Informatia Bucureştiului, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 5320-5346)
1970-10-20 / nr. 5336
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5336 4 PAGINII 30 BANI Marţi 20 oct. 1970 Oferta comercială românească se situează — prin diversitate şi competitivitate — in centrul atenţiei organizaţiilor comerciale şi cercurilor de afaceri străine. Contactele stabilite de întreprinderea pentru comerţ exterior „Metalimport“ cu firma „Klöckner” din R. F. a Germaniei s-au soldat cu un contract în valoare de 7 200 000 lei valută. Tot „Metalimport“ a încheiat cu o altă firmă vest-germană, „Debertin“, un contract pentru exportul a 1500 tone de țevi sudate. Firma românească „Autotractor“ a perfectat livrarea unor însemnate cantităţi de tractoare, piese de schimb şi utilaje agricole in U.R.S.S., Ungaria şi Spania — evaluate la zeci de milioane lei valută. Lista exporturilor româneşti, negociate in aceste zile, mai cuprinde : utilaje pentru industria alimentară, tuburi cinescoape pentru aparate de televiziune, corpuri de iluminat, maşini-unelte, electromotoare, grupuri de sudură, locomotive Diesel-electrice, vagoane şi alte produse, în ţări ca R. D. Germană, Turcia, Maroc, Finlanda, Chile, Liberia. Totodată, s-au încheiat tranzacţii comerciale privind importul unor mărfuri necesare economiei noastre naţionale. Vii contacte, urmate de contracte reciproc avantajoase, au realizat şi celelalte ţări şi firme participante. O imagine vie a posibilităţilor lărgite de colaborare economică internaţională oferă însăşi gama de produse prezentate de participanţi. Iată, în continuare, alte pavilioane naţionale. Paul Lampert (Continuare in pag. a lll-a) TÎRGUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI (ţa* . V" . SSBSSBBSÄ ' . Pe coordonatele dezvoltării colaborării economice Cum aţi pregătit contractările pentru trimestrele II şi III 1971? Ne aflăm la începutul perioadei de contractări pentru trimestrele II şi III 1971. Pentru a afla citeva amănunte în legătură cu felul în care a fost pregătită această acţiune, ne-am adresat tov. I. FARCAŞ, director general adjunct din M.I.U. — Am dori să cunoaştem măsurile luate în vederea unei mai bune desfăşurări a contractărilor, pentru ca in magazine cumpărătorii să găsească, la vreme şi în cantităţi suficiente, mărfuri frumoase, moderne şi comode. — Dacă cu şase luni în urmă făceam primii paşi în sistemul încheierii contractelor corespunzător prevederilor Legii contractelor economice, acum sîntem pe cale de a găsi o serie de modalităţi în soluționarea problemelor care ne-au apărut inițial. Mă refer, pe de o parte, la problemele legate de orientarea contractărilor, iar pe de alta, la însăşi metodologia acestora, care a suferit unele îmbunătăţiri. De pildă, am introdus predocumentarea specialiştilor (creatori şi merceologi) — capitol cu destule lacune pînă nu de mult — am căutat să asigurăm materialul documentar necesar, însoţit foarte adesea de prezentări ale modei, efectuate în cadrul unui singur combinat, sau prin colecţii comune ale mai multor fabrici. — Aşadar, actualele contractări aduc, din punct de vedere metodologic, ceva nou faţă de sistemul de lucru anterior... —Legea contractelor ne-a obligat atît pe noi, industria, cit şi comerţul, să revizuim metodologia de contractare, astfel ca ea să corespundă cit mai bine cerinţelor producţiei şi desfacerii. Intre altele s-a impus necesitatea unor întîi- Gabriela Bucur (Continuare tn pag. a 'll-a) ConfruntăriMuzicate PERSPECTIVA CREATOARE ÎN STABILIREA REPERTORIULUI LIRIC ŞI SIMFONIC VIOREL COSMA $, practice, am constata, cu regret, că nici o instituţie nu şi-a îndeplinit riguros obligaţiile faţă de auditorii săi. Există uneori motive obiective care împiedică realizarea premierei sau primei audiţii, dar prea deseori „accidentele" se produc tocmai cu marile lucrări — care conferă echilibru repertoriului de ansamblu — şi mai cu seamă cu piesele româneşti. Dacă atitudinea de perspectivă ar fi mai fermă, includerile în repertoriu mai realiste şi atitudinea de stimulare creatoare mai consecventă, socotim că s-ar evita asemenea bulversări ce ţin să devină regulă. Stabilirea repertoriului de perspectivă in muzica simfonică, In creaţia de operă, balet şi operetă, angajează azi o multitudine de factori, cheia succesului unui teatru sau a unei orchestre fiind în miinile celor ce ştiu să descuie „porţile ferecate“ ale trecutului şi „uşile laboratoarelor“ contemporane. A include un titlu inedit, atrăgător pentru marele public, din patrimoniul „dispărut“ al muzicii universale şi româneşti presupune o continuă activitate de descoperire, de investigaţie, am spune — dacă termenul nu-i sperie pe directori — de cercetare. Există partituri româneşti in cartoane încă din veacul trecut (pe care numai oamenii de specialitate le cunosc). Cum poate fi introdus atunci un asemenea titlu In repertoriu fără o susţinută muncă de seri(Continuare in pag. all-a) Dacă am confrunta declaraţiile directorilor teatrelor muzicale şi orchestrelor simfonice publicate în presă la începutul fiecărei stagiuni muzicale cu realizările Apropo de VÎRSTE VIRGIL BRADĂŢEANU Ieri sau alaltăieri, In orice caz nu cu multe zile In urmă, o vaste bună, una dintre cele multe, i-a bucurat îndeosebi pe cei maturi, nu vrem să zicem In vlrstă, că viaţa nu-i lasă să se creadă altfel decit tineri. Pe lingă Ministerul Invăţămlntului s-a înfiinţat comisia de educaţie, cu glndul la cei ce sunt şcolari, la cei ce vor fi şi — mai ales — la cei care au fost, adică la noi toţi, spre a ne ajuta să fim In pas cu vremea, In toate domeniile, tnceptnd cu acela al profesiunii, cel care reprezintă pe înalte planuri raţiunea existenţei fi împlinirea el, care dă omului suprema mulţumire a datoriei împlinite faţă de semeni fl societate. mFugit Irreparabile tempus", spunea poetul, şi timpul fuge neiertător sau blind, aşa cum e pi omul care a ştiut sau n-a ştiut ce să faci In timp cu vremea. Pentru flecare există splendidul timp al tinereţii, unicul cu doar două dimensiuni, prezent fi viitor, timp al prezentului vorace de cunoştinţe, impresii fi fapte, poate cel mai de preţ In viaţa individului, etndi se adună ceea ce trebuie si fie nesflflt. Timp al tinereţii, vlrstă de aur prin tot ceea ce este şi poate fi: etapă de temelie a vieţii, epocă a revelaţiilor , a Intilnirilor cu eroii. • (Continuare in pag. a II-a) i I IIII 11 E 1 IS 11 II s 111 III s 11 s II 3 • Manifestări consacrate Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România In aceste zile, la casele de cultură, cluburile tineretului, căminele culturale din comunele suburbane şi cluburile întreprinderilor continuă să aibă loc manifestări consacrate Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Printre acestea consemnăm pe cele de la „Ecran club“ din şoseaua Grozăveşti nr. 12 (21 octombrie, ora 15.30), Casa de cultură a sectorului 2 din str. Mihai Eminescu nr. 89 (22 octombrie, ora 16.30), Clubul uzinelor Semănătoarea (22 octombrie, ora 15), cluburile I.C.M. nr. 1 din str. Murgului şi I.C.M. nr. 2 din bd. Muncii (22 octombrie, ora 19.30) la care vor lua cuvîntul generali şi ofiţeri superiori ai forţelor noastre armate. . ..20 DE ANI DE CINEMATOGRAFIE SOCIALISTA IN ROMANIAacesta este titlul noului ciclu ce se inaugurează astăzi, ora 18:30, la Cinematecă, cu o seară de gală in cadrul căreia va fi proiectat filmul „Răsună valea", realizat in 1949 de Paul Călinescu. Această a doua premieră a peliculei va fi însoţită de o intilnire cu realizatorii, printre care amintim pe actorii Radu Beligan, Eugenia Popovici, Marcel Angelescu, Geo Barton şi pe operatorul Wilfried Ott. • Azi dimineaţa a plecat intr-un turneu peste hotare colectivul Teatrului „Ţăndărică“. Timp de aproape două luni artiştii români vor prezenta în faţa publicului din Belgia, Olanda, Norvegia şi Danemarca o serie de spectacole pentru copii cu „Elefănţelul curios“, şi pentru adulţi cu „Cele trei neveste ale lui Don Cristobal“ şi „ Cabaretissimo1“» . Preşedintele Camerei de comerţ, industrie, artizanat şi agricultură din Roma, dr. Lamperto Bertucci, care se află în ţara noastră cu prilejul Tîrgului internaţional Bucureşti, a făcut ieri după amiază o vizită la Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Oaspetele a fost primit de Dumitru Popa, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, primarul general al Capitalei. Tot în cursul zilei de ieri Lamberto Bertucci a vizitat monumente de artă, edificii arhitectonice şi social-culturale, precum şi cartierele de locuinţe Drumul Taberei şi Titan. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 6 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 13 grade, iar minima din cursul nopţii de 4 grade. Timpul probabil de mîine . Deşi relativ călduroasă, vremea va fi în general închisă, ceţoasă, cu posibilităţi de burniţă sau ploaie slabă mai ales în prima parte a Intervalului. UZINA DE MAȘINI ELECTRICE. Un nou lot de statoare In faza de control tehnic al calității. Cursă cu „obstacole “ în căutarea articolelor de sport Intre acul pescarului ,1 automobil se intercalează citeva mii de articole, toate destinate la titaporit cererii amatorilor de sportui turism. Pentru a demonstra gradul de solicitare a acestor produse, este suficient să arătăm că „Olimpici* — magazin universal cu un spaţiu de deservire doar de citiva zeci de metri pătrafi, situat pe str. Lipscani — are o vânzare medie silnică de peste looooo de lei. La aproape 100 de milioane de lei se ridică valoarea mărfurilor apeelfice destinate anual bucureştenilor .Nu ne ocupăm alei de autoturisme şi accesoriile respective). Unui asemenea volum de produse, solicitărilor mereu sporite, trebuie să le corespundă o organizare temeinică a desfacerii şi un nivel corespunzător al calităţii servirii. Dar, între acest deziderat, de altfel elementar, şi realitate este o mare discrepantă. Se poate chiar afirma că in sectorul specializat de vinzare a articolelor pentru sport şi turism, aplicarea regulilor de comerţ a rămas mult in urma altor sectoare comerciale. Căutind acul in carul cu fin Revenind la unitateaOlimpic“, nu avem pretenţia de a fi descoperit o noutate afirmînd că aici nu numai mărfurile stnt mai Înghesuite In rafturi decit sardelele, ci şi... clienţii, masaţi În faţa raioanelor pe 3—4 rinduri. Orictt ar fi de harnici vînzătorii (atît clţi sunt, pentru că nu se pot Îngrămădi mai mulţi), ei nu pot prididi, şi observă, cu părere de rău, cum mulţi cumpărători pleacă neserviţi, tracasaţi de 1 II Ieri, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, a rostit o amplă cuvîntare NEW YORK 19 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Primit cordial, preşedintele Nicolae Ceauşescu a rostit luni o amplă cuvîntare la sesiunea jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aşteptată cu vădit şi deosebit interes, cuvîntarea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a O.N.U., a polarizat, ca unul din evenimentele de majoră însemnătate, atenţia generală a reprezentanţilor statelor membre, a cercurilor politice şi ziaristice de la Naţiunile Unite. La şedinţa de luni dimineaţă erau prezenţi în sală şefi de state, de guverne, miniştri de externe ai peste 90 de ţări ,— aspect caracteristic momentelor importante din viaţa organizaţiei. „Seismograful“ politic al O.N.U. — etajul rezervat presei, sediu al birourilor marilor agenţii internaţionale, a zeci de cotidiene — trăia alerta caracteristică evenimentelor deosebite. La ora 10,40 preşedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc, a sosit la sediul Naţiunilor Unite. La intrarea monumentală rezervată şefilor de state, în întîmpinarea sa a venit directorul protocolului O.N.U. care l-a condus în sala de şedinţe. Preşedintele Consiliului de Stat a luat loc la masa delegaţiei române, pe primul fotoliu din şirul celor în faţa cărora se află plăcuţa cu inscripţia România. Alături au luat loc Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ambasadorul Gheorghe Diaconescu, şeful misiunii permanente a României la O.N.U. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care îl însoţesc pe preşedintele Consiliului de Stat al României au fost conduse în loja invitaţilor, însoţit de şeful protocolului, la ora 11,55 preşedintele Consiliului de (Continuare in pag. a IV-a) I Ziarele de dimineaţă publică CUVÎNTAREA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL ROMÂNIEI, NICOLAE CEAUŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite » PE ŞANTIERELE UNOR UNITĂŢI SANITARE. » Cit va continua jocul“ decal In planul de investiţii şi reparaţii capitale pe anul în curs — privind unităţile reţelei sanitare a municipiului — sunt cuprinse o seamă de obiective menite să contribuie nemijlocit la îmbunătăţirea condiţiilor de asistenţă medicală a populaţiei. Ne referim, printre altele, la noua policlinică din cartierul Titan, la pavilioanele anexei din Berceni a Spitalului nr. 10, la creşele pentru copii din cartierul Jiului Scînteia şi din str. Stoian Militari etc. Vizitînd unele şantiere am intilnit multe rămîneri în urmă faţă de graficele de lucru. Stadiul actual şi ritmul activităţii pe şantierul policlinicii Titan, de pildă, nu oferă garanţia că această unitate va putea fi predată, pentru mobilare şi dotare, la termenul stabilit, 31 decembrie 1970. Numărul muncitorilor este încă insuficient, deşi in prezent s-ar cere depuse eforturi suplimentare pentru recuperarea răminerilor în urmă, în special la lucrările de zidărie şi finisajele exterioare. Cele mai importante restanţe se înregistrează la executarea reparaţiilor capitale şi a unor investiţii de mai mică valoare. Sunt lucrări începute cu ani în urmă care nici Gh. Dorneanu (Continuare in pag. a 71-a) Pe teme tie rezon aşteptare. O situaţie aproape similară se poate infini şi la unităţile :Cabana* sau „Magazinul sportivilor".Există şi o excepţie la „Club sport* de pe str. Băcani, unitatea cea mai bine aprovizionată, care satisface şi solicitările cluburilor sau altor colective sportive. Aici vînzătorii se odihnesc... E drept, magazinul e aşezat cam dosnic, însă numai la 30 de metri de str. Lipscani. Cu un minimum de efort, s-ar putea populariza existenţa acestei unităţi, prea puţin cunoscute. Lipsa spaţiilor de expunere face ca multe articole să stea pa sub tejghele, Înghesuite prin diverse cotloane, acoperita de altele. Astfel, amatorii produselor respectiva pleacă, socotind că nu vor găsi ceea ce doresc. Pe da altă parte, cumpărătorii sunt nevoiţi să seplimbe" din magazin In magazin, pentru a găsi Aurel Radu Gheorghe Niculiță (Continuare in pag. a // o) INFORMAŢIA A ll-a Conferinţă de mecanică tehnică In zilele de 29—31 octombrie în Bucureşti va avea loc a Il-a Conferinţă de mecanică tehnică. Despre acest eveniment ne vorbeşte prof. emerit ing. C. C. TEODORESCU — preşedintele comitetului de organizare. — După cum atestă programul, conferinţa de la Bucureşti va aborda domeniul mecanicii tehnice, sub multiple aspecte. V-am ruga, tovarăşe profesor, să ne informaţi care sunt principalele probleme pe care cercetătorii le supun discuţiei, cu acest prilej ? — Mecanica tehnică prezintă, într-adevăr, numeroase şi variate aspecte. Conferinţa şi-a propus să evidenţieze care dintre aceste aspecte prezintă un interes practic deosebit. Astfel Secţia I, Mecanica structurilor, va pune în dezbatere probleme referitoare la elementele de construcţie . Secţia a II-a, Mecanica vibraţiilor, va veni cu exemple din sectorul construcţiilor de maşini . Secţia a II-a, Rezistenţa şi elasticitatea, va trata acest capitol sub aspect teoretic şi practic . Interviu consemnat de Roxana Costache-Gîndu (Continuare în pag. a ll-a) ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE La Phoenix (Arizona), au continuat campionatele mondiale de tir. In proba de armă liberă calibru redus 60 focuri (poziţia culcat) victoria a revenit ţintaşului Manfred Fiess (Republica sudafricană) cu 598 p. Gheorghe Vasilescu (România) a ocupat locul 6 cu 595 p. In clasamentul pe echipe, pe primul loc s-a clasat echipa Italiei cu 2 368 p, iar la numai 1 singur punct diferență reprezentativa României care cucerește astfel medalia de argint. nán In . După o lungă expediţie pe mările şi oceanele lumii Oceanograful Cousteau relevă pericolele poluării OLUAREA mărilor şi oceanelor a încetat să mai fie un simplu accident. Fenomenul a luat pe alocuri proporţii distrugătoare. Specialiştii sunt de părere că întîrzierea unor măsuri generale de protecţie şi de prevenire a intoxicării fondului natural de apă al Pământului poate afecta grav echilibrul biologic terestru şi maritim. întors recent dintr-o expediţie de câţiva ani pe mările şi oceanele lumii cunoscutul oceanograf francez Acques-Yves Cousteau a lansa un nou semnal de alarmă în direcţia combaterii, la scară mondială, a poluării. In cele 1300 de zile ale călătoriei sale cu nava Calypso, Cousteau a adunat un imens ma G. A. (Continuare In pag. a IV-a)