Informatia Bucureştiului, septembrie 1959 (Anul 7, nr. 1886-1912)
1959-09-01 / nr. 1886
Pag. a 2-a. F.Urina cu cărţi MIHU DRAGOMIR: „ÎNTOARCEREA ARMELOR" EDITURA TINERETULUI Este continuarea poemului „Războiul" apărut acum ciţiva ani la Editura Tineretului. In versuri calde şi străbătute de un vibrant fior liric, poetul adună intr-un mănunchi imagini din luptele pentru eliberarea patriei de sub jugul hitlerist, chitind vitejia forţelor patriotice şi a ostaşilor noştri, recunoştinţa faţă de Armata Sovietică şi victoria asupra fascismului. I. LUDO: „SALVATORUL“ E.S.P.L.A. Volumul face parte din ciclul „Paravanul de aur“ care cuprinde romanele „Domnul general guvernează", „Starea de asediu", „Regele Palaelibus", „Salvatorul" cuprinde perioada in care Rominia era jefuită de bandele legionare şi de călăul Antonescu, care poza drept „salvator al ţării şi exponent al „renaşterii naţionale“. Este un roman-document ale cărui pagini demascatoare înfăţişează, in adevărata ei faţă, istoria întunecată a anilor dictaturii antonesciene. HARALAMB ZINCA: „UN CIVIL IN TRANŞEE" EDITURA TINERETULUI Nuvelele reunite in volum pun faţă in faţă ororile războiului dezlănţuit de hitleriei, şi in care poporul nostru a fost urât împotriva voinţei sale, cu imagini pline de eroism din războiul antifascist. Cu patos şi veridicitate, autorul descrie crimele sinistre din lagărele naziste de exterminare („Pelicula neagră"), lupta comuniştilor in ilegalitate, („Ultima noapte“, „Bunicuţa"), lupta partizanilor împotriva fasciştilor („Misiunea a fost îndeplinită"). In nuvele ca „Un civil in tranşee", „La patul morţii", „Ginduri, amintiri" autorul evocă figurile unor tovarăşi de arme care s-au jertfit in Luptele de eliberare. G. IORDACHE: „OCNAŞII“ E.S.P.L.A. Cartea este o frescă a vieţii din trecut a muncitorilor de la ocnele de sare. Viaţa lor neasemuit de grea, viaţă de cirtiţă, se stingea sub pămint, într-o „lume de sub lume". Născut in locurile pe care le descrie, el însuşi muncitor in salină, intrat in subteran de la vîrsta de 16 ani pentru a robi timp de 30 de ani sub stăpinirea burghezo-moşierească, G. Iordache înfăţişează o realitate amară, definitiv apusă. El se adresează muncitorilor de azi de la saline, care muncesc in condiţii civilizate, omeneşti. Făcindu-se purtătorul lor de cuvint, autorul mulțumește partidului pentru marile transinrmSiri rfin rtnii nntprii nnntjInfP. INFORMATIA „EVADARE DIN UMBRA" Pe ecranele Capitalei Există, la cineaştii cehi, o vizibilă înclinaţie pentru studiul psihologic, pentru incursiunea meticuloasă in resorturile sufleteşti ale oamenilor din diferite medii sociale, aparţinind claselor antagonice. Pe această linie merge şi „Evadare din umbră“ — un film care a cunoscut un remarcabil succes la recentul Festival internaţional cinematografic de la Moscova. Prin intermediul a numai patru personaje, el oglindeşte pe profitorii vechilor regimuri de exploatare de ieri, care se împotrivesc cu îndîrjire reprezentanţilor noii lumi, rînduite pe criteriul muncii cinstite şi demne. Intr-un cadru de „citadelă sfărâmată" asistăm la viaţa farmacistului Kohut. Trăieşte animat doar de nostalgia vremurilor trecute şi de ura neputincioasă faţă de cei care i-au naţionalizat prăvălia, împiedicîndu-l să-și continue afacerile veroase Dar bătrînul nu păstrează numai pentru sine veninul ce i-a pătruns în fiece fibră. El are o fiică, Marta — care va „evada din umbră“. Drumul ei este spinos, chinuit, dureros. Ea este tributara clasei din care provine; ca să se elibereze, nu dispune de un caracter suficient de hotărît, de tare. De aci, alunecările, revenirile, compromisurile ce le încearcă. Implicaţiile sociale ale evoluţiei ei sînt urmărite de cineaştii cehi prin prizma dramei personale a eroinei, angajată intr-un conflict ce o pune pe Marta — soţie. Martei — fiică. Sentimentele ei sunt contradictorii ; în sufletul ei se dă o luptă violentă, ce se consumă de-a lungul unor tăceri grele, uneori sufocante. Spuneam, că există o predilecţie a cineaştilor cehi pentru introspecţii. In „Evadare din umbră" — studiu psihologic de la un capăt la celălalt — trebuie să notăm nu numai realismul observaţiei, ci şi fineţea şi discreţia ei. Nimic strident, nimic de un sentimentalism ieftin. O Înlănţuire logică a faptelor în scenariu; o regie pricepută, folosind ca măsură prim-planul şi planul detaliu pentru zugrăvirea zbuciumului lăuntric al personajelor; o muzică cu accente dramatice, completînd semnificaţia imaginilor; un dialog redus, exprimînd concentrat esenţialul. Montajul inspirat, subliniază contrastul dintre cele două lumi între care se zbuciumă .Marta. Remarcăm, de pildă, scena de pe pod : eroina îşi mărturiseşte visul de a deveni o muziciană desăvîrşită, concertînd prin marile oraşe ale lumii. In clipa următoare, realitatea crudă, silită de egoismul tatălui, fata a trebuit să-şi abandoneze studiile, mărginindu-se la o ocupaţie oarecare, într-un magazin de instrumente muzicale. Este năruirea, mutilarea morală a fetei de către propriei ei punte. A locul bine gîrrdit al actriţei mila Vendcova — Marta — capătă în film o replică pa măsură prin apariţia lui Frantisek Smolik în rolul farmacistului Kohut. Acesta, în cîteva scene in care replica îi este aproape monosilabică umple prin limbajul privirii și expresivitatea chipului întreaga fișă biografică a personajului său, asupra căruia se îndreaptă critica autorii, filmului. M. MARINESCU-SANDU O!V Cadru din film Fotodiscul e unul din produsele relativ recente ale Casei de discuri „Electrecord“, care a găsit amatori în rindul cumpărătorilor, după apariţia lui pe piaţă, în primele luni ale acestui an. Interesul pentru acest produs combinat — imagine fotografică şi imprimare muzicală — se datoreşte, desigur, atît ineditului, noutăţii, cît şi calităţii fotodisculuî. „Electrecord“-ul se străduieşte să editeze ilustrate cu fotografii realizate artistic şi cu imprimări bune. Pină acum au fost editate peste 20 de titluri de fotodicritri din minut de vedere tehnic, fotodiscul se realizează aplicînd un strat de material plastic pe o fotografie, pe acest strat presîndu-se (după procedeul obişnuit) şanţurile discului. De aici rezultă că, in ceea ce priveşte calitatea audiţiei nu există nici o deosebire între fotodisc şi un disc obişnuit. De asemenea, dacă foto discul este păstrat în condiţii optime şi folosit cu exigenţă, numărul audiţiilor va fi nelimitat ca şi cele ale unui disc micro obişnuit. Am cercetat citeva fotodiscuri, unele recente, altele datînd de citeva luni. Fotografiile oglindesc mai ales aspecte din Bucureşti şi privelişti de pe litoral. Dintre lucrările apărute, ne-a atras atenţia fotografia fetiţei cu baloanele de Heddy Löffler, citeva fotografii artistice ale lui Dan Grigorescu reprezentând litoralul — fie plaja însorită, înţesată de oameni, fie un colţ retras, cu cîţiva arbuşti şi cîteva flori la marginea nisipului galbenauriu, dincolo de care se întinde marea albastră, fotografii de N. Săndulescu şi o imagine a aeroportului internaţional Băneasa-Bucureşti, realizată de I. S. „Decorativa“. O problemă importanta este aceea a găsirii unei cit mai adecvate alăturări între piesa muzicală înregistrată şi fotografia care o însoţeşte. Cea mai bună împerechere realizată până acum ni se pare fotodiscul E.P.F.12, care reprezintă o reproducere după un cunoscut „car cu bot“ al lui Grigorescu şi cuprinde imprimarea romanţei „Dar frumos cu patru boi“ interpretată de Ioana Radu. De asemenea, imaginea aeroportului Băneasa (foto I.S. „Decorativa") e însoţită de „Ciocîrlia“ în interpretarea lui Nicu Stănescu. In fotografia luată noaptea, realizată tot de I. S. „Decorativa“ e imprimată pe disc „Hora stacatto“, pe fotografia reprezentând „Casa Scînteii“ a fost înregistrat popularul vals al lui Mauriciu Vescan, „In Bucureştiul iubit“; pe imaginile de pe litoral sunt imprimate cunoscute piese de muzică uşoară etc. Tematica poate fi îmbogăţită. Şi ar fi de dorit ca, după ce vor apare pe cărţi poştale muzicale cele mai cunoscute piese din repertoriul muzicii uşoare din ultimii ani, precum şi cele mai răspindite piese de muzică populară, fotodiscul să fie mai mult legat de actualitate, nu numai în ceea ce priveşte imaginile şi piesele potrivite unui anumit sezon turistic, ci această legătură să fie ilustrată prin înregistrarea celor mai noi piese muzicale şi reproducerea fotografiilor sau a unor opere de artă plastică, oglindind succesele obţinute de oamenii muncii în zilele noastre, în diferite domenii de activitate. Atenţia „Electrecordului“ va trebui sporită în ceea ce priveşte calitatea imprimării (romanţa „Dar frumos cu patru boi“, de pildă, în actuala imprimare, fiind însoţită, la audiţie, de un fîşîit supărător, ceea ce nu se întîmplă la alte piese). F .prodiscul poate deveni un bun mesager al artei romîneşti, purtînd, pînă departe, o dată cu urările sau salutul expeditorului, frumoase privelişti din ţara noastră şi crîmpeie din muzica romînească. Şi , aşa cum există colecţionari de discuri şi colecţionari de cărţi poştale ilustrate, s-ar putea, într-o bună zi, să auzim de fotodiscofili, colecţionari de fotodiscuri. HORIA HORŞIA Cartea poştală muzicală N^./icROSI sol!o! artei ro* mîtieşîi au făcut sn ultimul timp vizite în diferite ţâri purtînd pînă departe mesajul de prietenie şi dragoste al poporului nostru cu prilejul celei mai mari sărbători nationale a Rontîniei, 23 August. Pretutindeni unde concertează, ei se bucură de succes, făcînd sa crească prestigiul artei noastre peste notare. Astfel două orchestre de muzica uşoara, una condusa de Dinu Şerbănescu, cealaltă de Theodor Cosrici, au dat concerte respectiv în R. P. Ungara şi R. P. Polona avînd ca solişti pe Mircea Crişan, Sorina Dan, Gigi Marge, Roxana Matas, Ilinca Cerbacsu, florin Dorian, Mihaela Cotaru, Gabriel Gheorghiu, Rodion Hodovanschi, Nicolae Niţescu. In R. Cehoslovacă a dat concerte ansamblu de cîntece şi dansuri „Ciprian Porumbescu* din Suceava, cu soliştii Al. Grozuţa, Lucia Habura şi Titu Pirvulescu, iar în U.R.S.S. a a stat ansamblul tineretului din Bucureşti şi orchestra Micu Stanescu cu soliştii Angela Moldovan şi Emil Gavriş. De asemenea au concertat în R.D. Germana violonistul Ştefan Ruha şi pianista Maria Cardaş împreună cu solista Adriana Suciu, cao la Opera din Timişoara. In R. P. Bulgaria au cîntat Artrcea Buciu, de la Opera din Bucureşti şi Ion Piso de la Cluj. Tenorul Ion Dacian şi soprana Leila Cincu cînta la Riga, Vilno, Vorortej, Saratov, precum şi în cadrul unui recital la Moscova. Solia artei noastre a ajuns departe pînă în China populara prin Iolanda Marculescu, Titus Moraru, Selma Hollinger si violonistul Mhai Constantinescu. In cursul lunii septembrie ei îşi vor continua turneul în Republica Democrată Vietnam. Expoziţiile de artă plastică de la Clubul Sindicatului muncitorilor din învăţămînt marchează — de la o manifestare la alta — evoluţia ascendentă a cercului „I. Andreescu" de pe lingă club. Urmărindu-le cu consecvenţă, remarcăm adeseori aspecte îmbucurătoare — privind îmbunătăţirea tematicei, legarea ei de actualitate, însuşirea şi dezvoltarea măiestriei la unul sau altul din expozanţi. Pe aceeaşi linie se află şi actuala expoziţie, recent deschisă. Ea are un conţinut bogat, lucrări variate, vădind CA RĂSPUNS LA O NOTA publicată recent în rubrica de faţă din care, salutînd reapariţia colecţiei „Luceafărul“, stăruiam asupra necesităţii de a se asigura regularitatea apariţiei ,pe viitor a colecţiei . Editura de stat pentru literatură şi artă, sub semnătura directorului editurii, tov. Ion Bănuţă, ne comunică măsurile luate In această privinţă. In afara unui nou volum de nuvele „Privighetoarea“ de Petre Stoenescu, care tocmai s-a tipărit, editura a mai predat la tipar alte două lucrări: cu-Sîmbătă seara a avut loc festivitatea de distribuire a premiilor participanţilor la concursul de creaţie literară organizat de către Casa de cultură a M.A.I. în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. La concurs au participat nu numai membrii cenaclului literar de pe lingă Casa de cultură, ci şi alţi lucrători ai M.A.I. sau membrii lor de familie care-şi încearcă talentul pe tărîmul scrisului. Au fost trimise lucrări în toate genurile: poezie, proză, teatru etc. dintre care 20 au fost distinse cu premii şi menţiuni. Ele au ca temă lupta partidului pentru Înfăptuirea actului istoric de la 23 August, pentru construirea socialis-Printrie expoziţiile deschise cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării, se numără şi cea organizată de Institutul de ştiinţe pedagogice din Bucureşti în localul din str. Sfinţii Apostoli nr. 14. Expoziţia face bilanţul realizărilor dobîndite pe linia dezvoltării învăţămîntului şi a pedagogiei în cei 15 ani de la eliberarea patriei noastre. După ce prezintă în imagini sugestive roadele marelui proces de alfabetizare a celor patru milioane de neştiutori de carte rămaşi din vremea regimului burghezo moşieresc, expoziţia oferă vizitatorului prilejul multiple preocupări. I-am regăsit pe Eugenia Brateş, cu peisajul ei in acuarelă, avind adeseori notaţii proaspete, pe Constanţa Manolescu, cu subiecte inspirate din mediul şcolar, pe Paul Constantinescu cu aceeaşi gravură lucrată atent. Am remarcat acuarela Alexandrinei Zberea sau desenul Emei Gherghel. Ne-am reintilnit cu Ionel Iacobescu, Traian Bilţiu-Dăncuş, Emil Nicolescu Nie, Maria Palade, Alexandru Drăgoi şi mulţi alţii. Se evidenţiază in mod deosebit profesorul Ioan Cirdci, ale cărui desene, lucrate cu acurateţe, aduc o serie de imagini reportericeşti din Bucureştiul de azi, privit sub aspectul palpitant al noilor construcţii: Palatul Republicii, bulevardul 1348, bulevardul 6 Martie etc. legerea de nuvele „Scrisori din Bărăgan“ de Al. Ivan Ghika şi volumul „Dimineaţă de mai“ de Remus Luca. Totodată se află în pregătire şi alte volume ale prozatorilor noştri contemporani — nuvele, schiţe, povestiri — care vor vedea lumina tiparului lor în colecţia „Luceafărul“. Este important de subliniat că în scrisoarea primită la ziar din partea editurii se accentuează asupra preocupării redacţiei de a publica în colecţie cu precădere lucrări inspirate din actualitateamului In patria noastră, autorii ciutind să contureze tn paginile lor figura omului nou, cu gîndurile și sentimentele sale, a comunistului, luptător dîrz pentru făurirea noii orlnduiri. Parte din lucrări s-au inspirat nemijlocit din activitatea organelor şi trupelor M.A.I. care, cu ajutorul cetăţenilor, luptă pentru demascarea şi zdrobirea duşmanilor puterii populare, pentru apărarea cuceririlor revoluţionare ale poporului muncitor. Cu prilejul concursului, s-au relevat o seamăde începători înzestraţi care, îndrumaţi îndeaproape în cadrul cenaclului, ar putea să-şi cultive mai departe talentul. Numărul mare de participanţi şi de lucrări prezentate şi premiate la concurs constituie o dovadă că această acţiune a stimulat interesul pentru literatură al multor lucrători ai M.A.I. şi a membrilor lor de familie. Este o iniţiativă bună, ce ar putea fi urmată şi de alte întreprinderi şi instituţii, în cadrul acţiunilor cultural-edurative unei incursiuni în problemele învî- t anunţului de diferite tipuri din ţară. Şcoli elementare şi medii, şcoli serale şi pedagogice, şcoli profesionale şi speciale, şcoli tehnice de maiştri şi universităţi" —■ pretutindeni, se formează omul nou al unei lumi noi. In fotografii, grafice, diferite exponate sunt redate aspecte ale muncii productive a elevilor, ale pregătirii şi perfecţionării cadrelor didactice, ale relaţiilor dintre şcoală, familie şi organizaţia de tineret. Un ultim capitol al interesantei expoziţii este închinat dezvoltării gîndirii pedagogice în ţara noastră, după 23 August 1944. INFORMAŢII DE PARTID Selecţionarea cursanţilor pentru învăţământul de partid închiderea anului şcolar In învăţămîntul de partid a prilejuit Comitetului de partid şi birourilor organizaţiilor de bază de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, o analiză temeinică asupra felului cum s-a desfăşurat invăţămîntul de partid în anul precedent. Pe baza concluziilor şi a învăţămintelor ce au fost trase din lipsurile manifestate anul trecut, Comitetul de partid a stabilit un plan de măsuri concrete pentru pregătirea deschiderii noului an şcolar. Astfel, birourile organizaţiilor de bază au fost instruite cu principalele sarcini ce le reveneau în această direcţie. S-a trecut apoi la selecţionarea propagandiştilor care vor conduce cele 65 de cercuri şi cursuri ale învăţămintului de partid ce se vor deschide în anul ce urmează o atenţie deosebită au acordat Comitetul de partid şi birourile organizaţiilor de bază, selecţionării cursanţilor pentru cercurile şi cursurile învăţâmîntului de partid. Pentru aceasta, au fost formate comisii compuse din membri ai birourilor organizaţiilor de bază, propagandişti, tovarăşi cu experienţă în munca de propagandăO astfel de comisie a fost formată şi în organizaţia de bază de la sectorul IV, secretar tov. Lucreţia Barbu. Cu o parte din membrii şi candidaţii de partid s-a discutat la locul de muncă, dar cei mai mulţi au venit la biroul organizaţiei de bază. Fiecare a fost încadrat la o formă de învăţămînt potrivit pregătirii şi posibilităţilor sale de studiu. Mulţi dintre cei care anul trecut au studiat de pildă la un cerc de curs seral au cerut să studieze istoria P.M.R., alţii economie concretă etc. De pilda, tovarăşa Maria Preda a cerut să studieze Istoria P.M.R., tov. Maria Chiţu, candidată de partid, a cerut să fie înscrisă la un cerc de studiere a statutului P.M.R, tovarăşul Marin Zamfir, care face parte din activul fără partid al organizaţiei de bază, s-a înscris la un cerc de studiere a Istoriei P.M.R. Desfăşurind o muncă organizată, birourile organizaţiilor de bază de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“ au terminat selecţionarea cursanţilor pentru toate formele de învăţămînt. Zilele acestea birourile organizaţiilor de bază au analizat cum au Deşi in anul precedent, cercurile şi cursurile de învăţămînt de partid şi U.T.M. de la fabrica de zahăr „Chitila“ s-au desfăşurat cu multe lipsuri, biroul organizaţiei de bază, secretar tov. Ion Stanciu, nu a tras învăţămintele corespunzătoare pentru ca în anul acesta să se asigure o mai bună organizare şi conducere a învăţămîntului de partid După selecţionarea propagandiştilor, biroul organizaţiei de bază a trecut la întocmirea tabelelor cuprinzînd cursanţii cercurilor şi cursurilor ce vor funcţiona în acest an. Tabelele au fost întocmite, ce-i drept, de o comisie, dar fără să se stea de vorbă cu oamenii. Cei mai mulţi membri şi candidaţi de partid au fost doar anunţaţi la ce formă de învăţămînt au fost încadraţi. Sunt unii membri şi candidaţi e de partid, ca de pildă Gheorghe Voicu, Eugen Vizitiu şi alţii, care şi-au exprimat dorinţa de a fi repartizaţi la o formă superioară de învăţămînt, dar biroul nu i-a îndrumat ce trebuie să facă. Sunt de asemenea membri de partid cu munci de răspundere, ca de pildă Ion Popescu, director, şi Emil Gamulea, inginer şef, care de cîţiva ani figurează la cercul de economie concretă, şi intenţionează ca şi anul acesta să studieze tot economia concretă pe muncit comisiile de selecţionare a cursanţilor şi au stabilit măsurile corespunzătoare pentru ca după terminarea cursurilor de pregătire a pro-pagandiştilor, care au loc în prezent, să se poată trece imediat la deschiderea învăţămintului de partid Este important de subliniat că aici, birourile, organizaţiilor de bază au folosit experienţa anului trecut şi au organizat şi în acest an toate cercurile şi cursurile pe schimburi, astfel ca top cursanţii să poată participa la lecţii şi seminarii. Comitetul de partid şi birourile organizaţiilor de bază acordă de asemenea o atenţie deosebită îndrumării organizaţiilor U.T.M. pentru buna organizare a muncii de pregătire a deschiderii anului şcolar în învăţămîntul politic U.T.M. motiv că anul precedent „nu au făcut prea multe“ la cercul care a funcţionat în fabrică. Procedînd la repartizarea din birou a membrilor şi candidaţilor de partid la diferite forme de învăţămînt, biroul organizaţiei de bază de la fabrica de zahăr „Chitila“ face o muncă formală. O atenţie mai mare trebuie să saborde şi îndrumării organizaţiei U.T.M. pentru organizarea învăţămintului politic U.T.M., întrucît o bună parte a tinerilor utemişti nu ştiu încă la ce formă de învăţămînt să se înscrie. V. PRICOP La fabrica de zahăr „Chitila“ Ne scriu corespondenţii voluntari 60.000 LEI ECONOMII INOVAŢIE PRINTR-O Zilele trecute, cabinetul tehnic de la uzinele „Vasile Roailă" a înregistrat şi aprobat cea mai imixlitantă raţionalizare in producţie a lunii august. Ea aparţine utemistului Ion Rădulescu, lăcătuş la sectorul V agricol, şi constă in execuţia unui dispozitiv pentru filetaj mecanic bucşele excentrice de la semănătoarea universală. Prin aplicarea acestei raţionalizări, timpul de lucru pe bucată a fost redus de la 7 la 2 minute. Economiile antecalculate realizate de pe urma acestei raţionalizări se ridică la 60.000 lei anual. I. MINCU ŞI-AU DEPĂŞIT ANGAJAMENTUL Cele 60 biblioteci de casă organizate de Biblioteca regională „N. Bălcescu■" din raionul Grivița Roşie s-au angajat să înscrie fiecare pentru anul 1950 câte 100 cititori. Muncind cu însufleţire, numeroase colective au reuşit să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească angajamentul iacă de pe acum. Printre fruntaşi se numără gospodina Nicolau Lucia, care răspunde de o bibliotecă cu 270 de cititori, muncitoarea Manole Bădiţă care conduce biblioteca de casă din circa 188 în care s-au înscris 230 cititori. Alături de colectivele fruntaşe se află, de asemenea, şi acelea ale gospodinelor Novaci Ghizela, Cismaru Ioana, Mocanu Eugenia, Elena Vişoiu, care au ajuns la cite 150 cititori. STOICA T. IŞI ÎNFRUMUSEŢEAZĂ CARTIERUL Cetăţenii circumscripţiilor 126 şi 127 din raionul Gh. Gheorghiu-Dej continuă cu însufleţire acţiunea de înfrumuseţare a cartierului. Astfel, sprijiniţi de deputaţi ei au terminat nivelarea străzilor Câlimăneşti şi Válaseu in vederea pavări, prostind cu această ocazie peste 600 ore muncă voluntară. In fruntea acestei acţiuni s-au evidenţiat numeroşi cetăţeni, printre care Ion Ivan, Ion Dumitrescu, Vasile Marinescu, V. MATEI Arhitectul să se plece totdeauna cu grijă asupra proiectului... Factorii poştali bucureşteni sunt pe bună dreptate în încurcătură. Un afiş — „Adrese noi“ — prezentat la expoziţia anuală de artă plastică, a prins, cum nu se poate mai sugestiv, problema care s-a ridicat în faţa lor în ultimii ani, sute, mii de familii ale oamenilor muncii din Capitală şi-au schimbat şi continuă să-şi schimbe adresa prin mutarea lor în casele noi. Cum să izbuteşti să duci cu toată operativitatea la destinaţie mii şi zeci de mii de scrisori ale căror adrese nu mai corespund ?! Şi dacă te gândeşti că anul acesta, de 23 August, constructorii au terminat, mai devreme decit se prevedea în contracte, 4.000 de apartamente! Că dintr-odată alte mii de familii deci, îşi schimbă adresele... Un alt document recent, închinat tot lui 23 August — reuşitul jurnal cinematografic „Bucureştiul de ieri şi de azi“, care rulează în momentul de faţă pe numeroase ecrane ale oraşului, a prins minunat esenţa acestui fenomen specific vremii noastre. Pentru ca oamenii muncii din cuprinsul oraşului să locuiască cît mai bine, se străduiesc, printre alţi şi arhitecţii, care concep noile apartamente şi le definesc in planuri puse la îndemîna constructorilor Fiecare amănunt, gîndit cu grijă, va asigura un element în plus de confort şi încă un prilej de satisfacţie, în viitoarea locuinţă. La asta concură încăperile bine distribuite, uşile chibzuit plasate, încât să nu stânjenească aşezarea mobilelor, spaţiile bine proporţionate şi cite altele. Şi arhitecţii izbutesc să soluţioneze în general astfel problemele, încât — potrivit sarcinii trasate de partid — să asigure noilor locuinţe şi confortul corespunzător şi un preţ de cost convenabil, astfel ca din fondurile de investiţii să se poată executa un număr cît mai mare de apartamente bune. Nu rareori, vizitind noile locuinţe, gazdele te poartă cu satisfacţie din încăpere în încăpere, să-ţi arate cît de bine s-au aranjat, mindre de cît le este de frumoasă casa ! Asemenea momente de satisfacţie se repetă în zeci şi zeci de blocuri date în folosinţă în ultimii ani pe întinsul oraşului. De fiecare dată nu simt de loc precupeţite cuvintele de apreciere la adresa proiectanţilor, la adresa constructorilor care au lucrat cu grijă, cu deplin simţ de răspundere. Citeodată, însă, lucrurile se mai petrec şi altfel. Arhitectul omite să se situeze în cazul celor care vor locui apartamentul conceput de el şi, atunci, soluţiile la care ajunge prin proiect, sunt rupte de viaţă... In blocul din str. Brezoianu nr. 60 proiectantul (şef de proiect arh. Sburcu de la institutul „Proiect- Bucureşti") nu s-a gîndit deloc la situaţia în care vor fi puşi locatarii unora dintre apartamente cînd vor trebui să-şi mobileze bucătăriile. Ca urmare, în Ioc să prevadă radiatorul caloriferului la o extremitate a încăperii, să lase foc pentru dulapul de vase, pentru o masă etc., l-a plasat la mijlocul peretului. Cum va putea fi aşezat mobilierul de bucătărie, de-a lungul unui asemenea perete ? In apartamentul nr. 9 de la etajul I şi în altele din acelaşi bloc, proiectantul a prevăzut la unele camere uşi subdimensionate. Cum a gîndit autorul proiectului că se va introduce mobila în camerele cu astfel de uşi ?! In blocul de pe str. Beldiman, colţ cu bd. 6 Martie, arhitectul şef de proiect (tov. Cristina Neagu, de la acelaşi institut) a dotat unele apartamente de ,T camere care au suprafața locuibilă de 50 m.p. — ceea ce e corespunzător, — cu bucătării de... 4,26 m. p. Am privit deunăzi planul unui apartament dintr-un bloc recent terminat la Floreasca. S-au construit acolo o sumedenie de apartamente admirabil dimensionate, bine gîndite, asigurînd condiţii corespunzătoare de confort. Şi totuşi, uneori, ca bunăoară in apartamentul nr. 4 de la etajul I al blocului 8/2, proiectanţii nu s-au gîndit de loc la felul în care vor putea fi mobilate încăperile. Principala cameră a fost prevăzută cu atîtea uşi, încit nu mai poţi aşeza ca lumea, mobila. Totuşi, asemenea proiecte au trecut pe la organul intern de control al proiectelor, din institut. Au trecut şi pe la consiliul tehnico-ştiinţific al Sfatului Popular al Capitalei. Fiindcă am amintit de consiliul tehnico-ştiinţific al S.P.C., este cazul să semnalăm o soluţie care îi aparţine, dar pe care o cosiderăm necorespunzătoare. A impus-o, în cazul blocului din piaţa Kogălniceanu nr. 8, unde a cerut ca în fiecare garsonieră, chicinetei — căreia iniţial i se prevăzuse în mod firesc, accesul din vestibul — să i se schimbe mirarea, prin cameră. De ce a considerat C.T.S. că e mai bine să-i intre locatarului mirosul de bucate în încăperea de locuit? Asigurarea celor mai bune condiţii de locuit în noile apartamente este unul din elementele principale asupra cărora partidul a atras atenţia proiectanţilor, recomandindu-le să vegheze cu grijă ca nici o soluţie de reducere a preţului de cost să nu se facă în detrimentul condiţiilor de confort. Cîteodată, cum am văzut în cazurile blocurilor din str. Brezoianu nr. 60 sau Beldiman, proiectanţii au înţeles însă să aleagă calea minimei rezistenţe, ieftinind... prin uşi „economic“ dimensionate — în primul exemplu — sau prin reducerea sub limita îngăduită a spaţiului în bucătării — în celălalt caz — preţul unor apartamente ! Soluţiile de felul celor enumerate reprezintă doar cazuri izolate. Dar, atunci cînd se produc, ele atrag stînjeniri în buna funcţionare a unor locuinţe. Volumul mare de lucrări de proiectare cerut de planul uriaş de construcţii nu constituie în nici un caz o justificare pentru unele soluţii necorespunzătoare, abordate de unii proiectanţi care aveau datoria să se plece cu toată grija asupra planului fiecărei locuinţe, să se pună în situaţia fiecărui viitor locatar. Aceeaşi datorie se impune organului de control al proiectelor, din Institutul „Proiect-Bucureşti“, ca şi consiliului tehnico-ştiinţific al S P-C. M. RALIAN Curs de perfecţionare pentru educatoare Astăzi dimineaţă a început, în localul şcolii medii nr. 1 „N. Bălcescu", un curs de 30 de zile pentru perfecţionarea educatoarelor. La acest curs, organizat de Secţiunea de învăţămînt a S.P-C. cu sprijinul comitetului orăşenesc de partid, participă 560 de educatoare din Capitală şi regiunea Bucureşti. Lecţiile şi seminariile au drept scop ridicarea nivelului pedagogic şi politic al cadrelor de educatoare. Expoziţie cu desene ale tineretului nostru şcolar in Olanda La invitaţia Muzeului municipal din Amsterdam, zilele trecute au fost trimise in Olanda un număr de 60 de desene realizate de şcolarii noştri Lucrările vor fi prezentate in cadrul unei expoziţii ce se va deschide luna aceasta la Muzeul municipal din Amsterdam. La Observatorul astronomic popular: COMPLETAREA EXPOZIŢIEI ASTRONOMICE De curînd, cu concursul Consiliului general A.R.L.U.S., expoziţia astronomică din incinta observatorului a fost completată cu numeroase panouri de astronautică. Acestea prezintă în mod sugestiv, prin scheme şi fotografii, datele sateliţilor artificiali ai pămîntului lansaţi de Uniunea Sovietică, precum şi cele mai importante elemente cu privire la planeta artificială a soarelui — racheta cosmică sovietică lansată la 2 ianuarie 1959. Un panou privitor la rachetele geofizice cuprinde date asupra recordurilor stabilite de către rachetele geofizice sovietice. UTILAJE NOI Utilajul observatorului a fost şi el îmbunătăţit. In ultimul timp a fost instalat un micrometru de poziţie, obţinut cu concursul Observatorului astronomic al Universităţii „A. I. Cuza“ din Iaşi. El a fost modificat de către Consiliul ştiinţific al observatorului, în frunte cu inginerul Vladimir Boico. Instrumentul este folosit atît pentru observaţii planetare şi lunare cît şi la executarea tutui program de observaţii asupra unor stele duble. De curînd, a intrat în probele finale şi un spectroscop pentru observarea protuberantelor solare. In zilele de miercuri şi vineri, între orele 9-13:30, vizitatorii pot efectua observaţii asupra protuberantelor solare, care în această perioadă sunt destul de numeroase şi mari. In planul de amenajări pe anul în curs, sunt prevăzute şi alte lucrări. Astfel, în cursul lunii septembrie, se va amenaja o terasă a observatorului, de pe care se vor face observaţii asupra meteorilor (stele căzătoare), se vor da explicaţii asupra constelaţiilor etc. Pe aceeaşi terasă se va instala şi un puternic telescop de 257 mm diametru, şi 3 m lungime, destinat observaţiilor asupra nebuloaselor şi îngrămădirilor stelare. UN PUNCT ASTRONOMIC IN PARCUL „I. V. STALIN" Activitatea observatorului nu se limitează numai în incinta sa. In această direcţie, un element important îl constituie instalarea, în colaborare cu conducerea Parcului de cultură şi odihnă ,I. V. Stalin“, a unei expoziţii astronomice la Casa de cultură din parc. Expoziţia cu tema „Sistemul solar“, conţine o serie de fotografii şi desene, în mare parte originale, efectuate în ultimii 3 ani asupra soarelui, lunii, planetelor şi a unor comete. in cadrul expoziţiei funcţionează şi un punct astronomic. Este vorba de o lunetă astronomică de 90 mm diametru, deservită de un grup de amatori astronomi ai observatorului. IN 8 ANI , PESTE 200.000 VIZITATORI De la înfiinţare şi pină acum, Observatorul astronomic popular din Bucureşti, bd. Ana Ipătescu 21, a fost vizitat de peste 200.000 vizitatori. Muzeul este deschis în zilele de marţi, joi, sîmbătă şi duminică între orele 18—22, iar miercuri şi vineri intre orele 9—13,30. O colecţie de ţesături sub nivelul posibilităţilor Pregătirile pentru contractările cu organizaţiile comerciale pe anul 1960 au început mai de mult în ramura 11 mi din Departamentul Industriei Uşoare. Colectivele întreprinderilor din întreaga ţară aparţinind acestei ramuri s-au întrecut in a prezenta colecţii frumoase,atrăgătoare, de o calitate cît mai bună. Dovada acestor strădanii sînt cele 103 articole noi, aprobate de Comisia mixtă de avizare din industria uşoară, pentru a fi incluse în colecţiile întreprinderilor pe anul 1960. Foarte atractive, lucrate cu mult gust, sunt colecţiile întreprinderilor „Industria lînii“, „Proletarul” etc. Nu acelaşi lucru se poate spune însă ,despre colecţia fabricii „Postăvaria Romina“ din Capitală. Această întreprindere lucrează stofe fine din fire superioare de lină. In mod obişnuit stofele lucrate au cucerit gustul consumatorilor şi sunt mult căutate. Colecţia pentru anul 1960 nu s-a executat insă la nivelul prestigiului acestei fabrici. A multe articole propuse au fost respinse şi nu s-au aprobat decit cinci articole noi. Ceea ce, la o fabrică de stofe fine este foarte puţin. Pînă la începerea contractărilor a mai rămas ceva mai mult decit o lună de zile. Ar fi de dorit, ca în acest timp, fabrica „Postăvăria Romina“, cu sprijinul Direcţiei generale a industriei lînii şi mătăsii din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, să remedieze lipsurile arătate pentru ca la contractări să se prezinte cu o colecţie la nivelul prestigiului de care se bucură produsele sale. Scule tăietoare pentru prelucrarea plăcilor aglomerate din lemn Vizitatorii expoziţiei de noi tipuri de mobilă, care funcţionează în piaţa Kogălniceanu nr. 8, au prilejul să admire un număr variat de modele de mobilier executat din plăci aglomerate. Ca aspect, cele mai multe din aceste mobile nu diferă cu nimic de acelea realizate din lemnul obişnuit. Pentru întreprinderile producătoare, însă, trecerea la confecţionarea mobilei din noul material n-a fost de loc o problemă uşoară. Ele au avut de rezolvat o serie de probleme tehnologice printre care, în primul rînd, pe aceea a adaptăriisculelor tăietoare la acest nou material. In această privinţă colectivele întreprinderilor au primit ajutorul specialiştilor din Institutul de proiectări şi cercetări peutru industria lemnului — IPROC1L. Au fost efectuate o serie de studii al căror prim rezultat îl constituie înzestrarea unor întreprinderi principale de mobilă cu scule tăietoare speciale pentru prelucrarea mecanică a plăcilor aglomerate din aşchii de lemn. Cercetătorii şi-au continuat lucrările pentru a stabili posibilităţile de confecţionare în ţară a pînzelor de fierăstraie, frezelor şi altor scule tăietoare destinate execuţiei mobilierului din plăci aglomerate.