a în­văţămintelor ce au fost trase din lip­surile manifestate anul trecut, Comi­tetul de partid a stabilit un plan de măsuri concrete pentru pregătirea deschiderii noului an şcolar. Astfel, birourile organizaţiilor de bază au fost instruite cu principalele sarcini ce le reveneau în această direcţie. S-a trecut apoi la selecţionarea propagan­diştilor care vor conduce cele 65 de cercuri şi cursuri ale învăţămintului de partid ce se vor deschide în anul ce urmează o atenţie deosebită au acordat Co­mitetul de partid şi birourile organi­zaţiilor de bază, selecţionării cursan­­ţilor pentru cercurile şi cursurile învă­ţâmîntului de partid. Pentru aceasta, au fost formate comisii compuse din membri ai birourilor organizaţiilor de bază, propagandişti, tovarăşi cu expe­rienţă în munca de propagandă­O astfel de comisie a f­ost formată şi în organizaţia de bază de la secto­rul IV, secretar tov. Lucreţia Barbu. Cu o parte din membrii şi candidaţii de partid s-a discutat la locul de mun­că, dar cei mai mulţi au venit la bi­roul organizaţiei de bază. Fiecare a fost încadrat la o formă de învăţă­­mînt potrivit pregătirii şi posibilităţi­lor sale de studiu. Mulţi dintre cei care anul trecut au studiat de­ pildă la un cerc de curs seral au cerut să studieze istoria P.M.R., alţii economie concretă etc. De pilda, tovarăşa Maria Preda a cerut să studieze Istoria P.M.R., tov. Maria Chiţu, candidată de partid, a cerut să fie înscrisă la un cerc de studiere a statutului P.M.R, tovarăşul Marin Zamfir, care face parte din activul fără partid al organizaţiei de bază, s-a înscris la un cerc de studiere a Istoriei P.M.R. Desfăşurind o muncă organizată, bi­rourile organizaţiilor de bază de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ au terminat selecţionarea cursan­ţilor pentru toate formele de învăţă­­mînt. Zilele acestea birourile organi­zaţiilor de bază au analizat cum au Deşi in anul precedent, cercurile şi cursurile de învăţămînt de partid şi U.T.M. de la fabrica de zahăr „Chiti­­la“ s-au desfăşurat cu multe lipsuri, biroul organizaţiei de bază, secretar tov. Ion Stanciu, nu a tras învăţă­mintele corespunzătoare pentru ca în anul acesta să se asigure o mai bună organizare şi conducere a învăţămîn­­tului de partid­ După selecţionarea propagandiştilor, biroul organizaţiei de bază a trecut la întocmirea tabelelor cuprinzînd cursanţii cercurilor şi cursurilor ce vor funcţiona în acest an. Tabelele au fost întocmite, ce-i drept, de o comi­sie, dar fără să se stea de vorbă cu oamenii. Cei mai mulţi membri şi can­didaţi de partid au fost doar anunţaţi la ce formă de învăţămînt au fost în­cadraţi. Sunt unii membri şi candidaţi e de partid, ca de pildă Gheorghe Voicu, Eugen Vizitiu şi alţii, care şi-au ex­primat dorinţa de a fi repartizaţi la o formă superioară de învăţămînt, dar biroul nu i-a îndrumat ce trebuie să facă. Sunt de asemenea membri de partid cu munci de răspundere, ca de pildă Ion Popescu, director, şi Emil Gamu­­lea, inginer şef, care de cîţiva ani fi­gurează la cercul de economie concre­tă, şi intenţionează ca şi anul acesta să studieze tot economia concretă pe muncit comisiile de selecţionare a cursanţilor şi au stabilit măsurile co­­respunzătoare pentru ca după termi­­narea cursurilor de pregătire a pro-­­pagandiştilor, care au loc în prezent, să se poată trece imediat la deschi­derea învăţămintului de partid­ Este important de subliniat că aici, birou­­rile, organizaţiilor de bază au folosit experienţa anului trecut şi au orga­nizat şi în acest an toate cercurile şi cursurile pe schimburi, astfel ca top cursanţii să poată participa la lecţii şi seminarii. Comitetul de partid şi birourile or­­­ganizaţiilor de bază acordă de ase­menea o atenţie deosebită îndrumării organizaţiilor U.T.M. pentru buna or­ganizare a muncii de pregătire a des­chiderii anului şcolar în învăţămîntul politic U.T.M. motiv că anul precedent „nu au făcut prea multe“ l­a cercul care a funcţionat în fabrică. Procedînd la repartizarea din birou a membrilor şi candidaţilor de partid la diferite forme de învăţămînt, biroul organizaţiei de bază de la fabrica de zahăr „Chitila“ face o muncă forma­lă. O atenţie mai mare trebuie să sa­­borde şi îndrumării organizaţiei U.T.M. pentru organizarea învăţămin­tului politic U.T.M., întrucît o bună parte a tinerilor utemişti nu ştiu încă la ce formă de învăţămînt să se în­scrie. V. PRICOP La fabrica de zahăr „Chitila“ Ne scriu corespondenţii voluntari 60.000 LEI ECONOMII INOVAŢIE PRINTR-O Zilele trecute, cabinetul tehnic de la uzinele „Vasile Roailă" a înregis­trat şi aprobat cea mai imixlitantă raţionalizare in producţie a lunii au­gust. Ea aparţine utemistului Ion Rădulescu, lăcătuş la sectorul V agri­col, şi constă in execuţia unui dispo­zitiv pentru filetaj mecanic bucşele excentrice de la semănătoarea uni­versală. Prin aplicarea acestei raţionalizări, timpul de lucru pe bucată a fost re­dus de la 7 la 2 minute. Economiile antecalculate realizate de pe urma­ acestei raţionalizări se ridică la 60.000 lei anual. I. MINCU ŞI-AU DEPĂŞIT ANGAJAMENTUL Cele 60 biblioteci de casă organi­zate de Biblioteca regională „N. Băl­­cescu■" din raionul Gr­iviț­a Roşie s-au angajat să înscrie fiecare pentru anul 1950 câte 100 cititori. Muncind cu însufleţire, numeroase colective au reuşit să-şi îndeplineas­că şi să-şi depăşească angajamentul iacă de pe acum. Printre fruntaşi se numără gospodina Nicolau Lucia, care răspunde de o bibliotecă cu 270 de cititori, muncitoarea Manole Bă­diţă care conduce biblioteca de casă din circa 188 în care s-au înscris 230 cititori. Alături de colectivele frun­taşe se află, de asemenea, şi acelea ale gospodinelor Novaci Ghizela, Cis­­maru Ioana, Mocanu Eugenia, Elena Vişoiu, care au ajuns la cite 150 cititori. STOICA T. IŞI ÎNFRUMUSEŢEAZĂ CARTIERUL Cetăţenii circumscripţiilor 126 şi 127 din raionul Gh. Gheorghiu-Dej conti­nuă cu însufleţire acţiunea de înfru­museţare a cartierului. Astfel, spri­jiniţi de deputaţi ei au terminat nive­larea străzilor Câlimăneşti şi Vála­se­­u in vederea pavări, prostind cu această ocazie peste 600 ore muncă voluntară. In fruntea acestei acţiuni s-au evidenţiat numeroşi cetăţeni, printre care Ion Ivan, Ion Dumitres­­cu, Vasile Marine­scu, V. MATEI Arhitectul să se plece totdeauna cu grijă asupra proiectului... Factorii poştali bucureşteni sunt pe bună dreptate în încurcătură. Un afiş — „Adrese noi“ — prezentat la expoziţia anuală de artă plastică, a prins, cum nu se poate mai su­gestiv, problema care s-a ridicat în faţa lor în ultimii ani, sute, mii de familii ale oamenilor muncii din Capitală şi-au schimbat şi conti­nuă să-şi schimbe adresa prin muta­rea lor în casele noi. Cum să izbuteşti să duci cu toată operativitatea la destinaţie mii şi zeci de mii de scrisori ale căror adrese nu mai corespund ?! Şi dacă te gân­­deşti că anul acesta, de 23 August, constructorii au terminat, mai de­vreme decit se prevedea în contrac­te, 4.000 de apartamente! Că din­­tr-odată alte mii de familii deci, îşi schimbă adresele... Un alt document recent, închinat tot lui 23 August — reuşitul jurnal cinematografic „Bucureştiul de ieri şi de azi“, care rulează în momentul de faţă pe numeroase ecrane ale ora­şului, a prins minunat esenţa acestui fenomen specific vremii noastre. Pentru ca oamenii muncii din cuprinsul oraşului să locuiască cît mai bine, se străduiesc, printre alţi şi arhitecţii, care concep noile aparta­mente şi le definesc in planuri puse la îndemîna constructorilor­ Fiecare­ amănunt, gîndit cu grijă, va asi­gura un element în plus de confort şi încă un prilej de satisfacţie, în viitoarea locuinţă. La asta concură încăperile bine distribuite, uşile chibzuit plasate, încât să nu stânje­nească aşezarea mobilelor, spaţiile bine proporţionate şi cite altele. Şi arhitecţii izbutesc să soluţioneze în general astfel problemele, încât — potrivit sarcinii trasate de partid — să asigure noilor locuinţe şi confortul corespunzător şi un preţ de cost convenabil, astfel ca din fondurile de investiţii să se poată executa un număr cît mai mare de apartamente bune. Nu rareori, vizitind noile locuinţe, gazdele te poartă cu satisfacţie din încăpere în încăpere, să-ţi arate cît de bine s-au aranjat, mindre de cît le este de frumoasă casa ! Asemenea momente de satisfacţie se repetă în zeci şi zeci de blocuri date în folo­sinţă în ultimii ani pe întinsul oraşului. De fiecare dată nu simt de loc precupeţite cu­vintele de apreciere la adresa pro­iectanţilor, la adresa constructorilor care au lucrat cu grijă, cu deplin simţ de răspundere. Cite­odată, însă, lucrurile se mai pe­trec şi altfel. Arhitectul omite să se situeze în cazul celor care vor lo­cui apartamentul conceput de el şi, atunci, soluţiile la care ajunge prin proiect, sunt rupte de viaţă... In blocul din str. Brezoianu nr. 60 proiectantul (şef de proiect arh. Sburcu de la institutul „Proiect- Bucureşti") nu s-a gîndit deloc la situaţia în care vor fi puşi locatarii unora dintre apartamente cînd vor trebui să-şi mobileze bucătării­le. Ca urmare, în Ioc să prevadă radiatorul caloriferului la o extremi­tate a încăperii, să lase foc pentru dulapul de vase, pentru o masă etc., l-a plasat la mijlocul peretului. Cum va putea fi aşezat mobilierul de bucătărie, de-a lungul unui aseme­nea perete ? In apartamentul nr. 9 de la etajul I şi în altele din acelaşi bloc, p­ro­­iectantul a prevăzut la unele camere uşi subdimensionate. Cum a gîndit au­torul proiectului că se va introduce mobila în camerele cu astfel de uşi ?! In blocul de pe str. Beldiman, colţ cu bd. 6 Martie, arhitectul şef de proiect (tov. Cristina Neagu, de la acelaşi institut) a dotat unele apar­tamente de ,T camere care au suprafața locuibilă de 50 m.p. — ceea ce e cores­punzător, — cu bucătării de... 4,26 m. p. Am privit deunăzi planul unui a­­partament dintr-un bloc recent ter­minat la Floreasca. S-au construit acolo o sumedenie de apartamente admirabil dimensionate, bine gîndite, asigurînd condiţii corespunzătoare de confort. Şi totuşi, uneori, ca bună­oară in apartamentul nr. 4 de la etajul I al blocului 8/2, proiectanţii nu s-au gîndit de loc la felul în­ care vor putea fi mobilate încăperile. Principal­a cameră a fost prevăzută cu atîtea uşi, încit nu mai poţi aşeza ca lumea, mo­bila. Totuşi, asemenea proiecte au tre­cut pe la organul intern de control al proiectelor, din institut. Au trecut şi pe la consiliul tehnico-ştiinţific al Sfatului Popular al Capitalei. Fiindcă am amintit de consiliul teh­nico-ştiinţific al S.P.C., este cazul să semnalăm o soluţie care îi aparţine, dar pe care o cosiderăm necorespunză­toare. A impus-o, în cazul blocului din piaţa Kogălniceanu nr. 8, unde a cerut ca în fiecare garsonieră, chicinetei — căreia iniţial i se prevăzuse în mod firesc, accesul din vestibul — să i se schimbe mirarea, prin cameră. De ce a considerat C.T.S. că e mai bine să-i intre locatarului mirosul de bu­cate în încăperea de locuit? Asigurarea celor mai bune condi­ţii de locuit în noile apartamente este unul din elementele principale asupra cărora partidul a atras aten­ţia proiectanţilor, recomandindu-le să vegheze cu grijă ca nici o soluţie de reducere a preţului de cost să nu se facă în detrimentul condiţiilor de con­fort. Cîteodată, cum am văzut în ca­zurile blocurilor din str. Brezoianu nr. 60 sau Beldiman, proiectanţii au înţeles însă să aleagă calea minimei rezistenţe, ieftinind... prin uşi „econo­mic“ dimensionate — în primul exem­plu — sau prin reducerea sub limi­ta îngăduită a spaţiului în bucătă­rii — în celălalt caz — preţul unor apartamente ! Soluţiile de felul celor enumerate reprezintă doar cazuri izolate. Dar, atunci cînd se produc, ele atrag stîn­­jeniri în buna funcţionare a unor lo­cuinţe. Volumul mare de lucrări de pro­iectare cerut de planul uriaş de con­strucţii nu constituie în nici un caz o justificare pentru unele soluţii ne­corespunzătoare, abordate de unii pro­iectanţi care aveau datoria să se ple­ce cu toată grija asupra planului fiecă­rei locuinţe, să se pună în situaţia fie­cărui viitor locatar. Aceeaşi datorie se impune organu­lui de control al proiectelor, din In­stitutul „Proiect-Bucureşti“, ca şi consiliului tehnico-ştiinţific al S­ P-C. M. RALIAN Curs de perfecţionare pentru educatoare Astăzi dimineaţă a început, în loca­lul şcolii medii nr. 1 „N. Bălcescu", un curs de 30 de zile pentru perfecţi­onarea educatoarelor. La acest curs, organizat de Secţiunea de învăţămînt a S.P-C. cu sprijinul comitetului oră­şenesc de partid, participă 560 de educatoare din Capitală şi regiunea Bucureşti. Lecţiile şi seminariile au drept scop ridicarea nivelului pedago­gic şi politic al cadrelor de educa­toare. Expoziţie cu desene ale tineretului nostru şcolar in Olanda La invitaţia Muzeului municipal din Amsterdam, zilele trecute au fost tri­mise in Olanda un număr de 60 de desene realizate de şcolarii noştri Lucrările vor fi prezentate in cadrul unei expoziţii ce se va deschide luna aceasta la Muzeul municipal din Am­sterdam. La Observatorul astronomic popular: COMPLETAREA EXPOZIŢIEI ASTRONOMICE De curînd, cu concursul Consiliului general A.R.L.U.S., expoziţia astro­nomică din incinta observatorului a fost completată cu numeroase panouri de astronautică. Acestea prezintă în mod sugestiv, prin scheme şi fotogra­fii, datele sateliţilor artificiali ai pă­­mîntului lansaţi de Uniunea Sovie­tică, precum şi cele mai importante elemente cu privire la planeta artifi­cială a soarelui — racheta cosmică sovietică lansată la 2 ianuarie 1959. Un panou privitor la rachetele geofi­zice cuprinde date asupra recorduri­lor stabilite de către rachetele geofi­zice sovietice. UTILAJE NOI Utilajul observatorului a fost şi el îmbunătăţit. In ultimul timp a fost instalat un micrometru de poziţie, ob­ţinut cu­ concursul Observatorului as­tronomic al Universităţii „A. I. Cuza“ din Iaşi. El a fost modificat de către Consiliul ştiinţific al observatorului, în frunte cu inginerul Vladimir Boico. Instrumentul este folosit atît pentru observaţii planetare şi lunare cît şi la executarea tutui program de obser­vaţii asupra unor stele duble. De curînd, a intrat în probele finale şi un spectroscop pentru observarea protuberantelor solare. In zilele de miercuri şi vineri, între orele 9-13:30, vizitatorii pot efectua observaţii asu­pra protuberantelor solare, care în a­­ceastă perioadă sunt destul de nume­roase şi mari. In planul de amenajări pe anul în curs, sunt prevăzute şi alte lucrări. Astfel, în cursul lunii septembrie, se va amenaja o terasă a observatoru­lui, de pe care se vor face observaţii asupra meteorilor (stele căzătoare), se vor da explicaţii asupra constelaţiilor etc. Pe aceeaşi terasă se va instala şi un puternic telescop de 257 mm diametru, şi 3 m lungime, destinat observaţiilor asupra nebuloaselor şi îngrămădirilor stelare. UN PUNCT ASTRONOMIC IN PARCUL „I. V. STALIN" Activitatea observatorului nu se li­mitează numai în incinta sa. In a­­ceastă direcţie, un element important îl constituie instalarea, în colaborare cu conducerea Parcului de cultură şi odihnă ,I. V. Stalin“, a unei expoziţii astronomice la Casa de cultură din parc. Expoziţia c­u tema „Sistemul solar“, conţine o serie de fotografii şi desene, în mare parte originale, efectuate în ul­timii 3 ani asupra soarelui, lunii, planetelor şi a unor comete. in ca­drul expoziţiei funcţionează şi un punct astronomic. Este vorba de o lunetă astronomică de 90 mm diametru, de­servită de un grup de amatori astro­nomi ai observatorului. IN 8 ANI , PESTE 200.000 VIZITATORI De la înfiinţare şi pină acum, Ob­­servatorul astronomic popular din Bucureşti, bd. Ana Ipătescu 21, a fost vizitat de peste 200.000 vizitatori. Muzeul este deschis în zilele de marţi, joi, sîmbătă şi duminică între orele 18—22, iar miercuri şi vineri in­tre orele 9—13,30. O colecţie de ţesături sub nivelul posibilităţilor Pregătirile pentru contractările cu organizaţiile comerciale pe anul 1960 au început mai de mult în ramura 11 m­i din Departamentul Industriei Uşoa­re. Colectivele întreprinderilor din în­treaga ţară aparţinind acestei ramuri s-au întrecut in a prezenta colecţii frumoase,­­atrăgătoare, de o calitate cît mai bună. Dovada acestor străda­nii sînt cele 103 articole noi, aprobate de Comisia mixtă de avizare din in­dustria uşoară, pentru a fi incluse în colecţiile întreprinderilor pe anul 1960. Foarte atractive, lucrate cu mult gust, sunt colecţiile întreprinderilor „Indus­tria lînii“, „Proletarul” etc. Nu acelaşi lucru se poate spune însă ,despre colecţia fabricii „Postă­­varia Romina“ din Capitală. Această întreprindere lucrează stofe fine din fire superioare de lină. In mod obiş­nuit stofele lucrate au cucerit gustul consumatorilor şi sunt mult căutate. Colecţia pentru anul 1960 nu s-a exe­cutat insă la nivelul prestigiului aces­tei fabrici. A multe articole propuse au fost respinse şi nu s-au aprobat decit cinci articole noi. Ceea ce, la o fabri­că de stofe fine este foarte puţin. Pînă la începerea contractărilor a mai rămas ceva mai mult decit o lună de zile. Ar fi de dorit, ca în acest timp, fabrica „Postăvăria Ro­mina“, cu sprijinul Direcţiei generale a industriei lînii şi mătăsii din Minis­terul Industriei Bunurilor de Consum, să remedieze lipsurile arătate pentru ca la contractări să se prezinte cu o colecţie la nivelul prestigiului de care se bucură produsele sale. Scule tăietoare pentru prelucrarea plăcilor aglomerate din lemn Vizitatorii expoziţiei de noi tipuri de mobilă, care funcţionează în piaţa Kogălniceanu nr. 8, au prilejul să admire un număr variat de modele de mobilier executat din plăci aglomera­te. Ca aspect, cele mai multe din a­­ceste mobile nu diferă cu nimic de a­­celea realizate din lemnul obişnuit. Pentru întreprinderile producătoare, însă, trecerea la confecţionarea mo­bilei din noul material n-a fost de loc o problemă uşoară. Ele au avut de rezolvat o serie de probleme tehno­logice printre care, în primul rînd, pe aceea a adaptării­­sculelor tăietoa­re la acest nou material. In această privinţă colectivele întreprinderilor au primit ajutorul specialiştilor din In­stitutul de proiectări şi cercetări peu­tru industria lemnului — IPROC1L. Au fost efectuate o serie de studii al căror prim rezultat îl constituie înzes­trarea unor întreprinderi principale de mobilă cu scule tăietoare speciale pentru prelucrarea mecanică a plăci­lor aglomerate din aşchii de lemn. Cercetătorii şi-au continuat lucrările pentru a stabili posibilităţile de con­fecţionare în ţară a pînzelor de fie­răstraie, frezelor şi altor scule tăie­toare destinate execuţiei mobilierului din plăci aglomerate.

Next