Lupta Sibiului, decembrie 1949 (Anul 6, nr. 103-127)
1949-12-01 / nr. 103
Pagina a „LUPTA SIBIULUI ANUL I (VI) — Nr. 103 (1394) Intensificarea acţiunii de culturalizare a maselor muncitoare în lunile de iarnă, sarcină principală a Secţiei Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc Constituirea pe baza Legii Sfaturilor Populare a Comitetelor Provinorii ca organe ale puterii populare locale de Stat, a însemnat în viaţa politică a Republicii noastre unul din marile acte revoluţionare, înfăptuite de Partidul Muncitoresc Român. Atribuţile numeroase, trecute pe seama Comitelor Provizorii, au simplificat aparatul de Stat, au grăbit efectuarea multor operaţiuni de intrier local şi au dus în acelaşi timp la creşterea prestigiului forurilor locale. Activitatea Comitetelor Provizorii îmbrăţişează toate sectoarele de muncă şi trebue să le îmbrăţişeze, viaţa însăşi impunând acest caracter unitar. Nu există ramură de activitate, indiferent de ce ordin, care să poată fi privită judecat, înfiinţarea Comitetul Provizorii este venită tocmai pentru a pune capat pe de o parte caracterului vechiu şi anarhic de organizare a vieţii Sta-tului, iar pe de altă parte caracterului său arbitrar de compartimentare în sec- toare izolate unul faţă de altul. Prin secţiile sale, Comitetul Provizoriu urmăreşte întreg ansambul de probleme al oraşului sau judeţului. A neglija un sector în favoarea altuia înseamnă a lucra în afara realităţilor vieţii, înseamnă a nu ţine seama de faptul că toate ramurile de activitate atât de ordin administrativ, economic, financiar, cât și de ordin educativ sau cu lumii, sunt strâns legate unele de alte înseamna a uita că progresul dintr'un sector de muncă este legat de progresul din celelalte sectoare. Printre celelalte probleme de care treime să se îngrijească Comitetele Provizorii pe linia construirii socialismului în ţara noastră, arta şi cultura ocupă un loc deopotrivă de însemnat. Organizarea, îndrumarea şi controlarea desfăşurării în bune condiţiuni a întregii vieţi artistice-culturale a oraşului nostru are în sarcina Secţiei Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc. In bună măsură această secţie sub conducerea atentă a tov. Ion Ghiţiu şi-a cunoscut sarcinile importante care îi stau în fţă Aşa de exemplu activizarea Ateneie Popu are şi permanentizarea aceste activităţi a constituit o preocupare, care în sfârşit, prin reorganizarea colectivelor de conducere, a început să dea roade, contribuind la ridicarea nivelului cu tural al maselor muncitoare. Prin activizarea celor trei Atenee Populie se deschide maseor muncitoare din cartiere posibilitatea de a avea o viaţă artistică culturală proprie. Numai în luna octomvrie, Ateneul Popular „Ştefan Gheorghiu” a reuşit să strângă în jurul manifestaţilor sale peste 1703 de spectatori. La fel de masivă şi în plină creştere este participarea martor la celelalte două Atenee Populare, fapt cae dovedeşte setea crescândă a oamelor muncii de a se instrui şi dragostea cu care înţeleg să sprijine viaţa artistică-culturală proprie a cartierelor lor.. Pentru asigurarea unui nivel cât mai ridicat al acestor manifestaţii, Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu, în înţelegere cu Direcţiunea Teatrului de Stat, a repartizat celor trei atenee câte un responsabil artistic din rândul actorilor Tatru ui. Este* o mă ură binevenită care a fost adoptată şi de către Secţia Educaţie şi Cultură a Corsi iu ui Sin.i.al Judean petru ficare echipă artistică muncitorească în parte. Un alt aspect pozitiv al activităţii Ateneelor Populare sunt orele de audiţie la radio pentru copii, care au loc în fiecare Duminecă dimineaţa. Amenajarea în condiţiuni optime, a Bibliotecii ASTRA, prin rezolvarea problemei caloriferului — condiţie esenţială pentru lunile de iarnă este o parte pozitivă a activităţii administrative a secţiei Artă şi Cultură. Dacă acestea sunt aspectele pozitive concrete pe care le putem aprinde din activitatea din ultimul timp a Ateneelor Populare, aceste aşezăminte de cultură înfiinţate încă acum un an, cu un scop bine determinat, (trezirea dorinţei mailor muncitoare de a-şi ridica nivelul artistic, cultural, politic şi ideologic) şi prin care de fapt trebue dusă în primul rând munca de culturalizare în masă, rezultatele obţinute până acum nu ne pot nici pe d f parte mulţumi. Deşi peste puţin timp ateneele populare vor intra în cel de al doilea an de când fiinţează, trebue să constatăm că Secţia de Arta şi Cultură a Comitetului Provizoriu Orăşenesc nu a avut decât în ultimul timp elementul corespunzăto dicit a-i încredinţeze responsabilitatea acestor aşezăminte de cultură, înlocuirea responsabilei cu Ateneele Populare, tov. Lucia Bobanga, care a dovedit zilnic lipsa oricărui ataşament faţă de problemele culturale şi artistice, s-a impus de urgenţă şi a fost binevenită. Desigur lipsa unui element corespunzător sarcinilor deosebite pe care le pure activitatea culturală în cadrul arenelor populare a fost cauza principală a defecţiunilor înregistrate până acum. Aceasta nu poate însă scuza Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu de lipsa principală a ateneelor populare, care este aceea de a nu avea încă nici până astăzi echipe artistece proprii. Singur Ateneul „Ştefan Gheorghiu” şi-a înjghebat o echipă de cor, iar Ateneul „Ilie Pistibe’ una de dansuri populare. Ateneul „Varne Roaită” nu are încă une» formaţie artistică proprie. Nici urul din cele trei atenee populare nu are echipă de teatru şi recitări. Di.: această cauză sur.t r p.rl z te ec' ne artistice muncitoreşti cu program adecvat pregătit adesea în pripi. Ateneul „Vasile Roaită” nu are deasemenea încă un sediu propriu din care cauză birourile biblioteca şi sala de lectură nu au un adăpost corespunzător, deşi conducerea Ateneului a făcut repte intervenţii, indicând şi clădirile diponibile cărora li s’ar putea da această destinaţie. In general bibliotecile stenelor „Ile Pintilie” şi „Vasile Roaită” au încă o activitate destul de slabă şi din cauza lipsei de preocupare a bibliotecarilor, care trebue să fie de fapt nişte agitatori, elemente din cele mai capable şi bine documentate asupra importanţa sarcinilor ce le revin. Având în vedere că cele trei Atenee Populare din oraşul nostru se află în întrecere în cinstea zilei de 21 Decemvrie, ar fi nimerită ocazia ca la cele trei obiective fixate, să se adauge şi acela al formării de echipe artistice proprii. Ateneele „Vasile Roaită” şi „Ilie Pintilie”, mai cu seamă, au sarcina deosebită de a ridica şi antrena în munca artistică-culturală elementele muncitoreşti cele mai talentate care abundă în cartierele unde au fost înfiinţate tocmai pentru acest scop. Şezătorile serale de lectură în grupuri sunt aproape necunoscute. Ţinând cont că în cartierele periferice ale oraşului mai bântite, încă superstiţii, că de acum am întrat în sezonul da iarnă când viaţa artistica-cultureli a oraşului nostru va trebui să culmineze, sarcinile ce revin Secţiei Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc impun o atenţie deosebită. Pentru ca lipsurile numeroase înregistrate în primul rând în activitatea ateneelor să fie cât mai grabnic înlăturate, secere o mai intensă şi planificată muncă pe teren, aproape numai pe teren. Dar nu numai în ceea ce priveşte ateneele, Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc va trebui să-şi îmbunătăţească activitatea de până acum, dar şi în ceea ce priveşte Filiala Sibiu i a Uniunii Scriitorilor din RPR, Teatrul de Stat, Filarmonica de Stat, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Ştiinţe Naturale, etc. Aşa de exemplu Filialei Uniunii Scriitorilor şi Cenaclului literar „Orizonturi Noui” va trebui să dea un ajutor efectiv, nu ca până acum, în organizarea de şezători literare publice în condiţiuni optime, precum şi în acţiunea de înfiinţare a cercurior literare de pe lângă atenee şi fiecare întreprindere. De asemenea, fraţia Ară şi Cu tură va trebui si orgazeze vizitarea Î11 colectiv, pe fabrici, întreprinderi şi şcoli, a muzeelor oraşului nostru. Aces te muzee sunt în bună măsură încă necunos- I cute în rândul oamenir muncii din oraşul nostru, ele find v.Vt. to neorganient ( şi mai mult, de turişti. Ura din sarcinile principele rare va trebui să preocupe şi pe viitor Secţia Artă şi Cultură va trebui să fie organizarea de vizite colective însoţite de ghizi. Cât priveşte activitatea cercului artiştilor plastici din oraşul nostru şi cea a Ansamblului de cântece populare „Cindrelul”, ambele al Sindicatului salariaţilor din instituţiitide artă şi cultură, acestea după cât se pare n’au preocupat până de curând decât sporadic Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc, deşi lipsa unui sprijin a fost simţită în activitatea acestor două mari şi importanta grupări artistice ale oraşului. Aşa de exemplu mulţi artişti plastici lucrează în condiţiuni nefavorabile, dată fiind lipa unui atelier comun unde să-şi potă desfăşura în voie activitatea creatoare, care se cere deasemena îndrumată. Marea dorinţă a artiştilor plastici din oraşul nostru este de a avea un atelier comun pentru artă decorativă şi un al doilea atelier pentru stuba de pictură, în ultimul timp şi în urma completării personalului Secţiei Artă şi Curerii a Comitetului Provizoriu orăşenesc cu tov. Paul Constant, în calitate de inspector de artă, siau luat mai multe măsuri de organizare şi îmbunătăţire în primul rând a funcţionării ateneelor Menţionăm cazul Ateneului Popular „Vasile Roaită” care îşi va termina peste câteva zile amenajarea scenei frampe şi solid construită în localul Şcoalei Elementare din str. Lupeni Deasemeni, ateneele „Hip Pintilie” şi ,,Vacile Realtă” au fost de curând înzestrate cu câte un pian, iar înfiinţarea unui al patrulea ateneu în cartierul Dumbrava a început să constitue o preocupare care după câte se pare va fi soluţionată cât de curând. Această iniţiativă a stârnit în rândurile locuitorilor cartierului un viu entuziasm. Luând necontenit exemplul realizărilor din Uniunea Sovietică, Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc va trebui să continue în lunile care urmează organizarea şi îndrumarea activităţii culturale a oraşului cu şi mai multă intensitate, privind cu toată seriozitatea adevărul că sarcina construirii socialismului nu poate fi despărţită de aceea a înfăptuirii revoluţiei culturale. Lunile de iarnă în care intrăm sunt un minunat prilej pentru a continua opera de lichidare a întunericului lăsat de regimurile burghezo-moşiereşti, de intensificare a activităţii culturale. I dm cinstea celei de a 70-a amimisăci a taixasului Stalin vor apare în Editura PMR II I. V. STALIN I. V. STALIN I. V. STALIN I. V. STALIN I. V. STALIN S. M. PETROV OPERE Vol. 4 Marxismul şi problema naţiortal-coloniala Problema naţională şi leninismul Anarhism sau socialism Cuvântare ţinută la primul Congres al colhoznicilor adarnici din URSS A patrulea volum al Operelor lui I. V. Stalin Cani*mil Cultural „23 August“ din comuna Sura Mare tu plină cetîuilete pentru ridiearea vueîuluî cultural al făpânimil muneitoare In cinstea zilei de 21 Decem-I vrie, cea de a 70-a aniversare 1 I a Marelui Stalin, Căminul Cui-1 I tural „23 August” din comuna Șura Mare, prin colectivul său de conducere şi-a propus inten- sificarea muncii pe tărâm cultural. In acest scop, colectivul Căminului şi-a luat angajamentul de a organiza şezători în fiecare Marţi seara, în sala de lectură a Căminuui,unde UFDR istele şi membrii organizaţiior de masă să se adune, să lucreze de mână, să citească cărţi sau să asculte emisiunile de la radio. Totodată şi-a mai luat angajamentul ca în fiecare Duminecă să organizeze serbări cu program artistic şi cultural. Colectivul bibliotecii şi-a luat ca sarcină să intensifice difuzarea cărţilor, antrenând la cititul lor toată ţărănimea muncitoare din comună, iar în săptămâna dela 21—30 Noemvrie să fie distribuite 150 voume. Pentru faptul că în bibliotecă nu sunt cărţi în limba germană pentru conlocuitorii saşi, colectivul a luat hotărirea să cumpere şi astfel de cărţi în cursul acestei săptămâni. Corul Căminului Cultural „23 August”, ce se compune în prezent din 65 persoane, şi-a intensificat pregătirile pentru a se prezenta la concursul pe plasă ce va avea loc la Turnişor. Pe lângă toate acestea, colectivul Căminului se preocupă îndeaproape şi de procurarea materialelor necesare pentru confecţionarea a 20 bănci noui pentru sala festivă a căminului, care vor fi gata la 21 Decemvrie a. c, precum şi pentru completarea ornamentelor în toate sălile cominuui. Comitetul Provizoriu din comună şi-a luat sarcina de a aproviziona Căminul Culural cu lemnele necesare pe timpul iernii. Urmând linia trasată de Partid, şi realizânduşi angajamentele luate, Căminul Cultural „23 August” din comuna Şura Mare va fi într’adevăr la înălţimea sarcinilor ce le are pentru ridicarea nivelui politic şi cultural al oamenilor muncii. Ioan Drăgușin, coresp. Ce să citim Zaharia Banii: „Comandanţi ai opiniei publice“ Editura C.G.M. Prezentând activitatea rodnică şi loa corespondenţilor de presă, contribuţia lor însemnată la lupta întregului popor pentru o viaţă liberă şi fericită, broşura aceasta constrtue un imbold pentru masele largi populare, de a participa la munca de presă şi ne oferă învăţăminte folositoare depre felul cum trebue dusă munca unui corespondent de presă. Autorul ne arată că în urma eliberării ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică şi în urma marilor reforme structurale, a fost descătuşată forţa creatoare a maselor muncitoare şi dorinţa lor de a scrie despre tot ce-i intemesează, dorinţă care se manifestă din zi în zi mai mult. La oraşe şi sate numărul corespondenţilor de presă recrutaţi din rândul oamenilor muncii cresc cu fiecare zi, aşa cum presa burgheză —scrisă de shnbriaşii capitaliilor exploatatori ale căror interese le apărau, — n’a avut şi nici n’ar fi putut avea niciodată. In Uniunea Sovietică şi înţările cu democraţie popu’ară ziarul este, după cum a arătat Lenin, un propagnet, agitator şi organizator colectiv al maseor ! Presa apără interesele celor ce muncesc , şi e pusă în slujba ridicării nivelului lor politic şi cultural. In aceste ţări, 1 I corespondenţi de presă sunt firele nu-1 EUGEN ANDREI S meroase prin care ziarele caută a fi • cât mai strâns legate de moare muncitoreşti, * le sta în ajutor în tot ceea ce le interesează şi le frământă în nume» şi lupta lor pentru construirea unei huni noui. Partidul Muncitoresc Român urmând exemplul Uniunii Sovietice a dat o importanţă deosebită creării unei prese de tip nou şi strângerii în jurull ei a miilor de corespondenţi din rândul oamenilor muncii. Aceşti corespondenţi se preocupă de problemele prie mai variata Pe primuldlan sunt puse problemei construcţiei socialiste. Se popularizează lntreprinderile unde munca este bine organizată, fruntaşii în producţia şi metodele lor de muncă. In acelaşi timp sunt scoat la iveală lipsurile şi se ara® căile de urmat pentru înlăturarea lor. Lupta muncitorimii şi a ţărănimii împotriva exploatării, preocupările lor de a-şi ridica nivelul profesional, politic, cultural şi ideologic, acestea sunt protemele de care se ocupă corespondenţii de presă. Activitatea corespondenţeii de presă a luat la noi în ţară o desvoltare mare. Numai „Scânteia” şi „Viaţa S ilicală” au primit în primele trei luni ale anului 1949, 14.868 de corespondenţe de la 7.596 corespondenţi „Viaţa Sindicală" are 1000 corespondenţi voluntari permanenţi şi primeşte zilnic circa 100 de corespondenţe.