Informatia Bucureştiului, decembrie 1971 (Anul 19, nr. 5681-5707)

1971-12-01 / nr. 5681

4 PAGINI 30 BANI Miercuri 1 decembrie 1971 Anul XIX­­ Nr. 5681 I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ I­NFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Fiecare domeniu de activitate ia parametrii unei înalte eficienţe­ ­ Caracteristicile definitorii ale ac­tualului plan cincinal — etapă de complexă perfecţionare a producţiei materiale şi de creştere fără pre­cedent a eficienţei economice — îşi găsesc reflectare şi în sarcinile ce revin economiei municipiului Bucu­reşti. Cuprinsă în coordonatele efor­tului susţinut­­ pentru edificarea so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate în care este angajată întreaga noastră naţiune,­ viaţa economică şi socială a Capitalei va cunoaşte în prima­­jumătate a deceniului pe care-l parcurgem profunde şi semnificative mutaţii de ordin cantitativ, dar mai ales calitativ. Avînd un fundament trainic în rea­­lizările obţinute pînă în prezent, co- DIMITRIE ANCUJA secretar al Comitetului muni­cipal Bucureşti al P.C.R. tele creşterii producţiei industriale — deşi inferioare ritmurilor prevă­zute pe ansamblul economiei fapt ce confirmă politica partidului nostru de dezvoltare armonioasă, echilibrată a industriei pe întregul teritoriu al ţării — situează, în continuare, Capitala­­ pe primul loc în ie­rarhia judeţelor în ceea ce pri­veşte volumul producţiei globale. Astfel, ritmul mediu anual de creş­tere stabilit pentru industria de stat — 9 la sută — va asigura, în 1975, o valoare a producţiei industriale superioară cu 54 la sută nivelului obţinut în anul 1970. Acest raport apare şi mai semnificativ dacă vom arăta că, la sfârşitul actualului cinci­nal, într-o zi de muncă în industria Capitalei se vor realiza produse în­­sumînd cu aproape 99 de milioane de lei mai mult decit în 1970. In următorii ani, concomitent cu creşterea producţiei, in industria bucu­­reşteană se va desfăşura un amplu proces de modernizare, început încă din cincinalul precedent, care vizea­ză atît modificări structurale, cât şi perfecţionări ale tehnologiilor de lu­cru şi ale produselor aflate în fa­bricaţie. Astfel, industria construc­toare de maşini — propulsoare a pro­gresului tehnic — va deţine, in 1975, o pondere de peste 40% din produc­ţia industrială, în comparaţie cu 37 la sută cît reprezintă în prezent. Este de subliniat, totodată, că într-o serie de subramuri de vîrf, cum sînt, de pildă, electronica, electrotehnica, mecanica fină şi producţia de ma­şini unelte, ritmurile de creştere vor fi cu mult superioare celui pe ra­mură, asigurindu-se, astfel, rezolva­rea unor probleme de bază ale înzes­trării economiei naţionale cu tehnică avansată. Un loc de frunte în ceea ce pri­veşte ritmul de creştere îl deţine şi industria chimică — ramură caracte­rizată, este cunoscut, printr-o ridi­cată eficienţă economică — care, la finele cincinalului, va asigura, îm­preună cu industria constructoare de maşini, peste 50 la sută din produc­ţia industrială a Capitalei. Alt element definitoriu pentru pro­gramul de multilaterală şi intensivă dezvoltare pe care îl jalonează cin­cinalul 1971—1975 îl constituie — fapt reflectat pregnant şi în indica­torii stabiliţi pentru economia Capi­talei — orientarea fermă spre o vastă acţiune de înnoire a nomen­clatoarelor de produse în toate ra­murile. Bunăoară, aproape 60 la sută din producţia industriei electrotehnice şi 57 la sută din cea a industriei (Continuare în pag. a­­la) Sancţiune­­ sau simulacru de sancţiune? Am primit, azi dimineaţă, un telefon la redacţie : „Vă vorbeşte un cititor al ziarului (şi-a decli­nat numele şi adresa), care urmă­reşte cu interes articolele privitoa­re la necesitatea instaurării unui climat de ordine şi corectitudine în toate sectoarele de servire pu­blică. Este foarte bine că se iau măsuri aspre împotriva celor ce viciază­­acest climat. Tocmai de aceea, sunt surprins de faptul că la centrul de carne din calea Gri­­viţei nr. 150 continuă să-şi vadă snestingherit de treburi Mihai Paul, deşi cele apărute în ziar l-au ară­tat în adevărata lui lumină. Mai mult, încurajat de făptul că este menţinut, el persiflează atît cele scrise, cît şi pe cetăţenii care „în­drăznesc“ să ia atitudine împotri­va modului cum se poartă cu cumpărătorii“. ...înainte de orice, sînt necesare cîteva recapitulări, în cadrul an­chetei „Dialogul complex al bunei serviri, al solicitudinii, al com-Sorin Heiban (Continuare în pag. a III-a) 4 M­ai zilele trecute, în ca­drul unei discuţii publice, un tînăr pretindea : „Da, să mi se facă morală, dar nu aşa, cu toată lumea de faţă, ci între patru ochi“. De ce — neapărat — între „patru ochi“ ? Ca să nu fie făcut de... ruşine ! Admiţând ruşinea de... ruşine, te întrebi, logic, de ce n-a funcţio­nat ea înainte de comiterea cine ştie cărui act inacceptabil de că­tre colectivitate, ci funcţionează, relativ tardiv, după... Am spus „relativ tardiv“, deoarece şi aşa ruşinea (de oprobriul public) îşi poate avea valoarea, ca educati­vă, în forul interior al celui în cauză. Şi încă ceva: există, şi si­tuaţii în care, iniţial, dialogul se poate realmente duce între patru ochi, de vreme ce ai ga­ranţia că e vorba doar de un accident şi, totodată, ai certitu­dinea că­ eşti asculta­t deschis, cu bunăvoinţă, de pe poziţia 6­ Politeţe MIHAI STOIAN mulul care a greşit, însă ar vrea, neapărat, să se îndrepte, să în­veţe Aşadar, şi aici, în­ do­meniul dialogului adult-tînăr mai ales, pot funcţiona anumite — să le zicem doar astfel — in­stanţe Instanţa supremă, indis­cutabil, şi cea mai eficace, ra­­­mîne discuţia în colectiv, în care se asigură, înainte de toate, ob­ţinerea unor păreri diverse, con­­vergind spre unicul scop al ori­cărui colectiv: păstrarea inte­grităţii etico-morale, a echităţii în raporturile om-om, a cinstei şi demnităţii. într-o ordine de idei doar a­­parent tangenţială, aş aminti o tristă experienţă. Ora 8.20 dimi­neaţa. Intru î­ntr-un atelier de reparaţii. Trei tineri, în văzul nostru (sunt de faţă doi clienţi — orarul afişat , deschiderea ate­lierului la ora 8) îşi scot pan­talonii de... oraş, îşi îmbracă tacticoşi pantalonii de... lucru, a­­poi îşi înşiră, lent, fără grabă şi fără ruşine, şireturile. Unul din clienţi îndrăzneşte sâ-i a­­dreseze cuvîntul unuia din tinerii electricieni şi se pomeneşte cu (Continuare in pag. a III-a) \­­ LA LICEUL „ALEXANDRU SANIA". TRANSFER DE INIŢIATIVĂ DIN FABRICI ÎN ŞCOALĂ Sporul de pasiune • întrecerea în munca — expresie a răspunderii şi onoarei • Dascăli în profesie şi în demnitate civică @ Angajamentul de a depăşi planul de producţie al atelierului-şcoală — o datorie de cinste • Sentimentul comun care uneşte părinţi şi copii , munca. Cum intru pe uşa atelierului de me­canică şi a justa­­ al liceului „Alexandru Sahia“, pot citi pe un perete : „Organi­zaţia U.T.C. a anului II­I se angajează să depăşească planul de producţie cu 15 la sută şi cheamă la întrecere orga­nizaţia U.T.C. a anului III A“. Iată o chemare care conferă vîrstei atît de fragede a liceenilor o nobleţe şi un sen­timent al marilor răspunderi. De altfel, în toate atelierele, întrecerea în muncă între elevi este prezentă. Pilda propriil­or părinţi, a muncitorilor , care au venit să-i instruiască este, aşadar, urmată cu seriozitate şi entuziasm. Fapt ce reflectă bărbăţie şi demnitate, respect faţă de condiţia de elevi. Tem­a lecţiei practice scrisă pe tablă : 3) colier pentru etanşarea cablurilor cu manşoane şi 2) montajul bobinelor tip 170 S. Privesc în jur şi văd, la bancurile de lucru, elevii aplecaţi asupra menghinei sau, supravegheaţi, la maşinile aşchietoare, încercînd să execu­te cît mai corect operaţiile prevăzute în planul tehnologic. „Azi lucrez cu 16 elevi din anul I, îmi spune maistrul Tănase Sofronie de la F.C.M.E., întreprinderea care patronează atelierul. Avem de rea­lizat 50 de bobine pe care le vom livra fabricii. Din planul de producţie al în­treprinderii, am extras un plan pentru atelierul şcoală. La fel face şi „Progres VI. ”. (Continuare la pag. a III-a) Elevul Virgil Dincă, din anul I A, învaţă să execute la strung, în atelierul de mecanică şi ajustaj al liceului „Alexandru Sahia”, îndrumat de muncitorul Petre Neacşu de la F.C.M.E., piuliţe cu filet patrat pentru dotarea propriului atelier. 0 i CU PLANUL PE 11 LUNI DEPĂŞIT­ E Concentrîndu-şi eforturile pen­tru utilizarea judicioasă a potenţia­lului tehnic şi a timpului de lucru colectivele din UNITĂŢILE INDUS­TRIALE ALE SECTORULUI 3* au obţinut remarcabile succese in acti­vitatea productivă. Din datele preli­minare rezultă o depăşire a planu­lui producţiei , marfă vîndută şi în­casată în valoare de peste 247 mili­oane lei, concretizată în însemnate cantităţi de produse deosebit de im­portante pentru economia naţională , 2 500 tone laminate finite pline, 1 500 tone ţevi din oţel, precum şi utilaje tehnologice pentru industria chimică. Rodnicul bilanţ obţinut se datorează, in principal, colectivelor de muncă de la­ uzinele „Neferal“, „23 August”, F.C.M.E., Uzinei de mecanică fină, întreprinderii „Mătasea populară“, Filaturii de lină pieptănată. o Mai buna organizare a produc­ţiei şi a muncii a permis colectivelor din UNITĂŢILE INDUSTRIALE ALE SECTORULUI 2 să realizeze, la sfîr­­şitul celei de a 11-a luni a anului, o producţie globală suplimentară in va­loare de circa 30 milioane lei. Spo­rul de producţie obţinut depăşeşte cu aproximativ 15 la sută angajamentul asumat în întrecere pe întregul an. Fabricile „13 Decembrie”-ulei. ..Su­veica“, „Sintofirm”, moara „Dîmbo­viţa”, C.T.L. Pipera, uzina „Electro­nica”. I.P.R.S.­Băneasa se numără printre unităţile care şi-au adus o contribuţie însemnată la acest succes,­­ îndeplinindu-şi, cu şapte zile înainte de termen, sarcinile de plan la indicatorii producţiei globale şi marfă pe 11 luni ale anului, colecti­vul întreprinderii „MACUL ROŞU” a înscris pe graficul întrecerii, la sfîrşitul lunii trecute, însemnate suc­cese , o producţie suplimentară in valoare de 5,6 milioane lei. AU CUVÎNTUL COLABORATORII CASELOR DE CULTURĂ Sondajul sociologic şi diversitatea manifestărilor • Dialogul-eficientă formă de comunicare a noutăţilor • Actul artistic şi universul spiritual al publicului • ATENŢIE! „Fotoliul galben" e ocupat de...­­ # Seara juriştilor-şcoala a educaţiei cetăţeneşti Interlocutori : scriitorul DUMITRU ALMAŞ ; prof. univ. dr. ing. ALEXANDRU ISOPESCU ; prof. CONSTANTIN NASTA ; juristul NICULAE RADULESCU-BOTICA ; prof. EMIL STANCU ; coregraful SEVER TITA — Afişul care invită la o manifes­tare sau alta a casei de cultură con­semnează adesea numele unor cunos­cuţi scriitori, plasticieni, compozitori, ale unor reputaţi specialişti în diverse domenii ale ştiinţei, producţiei, vieţii social-politice. Şi nu puţini dintre aceştia, care conduc dezbateri, pre­zintă expuneri, participă la simpo­zioane, prefaţează spect­acole, şi-au asumat, dincolo de rolul de invitaţi ocazionali, atribuţii permanente în activitatea caselor de cultură. Ca membri ai consiliilor de conducere, sunt colaboratori apropiaţi ai direc­torilor şi metodiştilor, adevăraţi ani­matori ai vieţii spirituale din­­cartie­rele oraşului. Ce ne-a determinat să discutăm cu cîţiva dintre ei ? Ne-a interesat, cu Decădere, ecoul pe care opiniile, ideile, propunerile acestor oameni — rod al cunoaşterii nemijlo­cite a acţiunilor cultural-educative, al propriei lor experienţe in acest domeniu — l-ar putea avea in rîndul tuturor celor meniţi să conceapă şi să organizeze programele, cu multiple valenţe educative, în case de cultură, cluburi si dincolo de zidurile acesto­ra. Deci, un schimb de experienţă, E. Comarnescu (Continuare în pag. a ll-a) ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R în ziua de 30 noiembrie 1971 a avut loc şe­dinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat, ca invitaţi, miniştri şi alţi con­ducători ai unor organe centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a exa­minat proiectul de lege privind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România şi pro­iectul de lege cu privire la regimul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Ambele proiecte vor fi supuse dezbaterii publice şi prezentate spre legiferare Marii Adunări Naţionale. Au fost examinate, de asemenea, proiectele de decret cu privire la asigurările de stat şi la organizarea şi funcţionarea Administraţiei Asigurărilor de Stat, care urmează să fie su­puse spre aprobare Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Comitetul Executiv a hotărît reducerea, cu începere de la 1 decembrie 1971, a preţurilor cu amănuntul la aparatele de radio din pro­ducţia internă în medie cu 22 la sută şi la tele­vizoare în medie cu 18 la sută. Comitetul Exe­cutiv a trasat Ministerului Industriei Construc­ţiilor de Maşini sarcina de a elabora un pro­gram de măsuri pentru reducerea preţului de cost, diversificarea producţiei de aparate de radio şi televizoare, pentru mai buna organi­zare a activităţii centrelor de reparaţii în acest domeniu. Comitetul Executiv a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-eco­­nomici ai unor lucrări de investiţii care ur­mează să fie puse în funcţiune în actualul cin­cinal şi a stabilit măsurile ce trebuie luate de către ministere, centrale industriale şi între­prinderi pentru folosirea mai bună a capaci­tăţilor de producţie, pentru pregătirea forţei de muncă necesare şi asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice pentru extinderea schim­bului doi şi trei de lucru în industrie, în încheierea şedinţei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat unele problemee ale activităţii curente. v\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\m In imagine, laboratorul de analize al Fabricii de biscuiți „1 Mai“. Revenim­ AZI SCADENŢA, DAR... ŞANTIERELE EDILITARE AU ÎNCĂ RESTANŢE O recentă dispoziţie a Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular al muni­cipiului Bucureşti prevede ca toate în­treprinderile care au autorizaţii pentru a executa lucrări subterane să închidă şantierele până la data de 1 decembrie. Adică astăzi. Prevederea în cauză este cît se poate de firească, mai ales dacă avem în vedere faptul că zăpada nu va întîrzia să-şi facă apariţia, îngreunând circulaţia. In urmă cu cîteva zile, for­mulam, prin intermediul rubricii noastre cotidiene , întrebare — în acest sens *— pe adresa Direcţiei de drumuri şi spa­ţii verzi. în răspuns, am fost asiguraţi că se vor lua toate măsurile necesare în scopul urgentării unor lucrări res­tante din cîteva artere-cheie de circu­laţie şi că la data de 1 decembrie, dis­poziţia Comitetului Executiv va fi res­pectată. Am revăzut la ora „scadenţei”,­ împreuna cu ing. Dan Simionescu, di­rector adjunct al sus-numitei direcţii cîteva dintre obiectivele vizate. Pe calea Rahovei, şantier care a de­venit „faimos“ datorită prelungirii ter­menului de efectuare a lucrărilor , au fost degajate o parte dintre trotuare. în zona uzinei „Electromagnetica“, a fost pregătit tronsonul care va rămîne deo­camdată la nivel de beton (o porţiune de circa 1000 metri). între numerele 240 şi 260, IDER mai are de montat un cablu de joasă tensiune — chestiune de 2—3 zile (o primă depăşire a termenului, deci­­). în orice caz, despre posibilitatea de a se încheia astăzi lucrările nu poate fi vorba, şantierul urmînd să-şi desfăşoare activitatea în continuare, pe tronsoane scurte. Ar fi cit se poate de util ca să se degajeze mai repede pămîntul şi da pe căile de acces spre staţiile de tram­vai. Pe şoseaua Olteniţei, punctul nevralgic îl constituia, cu cîteva zile în urmă, o porţiune de vreo 60 de metri, ultimul tronson dintre Şura Mare şi piaţa Şer­­ban Vodă, încă desfundată. S-a reuşit însă să se toarne betonul, toată porţiu­nea fiind marcată şi închisă circulaţiei. Pămîntul şi piatra au fost strînse pe in­tervalul dintre rigolă şi trotuar, pentru a nu împiedica accesul pietonilor. Ală­turi, pe strada Brîncoveanu, se executau lucrările la trotuar — începute concomi-Octavian Andronic (Continuare în pag. a III-a) BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 5 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme re­lativ umedă cu cel mai mult noros. Precipitaţii sub formă de burniţă şi ploaie. Vînt în general slab. Tempera­tura minimă va oscila între 1—3 grade, iar maxima între 6—8 grade. Dimineaţa şi seara ceaţă. Pentru 3, 4, 5 decembrie . Vreme în general umedă şi în răcire uşoară. Cind va reintra in circuitul public muzeul „A Simu" ? De aproape un an, muzeul de artă al muni­cipiului, „A. Simu“, e inaccesibil vizitatorilor. Motive ? Substanţiale reamenajări ale clădirii, în scopul adecvării sălilor unor restructurări ale modului de expunere. Cure durata de des­făşurare a lucrărilor (ale constructorilor şi mu­zeografilor) este destul de mare, întrebăm di­recţia muzeului : cînd va reintra această valo­roasă colecţie de artă în circuitul public ? întrebarea de ier! Referitor la întreba­rea : „De ce întîrziem­ în livrarea instalaţiilor electrice de încălzire î” am primit două răs­punsuri, din partea coo­perativelor: „Electrobo­­binajul“ şi „Metalocas­­nica“, în primul, tov. Ion Belciug, şeful ser­viciului comercial de la „Electrobobinajul“ con­firmă că, într-adevăr, se înregistrează restan­ţe către I.C.R.M. la li­vrarea aerotermelor, dar că se fac eforturi pen­tru ca restanţele să fie eliminate. Se ştie că ae­­roterma realizată la a­­ceastă cooperativă are performanţe tehnice su­perioare (consum mi­nim de curent electric şi calorii corespunză­toare, la încălzirea lo­cuinţelor), dar, din pă­cate, deşi posibilităţi ar exista, nu s-au creat condiţii pentru mărirea capacităţii de fabrica­ţie. Aceeaşi soartă ur­mează să o împărtă­şească două noi pro­duse — un calorifer e­­lectric cu elemente (funcţionează fără ulei) şi un injector pulve­­rizator (pentru încălzi­rea electrică a sobelor de teracotă) care sunt prevăzute a fi livrate magazinelor abia în tri­mestrele III—IV ale a­­nului viitor. Din partea cooperativei „Metalo­­casnica“, ne-a răspuns tov. Miron Popa, vice­președinte, care in­formează că în maga­zinele de prezentare ale cooperativei (pe str. Smîrdan nr. 41 şi la u­­nitatea din Avrig 63) se vor găsi cantităţi de sobiţe electrice „Ideal“,­ solicitate de populaţie. De asemenea, se află în probe tehnologice un nou tip de sobiţă elec­trică ce va fi­­ în cu­rînd în magazinele coo­perativei. Un adevăr (in sfirşit) redescoperit in activitatea de gospodărire şi întreţinere a fondului locativ Organizarea „de pe scaun“ şi­­controlul prin telefoni nu rezolvă carenţele de fond in activitatea I.C.R. la I.C.R. şi I.A.L. în gospodărirea a­­vutului obştesc, pe de altă parte, există o strînsă interdependenţă. Acest fapt a reieşit, cu prisosinţă,­ cu prilejul a­­nalizei efectuate, zilele trecute, de con­ducerea Direcţiei generale de gospo­dărie locativă , în prezenţa lov. " V. Lixandru, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al mu­nicipiului, cu participarea tov. Dumitru Popescu, procuror șef al Capitalei, lo­cotenent colonelului Valeriu Cozraan, șeful serviciului economic din I.M.M.B. și a altor factori responsabili în activi­tatea de control din cadrul C.P.M.B. Intr-adevăr, ce înseamnă,­­de pildă, 896 000 lei plătiţi nelegal pentru mano­peră, sumă nerecuperată pînă la 30 oc­tombrie a c. ? Aceasta evidenţiază, cu pregnanţă, sistemul nociv al raportări­lor fictive. Lucrările, tergiversate cu lunile, apăreau, pe hîrtie, ca reali­zate şi decontate, deşi, în multe cazuri, măcar sesizările cetăţenilor, dacă nu un control temeinic, erau de natură să pună stavilă cîştigurilor fără muncă. Pe de altă parte, risipa, furtul de ma­teriale, au înregistrat o altă pierdere de 518 000 lei, trecuţi la capitolul de­numit „depăşiri nejustificate de consum specific de materiale“. Or, dacă aceste „depăşiri nejustificate“ au reuşit să a­­pară în scriptele întreprinderilor, de cite ori mai mare este valoarea mate­rialelor care, nefiind introduse în lu­crări (cauza principală a deficienţelor de calitate), au fost vîndute pe sub mină de elementele necinstite, ajungînd pînă în... Vrancea ? Au existat, în cadrul analizei, luări de poziţii ferme, în care, directori de Aurel Radu (Continuare în pag. a III-a) Intre nerealizarea reparaţiilor la ter­men, calitatea necorespunzătoare a u­­nor lucrări, nesatisfacerea corectă a obligaţiilor asumate faţă de populaţie, pe de o parte, şi carenţele semnalate H85HB55E5S® JP© 4mt . 1 I is i­n­­ îî I nume 15 noi sortimente . In cursul lunii trecute la în­treprinderea „Aurora" s-a lărgit gama produselor fabricate cu încă 15 sortimente noi. Este vorba de ţesături din tercot executate din fibre poliesterice în combinaţie ca fire de bumbac, ceea ce oferă produselor un grad înalt de neşifonabilitate. în plus, desenul noilor articole — „Alpin“, „Boe­ma“, „Hercule“ „Lido“, „Palas“ — este în relief, reprezentînd di­ferite forme geometrice sau flo­rale. Noile modele vor putea fi găsite în curînd în unităţile co­merciale de specialitate,­­ în suita de evocări iniţiată de Academia Republicii Socialiste România la Casa oamenilor de ştiinţă (Piaţa Cosmonauţilor nr. 9). Ahîine, la ora 19, are loc o în­­tîlnire cu acad. Iorgu Iordan. Dis­tinsul nostru filolog va evoca unele acţiuni ale intelectualilor români împotriva fascismului şi a reacţiunii. Urmează un program artistic susţinut de corul „Madri­gal“ dirijat de Marin Constantin. „ Punctul de informare şi do­cumentare de la Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, pune la dispoziţia propagandiştilor, agi­tatorilor, a cursanţilor formelor de învăţămînt politic, a tuturor salariaţilor o bogată bibliografie, în imagine , un grup de propa­gandişti pregătindu-şi expunerile. PREMIUL ZILEI LA MAGAZINUL „VICTORIA“ în toată perioada „Lunii ca­dourilor“, magazinul univer­sal „Victoria” va oferi zilnic, cumpărătorilor săi cîte un pre­­miu în obiecte, în valoare de 100 lei. La raioanele magazi­nului, clienţii vor primi o dată cu mărfurile cumpărate şi un tichet cu un număr. Acesta va fi introdus într-o cutie situată la ieşire. După orele de în­chidere se va proceda la tra­gerea la sorţi­ . Numărul câş­tigător va intra in posesia pre­miului zilei. • Comitetul organizaţiilor U.T.C. din unităţile sanitare organizează mîine, la ora 18, la Clubul muncitorilor sanitari din Capitală, o masă rotundă cu tema „Normele de compor­tament — cerinţe şi realitate”. « Avînd în vedere succesul de care s-a bucurat spectaco­lul de poezie română „O soare la museu“, susţinut de actorul Tudor Gheorghe pe „scena” Muzeului literaturii române, din str. Fundaţiei nr. 4, pro­gramul se repetă astăzi şi mîine, la ora 19.30, precum şi în zilele de 7 şi 11 decem­brie, la aceeaşi oră. Biletele pot fi procurate de la sala muzeului. D PRIN CAPITALELE LUMII Praga-oraş veşnic tînăr Corespondenţă de la C. PRISACARU e pe înălţimea unde se află vestitul castel Hradcany, de sub turnurile svelte ale catedralei sfîntului Vit, poţi cuprinde cu privirea panorama întregului oraş. Praga milenară, co­moară de clădiri maiestuoase şi opere de artă făurite cu pasiune şi dragoste de generaţiile trecute, şi Praga contemporană — oraşul muncii — Praga socialistă. (Continuare în pag. a IV-a) V

Next