Lupta Sibiului, decembrie 1949 (Anul 6, nr. 103-127)

1949-12-01 / nr. 103

Pagina a „LUPTA SIBIULUI ANUL I (VI) — Nr. 103 (1394) Intensificarea acţiunii de culturalizare a mas­elor muncitoare în lunile de iarnă, sarcină principală a Secţiei Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc Constituirea pe baza Legii Sfaturilor Populare a Comitetelor Provinorii ca or­gane a­­le puterii populare locale de Stat, a însemnat în viaţa politică a Republicii noastre unul din marile acte revoluţionare, înfăptuite de Partidul Mun­citoresc Român. Atribuţi­­­le numeroase, trecute pe seama Comit­e­lor Provizorii, au simplificat aparatul de Stat, au grăbit efectuarea multor operaţiuni de intr­ier local şi au dus în acelaşi timp la creş­terea prestigiului forurilor locale. Activitatea Comitetelor Provizorii îm­brăţişează toate sectoarele de muncă şi trebue să le îmbrăţişeze, viaţa însăşi impunând acest caracter unitar. Nu e­­xistă ramură de activitate, indiferent de ce ordin, care să poată fi privită j­ude­cat, înfiinţarea Comitet­ul Provizorii­­ este venită tocmai pentru a pune ca­­pat pe de o parte caracterului vechiu şi anarhic de organizare a vieţii Sta-­­­tului, iar pe de altă parte caracterului­­ său arbitrar de compartimentare în sec-­­ toare izolate unul faţă de altul. Prin secţiile sale, Comitetul Provizoriu ur­măreşte întreg ansamb­ul de probleme a­l oraşului sau judeţului. A neglija un sec­tor în favoarea altuia înseamnă a lucra în afara realităţilor vieţii, înseamnă a nu ţine seama de faptul că toate ramurile de activitate atât de ordin administrativ, economic, financiar, cât și de ordin educativ sau cu­ lumii, sunt strâns legate unele de alt­­e înseamna a uita că progresul dintr'un sector de muncă este legat de progresul din ce­lelalte sectoare. Printre celelalte probleme de care tre­ime să se îngrijească Comitetele Pro­vizorii pe linia construirii socialismului în ţara noastră, arta şi cultura ocupă un loc deopotrivă de însemnat. Organizarea, îndrumarea şi controlarea desfăşurării în bune condiţiuni a întregii vieţi ar­­tistice-cul­turale a oraşului nostru are în sarcina Secţiei Artă şi Cultură a Co­mitetului Provizoriu orăşenesc. In bună măsură această secţie sub conducerea atentă a tov. Ion Ghiţiu şi-a cunoscut sarcinile importante care îi stau în f­ţă Aşa de exemplu activizarea A­ten­ei­e Popu are şi permanentizarea acest­e ac­tivităţi a constituit o preocupare, care în sfârşit, prin reorganizarea colectivelor de conducere, a început să dea roade, contribuind la ridicarea nivelului cu tu­ral al maselor muncitoare. Prin acti­vizarea celor trei Atenee Populie se deschide maseor muncitoare din cartiere posibilitatea de a avea o via­ţă ar­tistică culturală proprie. Numai în luna octomvrie, Ateneul Popular „Ştefan Gheorghiu” a reuşit să strângă în jurul manifestaţilor sale peste 1703 de spec­tatori. La fel de masivă şi în plină creştere este participarea mart­or la ce­lelalte două Atenee Populare, fapt ca­e dovedeşte setea crescândă a oame­­lor muncii de a se instrui şi dragostea cu care înţeleg să sprijine viaţa artis­­tică-culturală proprie a cartierelor lor.. Pentru asigurarea unui nivel cât mai ridicat al acestor manifestaţii, Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu, în înţelegere cu Direcţiunea Teatrului de Stat, a repartizat celor trei atenee câte un responsabil artistic din rândul actorilor T­atru ui. Este* o mă ură bine­venită care a fost adoptată şi de către Secţia Educaţie şi Cultură a Corsi iu ui Sin.­i.al Jud­e­an p­etru fi­care echipă artistică muncitorească în parte. Un alt aspect pozitiv al activităţii Ate­­neelor Populare sunt orele de audiţie la radio pentru copii, care au loc în fie­care Duminecă dimineaţa. Amenajarea în condiţiuni optime, a Bibliotecii AS­TRA, prin rezolvarea problemei calori­ferului — condiţie esenţială pentru lunile de iarnă este o parte pozitivă a activităţii administrative a secţiei Artă şi Cultură. Dacă acestea sunt aspectele pozitive concrete pe care le putem aprinde din activitatea din ultimul timp a Ateneelor Populare, aceste aşezăminte de cultură înfiinţate încă acum un an, cu un scop bine determinat, (trezirea dorinţei ma­i­­lor muncitoare de a-şi ridica nivelul ar­tistic, cultural, politic şi ideologic) şi prin care de fapt trebue dusă în primul rând munca de culturalizare în masă, rezultatele obţinute până acum nu ne pot nici pe d f parte mulţumi. Deşi peste puţin timp ateneele populare vor intra în cel de al doilea an de când fiinţează, trebue să constatăm că Secţia de Arta şi Cultură a Comitetului Provizoriu O­­răşenesc nu a avut decât în ultimul timp elementul corespunzăt­o d­ic­it a­­-i încredinţeze responsabilitatea acestor aşe­zăminte de cultură, înlocuirea respon­sabilei cu Ateneele Populare, tov. Lu­cia Bobanga, care a dovedit zilnic lipsa oricărui ataşament faţă de problemele culturale şi artistice, s-a impus de ur­genţă şi a fost binevenită. Desigur lip­sa unui element corespunzător sarcini­lor deosebite pe care le pure activita­tea culturală în cadrul arene­lor popu­lare a fost cauza principală a defec­ţiunilor înregistrate până acum. Aceasta nu poate însă scuza Secţia Artă şi Cul­tură a Comitetului Provizoriu de lipsa principală a ateneelor populare, care este aceea de a nu avea încă nici până astăzi echipe artistece proprii. Sin­gur Ateneul „Ştefan Gheorghiu” şi-a înjghebat o echipă de cor, iar Ateneul „Ilie Pistibe­’ una de dansuri populare. Ateneul „Varn­e Roaită” nu are încă une» formaţie artistică proprie. Nici ur­ul din cele trei atenee populare nu are echipă de teatru şi recitări. Di.: a­­ceastă cauză sur.t r p­.rl z te ec' ne ar­tistice muncitoreşti cu program adecvat pregătit adesea în pripi. Ateneul „Vasile Roaită” nu are deasemenea încă un sediu propriu din care cauză birourile biblioteca şi sala de lectură nu au un adăpost corespunzător, deşi condu­cerea Ateneului a făcut rep­­­te inter­venţii, indicând şi clădirile diponibile cărora li s’ar putea da această destina­ţie. In general bibliotecile sten­elor „Ile Pintilie” şi „Vasile Roaită” au încă o activitate destul de slabă şi din cauza lipsei de preocupare a bibliotecarilor, care trebue să fie de fapt nişte agitatori, elemente din cele mai capab­le şi bine documentate asupra importanţ­a sarcini­lor ce le revin. Având în vedere că cele trei Atenee Populare din oraşul nos­tru se află în întrecere în cinstea zilei de 21 Decemvrie, ar fi nimerită ocazia ca la cele trei obiective fixate, să se adauge şi acela al formării de echipe artistice proprii. Ateneele „Vasile Roaită” şi „Ilie Pintilie”, mai cu seamă, au sar­cina deosebită de a ridica şi antrena în munca artistică-culturală elementele muncitoreşti cele mai talentate care a­­bundă în cartierele unde au fost în­fiinţate tocmai pentru acest scop. Şeză­­torile serale de lectură în grupuri sunt aproape necunoscute. Ţinând cont că în cartierele periferice ale oraşului mai bântite, încă superstiţii, că de acum am întrat în sezonul da iarnă când viaţa artistica-cultureli a ora­şului nostru va trebui să culmineze, sar­cinile ce revin Secţiei Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc im­pun o atenţie deosebită. Pentru ca lipsurile numeroase înre­gistrate în primul rând în activitatea ateneelor să fie cât mai grabnic înlă­­turate, se­­cere o mai intensă şi planifi­cată muncă pe teren, aproape numai pe teren. Dar nu numai în ceea ce priveşte­­ ateneele, Secţia Artă şi Cultură a Co­mitetului Provizoriu orăşenesc va trebui să-şi îmbunătăţească activitatea de până acum, dar şi în ceea ce priveşte Filiala Sibiu i a Uniunii Scriitorilor din RPR, Teatrul de Stat, Filarmonica de Stat, Muzeul Brukenthal, Muzeul de Ştiinţe Naturale, etc. Aşa de exemplu Filialei Uniunii Scriitorilor şi Cenaclului lite­rar „Orizonturi Noui” va trebui să­­ dea­­ un ajutor efectiv, nu ca până acum, în­­ organizarea de şezători literare publice­­ în condiţiuni optime, precum şi în ac­­­­ţiunea de înfiinţare a cercurior literare­­ de pe lângă atenee şi fiecare întreprin­dere. De asemenea, fra­ţia Ară şi Cu tură va trebui si orga­­zeze vizitarea Î11 co­lectiv, pe fabrici, întreprinderi şi şcoli, a muzeelor oraşului nostru. Aces­ te mu­zee sunt în bună măsură încă necunos- I cute în rândul oamen­i­­r muncii din ora­şul nostru, ele f­ind v.Vt. to neorg­anient ( şi mai mult,­ de turişti. Ur­a din sarcinile­­ principele rare va trebui să preocupe şi pe viitor Secţia Artă şi Cultură va trebui să fie organizarea de vizite co­lective însoţite de ghizi. Cât priveşte activitatea cercului artiştilor plastici din oraşul nostru şi cea a Ansamblului de cântece populare „Cindrelul”, ambele a­l Sindicatului salariaţilor din instituţiiti­de artă şi cultură, acestea după cât se pare n’au preocupat până de curând de­cât sporadic Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu orăşenesc, deşi lip­sa unui sprijin a fost simţită în activita­tea acestor două mari şi importanta gru­pări artistice ale oraşului. Aşa de exem­plu mulţi artişti plastici lucrează în condiţiuni nefavorabile, dată fiind lip­a unui atelier comun unde să-şi p­otă des­făşura în voie activitatea creatoare, care se cere deaseme­na îndrumată. Marea dorinţă a artiştilor plastici din ora­şul nostru este de a avea un atelier co­mun pentru artă decorativă şi un al doi­lea atelier pentru stub­a de pictură, în ultimul timp şi în urma comple­tării personalului Secţiei Artă şi Cu­­rerii a Comitetului Provizoriu orăşenesc cu tov. Paul Constant, în calitate de ins­pector de artă, siau luat mai multe mă­suri de organizare şi îmbunătăţire în primul rând a funcţionării ateneelor Menţionăm cazul Ateneului Popular „Va­sile Roaită” care îşi va termina peste câteva zile amenajarea scenei frampe şi solid construită în localul Şcoalei Ele­mentare din str. Lupeni Deasemeni, a­­teneele „Hip Pintilie” şi ,,Vacile Realtă” au fost de curând înzestrate cu câte un pian, iar înfiinţarea unui al patrulea ateneu în cartierul Dumbrava a început să constitue o preocupare care după câte se pare va fi soluţionată cât de curând. Această iniţiativă a stârnit în rândurile locuitorilor cartierului un viu entuziasm. Luând necontenit exemplul realizări­lor din Uniunea Sovietică, Secţia Artă şi Cultură a Comitetului Provizoriu oră­şenesc va trebui să continue în lunile care urmează organizarea şi îndrumarea activităţii culturale a oraşului cu şi mai multă intensitate, privind cu toată se­riozitatea adevărul că sarcina construirii socialismului nu poate fi despărţită de aceea a înfăptuirii revoluţiei cultu­rale. Lunile de iarnă în care intrăm sunt un minunat prilej pentru a continua opera de lichidare a întunericului lăsat de regimurile burghezo-moşiereşti, de in­tensificare a activităţii culturale. I dm cinstea celei de a 70-a amimisăci a taixa­sului Stalin vor apare în Editura PMR­ II I. V. STALIN I. V. STALIN I. V. STALIN I. V. STALIN I. V. STALIN S. M. PETROV OPERE Vol. 4 Marxismul şi problema naţiortal-coloniala Problema naţională şi leninismul Anarhism sau socialism Cuvântare ţinută la primul Congres al colhoznicilor adarnici din URSS A patrulea volum al Ope­relor lui I. V. Stalin Cani*mil Cultural „23 August“ din comuna Sura Mare tu plină cetîui­­lete pentru ridiearea vueîuluî cultural al făpânimil muneitoare In cinstea zilei de 21 Decem­-I vrie, cea de a 70-a aniversare 1 I a Marelui Stalin, Căminul Cui-1 I tural „23 August” din comuna Șura Mare, prin colectivul său­­ de conducere şi-a propus inten-­­ sificarea muncii pe tărâm cul­tural. In acest scop, colectivul Că­minului şi-a luat angajamentul­­ de a organiza şezători în fiecare Marţi seara, în sala de lectură a Căminu­ui,­­unde UFDR istele şi membrii organizaţii­or de masă să se adune, să lucreze de mână, să citească cărţi sau să asculte emisiunile de la radio. Totodată şi-a mai luat angajamentul ca în fiecare Duminecă să organizeze serbări cu program artistic şi cul­tural. Colectivul bibliotecii şi-a luat ca sarcină să intensifice difuzarea cărţilor, antrenând la cititul lor toată ţărănimea muncitoare din comună, iar în săptămâna dela 21—30 Noemvrie să fie distri­buite 150 voum­e. Pentru faptul că în bibliotecă nu sunt cărţi în limba germană pentru conlo­cuitorii saşi, colectivul a luat ho­tărirea să cumpere şi astfel de cărţi în cursul acestei săptămâni. Corul Căminului Cultural „23 August”, ce se compune în pre­zent d­in 65 persoane, şi-a inten­sificat pregătirile pentru a se pre­zenta la concursul pe plasă ce va avea loc la Turnişor. Pe lângă toate acestea, colec­tivul Căminului se preocupă în­deaproape şi de procurarea ma­terialelor necesare pentru con­fecţionarea a 20 bănci noui pen­tru sala festivă a căminului, care vor fi gata la 21 Decemvrie a. c, precum şi pentru completarea or­namentelor în toate sălile comi­­nuui. Comitetul Provizoriu din co­mună şi-a luat sarcina de a aproviziona Căminul Cul­ural cu lemnele necesare pe timpul iernii. Urmând linia trasată de Par­tid, şi realizânduşi angajamen­tele luate, Căminul Cultural „23 August” din comuna Şura Mare va fi într’adevăr la înălţimea sarcinilor ce le are pentru ridi­carea nivelu­­i politic şi cultural al oamenilor muncii. Ioan Drăgușin, coresp. Ce să citim Zaharia Banii: „Comandanţi ai opiniei publice“ Editura C.G.M. Prezentând activitatea rodnică şi lo­a corespondenţilor de presă, con­tribuţia lor însemnată la lupta întregu­lui popor pentru o viaţă liberă şi feri­cită, broşura aceasta constrtue un im­bold pentru masele largi populare, de a participa la munca de presă şi ne oferă învăţăminte folositoare depre felul cum trebue dusă munca unui corespondent de presă. Autorul ne arată că în urma eliberării ţării noastre de către glorioasa Armată Sovietică şi în urma marilor reforme structurale, a fost descătuşată forţa cre­atoare a maselor muncitoare şi dorinţa lor de a scrie despre tot ce-i intem­e­sează, dorinţă care se manifestă din zi în zi mai mult. La oraşe şi sate numărul corespondenţilor de presă recrutaţi din rândul oamenilor muncii cresc cu fie­care zi, aşa cum presa burgheză —­­scrisă de shnbriaşii capitali­­ilor exploa­tatori ale căror interese le apărau, — n’a avut şi nici n’ar fi putut avea ni­ciodată. In Uniunea Sovietică şi în­­ţările cu democraţie popu’ară ziarul este, după cum a arătat Lenin, un propag­n­­et, agita­­­tor şi organizator colectiv al mase­or ! Presa apără interesele celor ce muncesc , şi e pusă în slujba ridicării nivelului lor politic şi cultural. In aceste ţări, 1 I corespondenţi de presă sunt firele nu-1 EUGEN ANDREI S meroase prin care ziarele caută a fi • cât mai strâns legate de moare muncito­reşti, * le sta în ajutor în tot ceea ce le interesează şi le frământă în nume» şi lupta lor pentru construirea unei huni noui. Partidul Muncitoresc Român urmând e­­xemplul Uniunii Sovietice a dat o im­portanţă deosebită creării unei prese de tip nou şi strângerii în jurull ei a miilor de corespondenţi din rândul oamenilor muncii. Aceşti corespondenţi se preo­cupă de problemele prie mai variata Pe primul­­dlan sunt puse problemei­ cons­trucţiei socialiste. Se popularizează ln­treprinderile unde munca este bine orga­nizată, fruntaşii în producţia şi metodele lor de muncă. In acelaşi timp sunt scoat la iveală lipsurile şi se ara® căile de urmat pentru înlăturarea lor. Lupta mun­citorimii şi a ţărănimii împotriva ex­ploatării, preocupările lor de a-şi ridica nivelul profesional, politic, cultural şi ideologic, acestea sunt pr­otemele de care se ocupă corespondenţii de presă.­ Activitatea coresponden­ţei­i de presă a luat la noi în ţară o desvoltare mare. Numai „Scânteia” şi „Viaţa S i­licală” au primit în primele trei luni ale anului 1949, 14.868 de corespon­denţe de la 7.596 corespondenţi „Viaţa Sindicală" are 1000 corespondenţi voluntari per­manenţi şi primeşte zilnic circa 100 de corespondenţe.

Next