Informatia Bucureştiului, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 5320-5346)

1970-10-20 / nr. 5336

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5336 4 PAGINII 30 BANI Marţi 20 oct. 1970 O­ferta comercială românească se situează — prin diversitate şi competitivitate — in centrul atenţiei organizaţiilor comerciale şi cercurilor de afaceri străine. Contactele stabilite de întreprinderea pentru comerţ exterior „Metalim­­port“ cu firma „Klöckner” din R. F. a Germaniei s-au soldat cu un contract în valoare de 7 200 000 lei valută. Tot „Metalimport“ a încheiat cu o altă firmă vest-germană, „Debertin“, un contract pentru exportul a 1500 tone de țevi sudate. Firma românească „Autotractor“ a perfectat livrarea unor însemnate cantităţi de trac­toare, piese de schimb şi utilaje a­­gricole in U.R.S.S., Ungaria şi Spania — evaluate la zeci de mi­lioane lei valută. Lista exporturilor româneşti, ne­gociate in aceste zile, mai cuprinde : utilaje pentru industria alimentară, tuburi cinescoape pentru aparate de televiziune, corpuri de iluminat, ma­­şini-unelte, electromotoare, grupuri de sudură, locomotive Diesel-electrice, vagoane şi alte produse, în ţări ca R. D. Germană, Turcia, Maroc, Fin­landa, Chile, Liberia. Totodată, s-au încheiat tranzacţii comerciale privind importul unor mărfuri necesare economiei noastre naţionale. Vii contacte, urmate de contracte reciproc avantajoase, au realizat şi celelalte ţări şi firme participante. O imagine vie a posibilităţilor lărgite de colaborare economi­că internaţională oferă însăşi gama de produse prezentate de par­ticipanţi. Iată, în continuare, alte pa­vilioane naţionale. Paul Lampert (Continuare in pag. a lll-a) TÎRGUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI (ţa* . V" . SSBSSBBSÄ ' . Pe coordonatele dezvoltării colaborării economice Cum aţi pregătit contractările pentru trimestrele II şi III 1971? Ne aflăm la începutul perioadei de contractări pentru trimestrele II şi III 1971. Pentru a afla citeva amănunte în legătură cu felul în care a fost pregătită această ac­ţiune, ne-am adresat tov. I. FAR­­CAŞ, director general adjunct din M.I.U. — Am dori să cunoaştem mă­surile luate în vederea unei mai bune desfăşurări a contrac­tărilor, pentru ca in magazine cumpărătorii să­ găsească, la vreme şi în cantităţi suficiente, mărfuri frumoase, moderne şi comode. — Dacă cu şase luni în urmă făceam primii paşi în sistemul în­cheierii contractelor corespunzător prevederilor Legii contractelor e­­conomice, acum sîntem pe cale de a găsi o serie de modalităţi în so­luționarea problemelor care ne-au apărut inițial. Mă refer, pe de o parte, la problemele legate de o­­rientarea contractărilor, iar pe de alta, la însăşi metodologia acestora, care a suferit unele îmbunătăţiri. De pildă, am introdus predocu­­mentarea specialiştilor (creatori şi merceologi) — capitol cu destule lacune pînă nu de mult — am cău­tat să asigurăm materialul docu­mentar necesar, însoţit foarte a­­desea de prezentări ale modei, e­­fectuate în cadrul unui singur com­binat, sau prin colecţii comune ale mai multor fabrici. — Aşadar, actualele con­tractări aduc, din punct de vedere metodologic, ceva nou faţă de sistemul de lucru an­terior... —Legea contractelor ne-a obligat atît pe noi, industria, cit şi co­merţul, să revizuim metodologia de contractare, astfel ca ea să cores­pundă cit mai bine cerinţelor pro­ducţiei şi desfacerii. Intre altele s-a impus necesitatea unor întîi- Gabriela Bucur (Continuare tn pag. a 'll-a) ConfruntăriMuzicate PERSPECTIVA CREATOARE ÎN STABILIREA REPERTORIULUI LIRIC ŞI SIMFONIC VIOREL COSMA $, practice, am constata, cu regret, că nici o instituţie nu şi-a îndeplinit riguros o­­bligaţiile faţă de auditorii săi. Există uneori motive obiective care împiedică realizarea premierei sau primei audiţii, dar prea deseori „accidentele" se produc tocmai cu marile lucrări — care conferă echilibru repertoriului de ansamblu — şi mai cu seamă cu piesele româneşti. Dacă atitudinea de perspectivă ar fi mai fermă, includerile în repertoriu mai rea­liste şi atitudinea de stimulare creatoare mai consecventă, socotim că s-ar evita asemenea bulversări ce ţin să devină regulă. Stabilirea repertoriului de perspectivă in muzica simfonică, In creaţia de operă, balet şi operetă, angajează azi o multi­tudine de factori, cheia succesului unui teatru sau a unei orchestre fiind în mii­­nile celor ce ştiu să descuie „porţile fe­recate“ ale trecutului şi „uşile laboratoa­relor“ contemporane. A include un titlu inedit, atrăgător pentru marele public, din patrimoniul „dispărut“ al muzicii univer­sale şi româneşti presupune o continuă activitate de descoperire, de investigaţie, am spune — dacă termenul nu-i sperie pe directori — de cercetare. Există parti­turi româneşti in cartoane încă din vea­cul trecut (pe care numai oamenii de specialitate le cunosc). Cum poate fi in­trodus atunci un asemenea titlu In re­pertoriu fără o susţinută muncă de seri­(Continuare in pag. a­­ll-a) Dacă am confrunta declaraţiile direc­torilor teatrelor muzicale şi orchestrelor simfonice publicate în presă la începutul fiecărei stagiuni muzicale cu realizările Apropo de VÎRSTE VIRGIL BRADĂŢEANU Ieri sau alaltăieri, In orice caz nu cu multe zile In urmă, o vaste bună, una dintre cele multe, i-a bucurat îndeosebi pe cei maturi, nu vrem să zicem In vlrstă, că viaţa nu-i lasă să se creadă alt­fel decit tineri. Pe lingă Minis­terul Invăţămlntului s-a înfiinţat comisia de educaţie, cu glndul la cei ce sunt şcolari, la cei ce vor fi şi — mai ales — la cei care au fost, adică la noi toţi, spre a ne ajuta să fim In pas cu vremea, In toate domeniile, tnceptnd cu acela al profesiunii, cel care reprezintă pe înalte pla­nuri raţiunea existenţei fi împli­nirea el, care dă omului suprema mulţumire a datoriei împlinite faţă de semeni fl societate. mFugit Irreparabile tempus", spunea poetul, şi timpul fuge neiertător sau blind, aşa cum e pi omul care a ştiut sau n-a ştiut ce să faci In timp cu vremea. Pentru flecare există splendidul timp al tinereţii, unicul cu doar două dimensiuni, prezent fi vi­itor, timp al prezentului vorace de cunoştinţe, impresii fi fapte, poate cel mai de preţ In viaţa individului, etndi se adună ceea ce trebuie si fie nesfl­flt. Timp al tinereţii, vlrstă de aur prin tot ceea ce este şi poate fi: etapă de temelie a vieţii, epocă a reve­laţiilor , a Intilnirilor cu eroii. • (Continuare in pag. a II-a) i I I­I­I­I 1­1 E 1 I­S 1­1 I­I s 1­1­1 I­I­I ­­s 1­1 s I­I 3 • Manifestări consacrate Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România In aceste zile, la casele de cul­tură, cluburile tineretului, cămi­nele culturale din comunele sub­urbane şi cluburile întreprinde­rilor continuă să aibă loc mani­festări consacrate Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Printre acestea consem­năm pe cele de la „Ecran club“ din şoseaua Grozăveşti nr. 12 (21 octombrie, ora 15.30), Casa de cultură a sectorului 2 din str. Mi­­hai Eminescu nr. 89 (22 octom­brie, ora 16.30), Clubul uzinelor Semănătoarea (22 octombrie, ora 15), cluburile I.C.M. nr. 1 din str. Murgului şi I.C.M. nr. 2 din bd. Muncii (22 octombrie, ora 19.30) la care vor lua cuvîntul generali şi ofiţeri superiori ai forţelor noastre armate. . ..20 DE ANI DE CINE­MATOGRAFIE SOCIALISTA IN ROMANIAacesta este titlul noului ciclu ce se inaugurează astăzi, ora 18:30, la Cinematecă, cu o sea­ră de gală in cadrul căreia va fi proiectat filmul „Răsună valea", realizat in 1949 de Paul Căline­scu. Această a doua pre­mieră a peliculei va fi înso­ţită de o intilnire cu realiza­torii, printre care amintim pe actorii Radu Beligan, Eugenia Popovici, Marcel Angelescu, Geo Barton şi pe operatorul Wilfried Ott. • Azi dimineaţa a plecat intr-un turneu peste hotare colectivul Teatrului „Ţăndărică“. Timp de aproape două luni artiştii români vor prezenta în faţa publicului din Belgia, Olanda, Norvegia şi Danemarca o serie de spectacole pentru copii cu „Elefănţelul cu­rios“, şi pentru adulţi cu „Cele trei neveste ale lui Don Cristobal“ şi „ Cabaretissimo1“» . Preşedintele Camerei de co­merţ, industrie, artizanat şi agri­cultură din Roma, dr. Lamperto Bertucci, care se află în ţara noastră cu prilejul Tîrgului inter­naţional Bucureşti, a făcut ieri după amiază o vizită la Consiliul popular al municipiului Bucu­reşti. Oaspetele a fost primit de Dumitru Popa, preşedintele Comi­tetului executiv al Consiliului popular municipal, primarul ge­neral al Capitalei. Tot în cursul zilei de ieri Lam­­berto Bertucci a vizitat monu­mente de artă, edificii arhitecto­nice şi social-culturale, precum şi cartierele de locuinţe Drumul Taberei şi Titan. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 6 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 13 grade, iar minima din cursul nopţii de 4 grade. Timpul probabil de mîine . Deşi relativ călduroasă, vremea va fi în general închisă, ceţoasă, cu posibilităţi de burniţă sau ploaie slabă mai ales în prima parte a Intervalului. UZINA DE MAȘINI ELECTRICE. Un nou lot de statoare In faza de control tehnic al calității. Cursă cu „obstacole “ în căutarea articolelor de sport Intre acul pescarului ,1 automobil se intercalează citeva mii de articole, toate destinate la titaporit cererii amatorilor de sport­ui turism. Pentru a de­monstra gradul de solicitare a acestor produse, este suficient să arătăm că „Olimpici* — magazin univer­sal cu un spaţiu de deservire doar de citiva zeci de metri pătrafi, situat pe str. Lipscani — are o vân­­zare medie silnică de peste looooo de lei. La aproape 100 de milioane de lei se ridică valoarea mărfurilor apeelfice destinate anual bucureştenilor .Nu ne ocu­păm alei de autoturisme şi accesoriile respective). Unui asemenea volum de produse, solicitărilor me­reu sporite, trebuie să le corespundă o organizare te­meinică a desfacerii şi un nivel corespunzător al calităţii servirii. Dar, între acest deziderat, de altfel elementar, şi realitate este o mare discrepantă. Se poate chiar afirma că in sectorul specializat de vin­zare a articolelor pentru sport şi turism, aplicarea regulilor de comerţ a rămas mult in urma altor sec­toare comerciale. Căutind acul in carul cu fin Revenind la unitatea­­Olimpic“, nu avem pretenţia de a fi descoperit o noutate afirmînd că aici nu numai mărfurile stnt mai Înghesuite In rafturi decit sardelele, ci şi... clienţii, masaţi­ În faţa raioanelor pe 3—4 rinduri. Orictt ar fi de harnici vînzătorii (atît clţi sunt, pentru că nu se pot Îngrămădi mai mulţi), ei nu pot prididi, şi observă, cu părere de rău, cum mulţi cumpărători pleacă neserviţi, tracasaţi de 1 I­I Ieri, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Preşedintele Consiliului de Stat,­ NICOLAE CEAUŞESCU, a rostit o amplă cuvîntare NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Primit cordial, preşedintele Nicol­a­e Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deosebit in­teres, cuvîntarea preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenţia ge­nerală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni dimineaţă e­­rau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări ,— aspect caracte­ristic momentelor importante din viaţa organizaţiei. „Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenţii interna­ţionale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40 preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Naţiunilor Unite. La intra­rea monumentală rezervată şefilor de state, în întîmpinarea sa a ve­­­­nit directorul protocolului O.N.U. care l-a condus în sala de şedin­ţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei româ­ne, pe primul fotoliu din şirul ce­lor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, am­basadorul Gheorghe Diaconescu, şe­ful misiunii permanente a Româ­niei la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi per­soanele care îl însoţesc pe preşe­dintele Consiliului de Stat al Ro­mâniei au fost conduse în loja in­vitaţilor, însoţit de şeful protocolului, la ora 11,55 preşedintele Consiliului de (Continuare in pag. a IV-a) I Ziarele de dimineaţă publică CUVÎNTAREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite ­» PE ŞANTIERELE UNOR UNITĂŢI SANITARE. »­­ Cit va continua jocul“ decal In planul de investiţii şi repara­ţii capitale pe anul în curs — pri­vind unităţile reţelei sanitare a municipiului — sunt cuprinse o seamă de obiective menite să con­tribuie nemijlocit la îmbunătăţirea condiţiilor de asistenţă medicală a populaţiei. Ne referim, printre alte­le, la noua policlinică din cartierul Titan, la pavilioanele anexei din Berceni a Spitalului nr. 10, la cre­­şele pentru copii din cartierul Jiu­­lui­ Scînteia şi din str. Stoian Mi­litari etc. Vizitînd unele şantiere am intil­­nit multe rămîneri în urmă faţă de graficele de lucru. Stadiul actu­al şi ritmul activităţii pe şantierul policlinicii Titan, de pildă, nu o­­feră garanţia că această unitate va putea fi predată, pentru mobilare şi dotare, la termenul stabilit, 31 decembrie 1970. Numărul muncito­rilor este încă insuficient, deşi in prezent s-ar cere depuse eforturi suplimentare pentru recuperarea ră­­minerilor în urmă, în special la lu­crările de zidărie şi finisajele exte­rioare. Cele mai importante restanţe se înregistrează la executarea repara­ţiilor capitale şi a unor investiţii de mai mică valoare. Sunt lucrări începute cu ani în urmă care nici Gh. Dorneanu (Continuare in pag. a 71-a) Pe teme tie rezon aşteptare. O situaţie aproape similară se poate in­­fini şi la unităţile :Cabana*­ sau „Magazinul spor­tivilor".­­Există şi o excepţie la „Club sport* de pe str. Băcani, unitatea cea mai bine aprovizionată, care satisface şi solicitările cluburilor sau altor colective sportive. Aici vînzătorii se odihnesc... E drept, maga­zinul e aşezat cam dosnic, însă numai la 30 de metri de str. Lipscani. Cu un minimum de efort, s-ar putea populariza existenţa acestei unităţi, prea puţin cunos­cute­. Lipsa spaţiilor de expunere face ca multe articole să stea pa sub tejghele, Înghesuite prin diverse cot­loane, acoperita de altele. Astfel, amatorii produselor respectiva pleacă, socotind că nu vor găsi ceea ce doresc. Pe da altă parte, cumpărătorii sunt nevoiţi să se­­plimbe" din magazin In magazin, pentru a găsi Aurel Radu Gheorghe Niculiță (Continuare in pag. a // o) INFORMAŢIA A ll-a Conferinţă de mecanică tehnică In zilele de 29—31 octombrie în Bucu­reşti va avea loc a Il-a Conferinţă de mecanică tehnică. Despre acest eveniment ne vorbeşte prof. emerit ing. C. C. TEO­­DORESCU — preşedintele comitetului de organizare. — După cum atestă programul, confe­rinţa de la Bucureşti va aborda dome­niul mecanicii tehnice, sub multiple as­pecte. V-am ruga, tovarăşe profesor, să ne informaţi care sunt principalele pro­­bleme pe care cercetătorii le supun dis­cuţiei, cu acest prilej ? — Mecanica tehnică prezintă, într-ade­­văr, numeroase şi variate aspecte. Con­ferinţa şi-a propus să evidenţieze care dintre aceste aspecte prezintă un interes practic deosebit. Astfel Secţia I, Meca­nica structurilor, va pune în dezbatere probleme referitoare la elementele de construcţie . Secţia a II-a, Mecanica vi­braţiilor, va veni cu exemple din sectorul construcţiilor de maşini . Secţia a II-a, Rezistenţa şi elasticitatea, va trata acest capitol sub aspect teoretic şi practic . Interviu consemnat de Roxana Costache-Gîndu (Continuare în pag. a ll-a) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE La Phoenix (Arizona), au continuat campionatele mondiale de tir. In proba de armă liberă calibru redus 60 focuri (poziţia culcat) victoria a revenit ţinta­­şului Manfred Fiess (Republica sud­­africană) cu 598 p. Gheorghe Vasilescu (România) a ocupat locul 6 cu 595 p. In clasamentul pe echipe, pe primul loc s-a clasat echipa Italiei cu 2 368 p­, iar la numai 1 singur punct diferență re­prezentativa României care cucerește astfel medalia de argint. n­án­ I­n . După o lungă expediţie pe mările şi oceanele lumii Oceanograful Cousteau relevă pericolele poluării OLUAREA mărilor şi ocea­nelor a încetat să mai fie un simplu accident. Feno­menul a luat pe alocuri proporţii distrugătoare. Specialiştii sunt de părere că întîrzierea unor măsuri generale de protecţie şi de pre­venire a intoxicării fondului na­tural de apă al Pământului poate afecta grav echilibrul biologic te­restru şi maritim. întors recent dintr-o expediţie de câţiva ani pe mările şi oceanele lumii cu­noscutul oceanograf francez Ac­­ques-Yves Cousteau a lansa un nou semnal de alarmă în direc­ţia combaterii, la scară mondială, a poluării. In cele 1300 de zile ale călătoriei sale cu nava Calypso, Cousteau a adunat un imens ma­ G. A. (Continuare In pag. a IV-a)

Next