Lupta Sibiului, octombrie 1950 (Anul 7, nr. 354-379)
1950-10-01 / nr. 354
IUL. 2005 Gospodariile agricole colective cin Regiunea Sibiu pe drumul prosperităţii şi multă bucurie au primit ţăranii muncitori din fostul iid'61. Sibiu vestea înfiinţării in luli 1949, a primei gospodării Agricole Colective, la Turnişor. . Nu întâmplător acest®! pripe Gospodării Agricole colective i s’a dat numirea de „Zorile”. Intr’adevăr, odată cu voia înfiinţării Gospodăriei pela Turtisor, zori noui şi Imn Pioase, ’au deschis pentru toți ţăranii muncitori din această regiune, care vedeau cupa se apropie cu paşi repezi sorocul împlinirii visului de vouuri: îngenunchierea definitivă a chiaburimii exploa- tatoare şi păşirea pe calea cea nouă a bunei stări, lipsită de mizerie şi sărăcie; înfiinţarea în Iulie 1919 a primei Gospodării Agricole Colective in fostul judeţ Sibiu — alături de celelalte patru, de la Luna de Jos — Cluj, Zăbrani- Arad, Răşcani-Vaslui şi Laslea Târnava Mare, işi găseşte punctul de plecare în Rezoluţia şedinţei plenare a CC al PMR din 3—5 Martie acelaşi an. Această Rezoluţie Casa sarcinile Partidului in lupta pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, în scopul transformării socialiste a agriculturii. „Acolo unde ţăranii săraci şi mijlocaşi preciza Rezoluţia vor fi hotărîţi de a trece la organizarea socialistă a agriculturii şi unde vor exista cele mai bune condiţiuni tehnice pentru aceasta, se va putea organiza, la început, un număr restrâns de gospodării agricole colective”, şi Rezoluţia arăta mai departe ca „aceste prime gospodării agricole colective vor avea rolul unor gospodării colective model”. Aşadar le revenea sarcina, primelor gospodării colective, de a constitui un mijloc pentru a arăta concret, cu fapte, superioritatea lor asupra gospodăriilor agricole particulare. Dar, înfiinţarea gospodăriilor agricole colective mai constituia şi un nou sprijin pe care clasa muncitoare şi Partidul ei înţelegea să-l dea ţărănimii muncitoare, în vederea trecerii ei la o producţie de tip superior, capabilă să o smulgă din mizeria, în care o aruncase regimurile trecute de cruntă exploatare. încă de la înfiinţarea sa, Partidul Comunist Român şi-a dat seama că numai alianţa între cei ce muncesc la oraşe şi sate chezăşueşte viitorul fericit al poporului muncitor, şi că acest lucru nu este cu putinţa decât printr’o hotărîtă luptă pentru lichidaea elementelor exploatatoare şi îngrădirea tot mai ascuţită a ciaburilor. Gospodăriile agricole colective înfiinţate şi pe cale de a se înfiinţa, vor arăta ţărănimii sărace şi mijlocaşe că singura cale de aşi construi o viaţa mai bună — lipsită de nevoile apăsătoare pe care le naşte continuu cultivarea pământului cu mijloace învechite în gospodăriile individuale — este calea colectivizării agriculturii. Colectivizarea agriculturii est©, într’adevăr singura cale în măsură să dea putinţă pentru o mai intensă cultură a pământului, storcându-i acestuia cât mai multe roade şi de o cât mai bună calitate. Numai socializarea agriculturii va pune ţărănimea muncitoare în situaţia de a da muncitorimii dela oraş şi statului nostru, cantităţile de cereale necesare unei bune aprovizionări, precum şi plante industriale necesare unei sporite producţii industriale. La rândul ei — împlinind aceste sarcini — ţărănimea muncitoare va putea beneficia de o producţie sporită de bunuri industriale de tot felul, de care are absolută nevoie. Atât pentru ţăranii muncitori din Regiunea Sibiu, cât şi pentru întreaga ţărănime muncitoare din RPR, problema construirii socialismului în agricultură este strâns legată de problema eliberării de sub jugul oricărei forme de exploatare chiabur’ească. De acest adevăr şi-au dat seama mulţi ţărani săraci şi mijlocaşi din regiunea Il Iu, care s’au înscris în primele şi următoarele gospodării agricole Colective, azi în număr de 54 pe întreg cuprinsul regiunii. Gospodăriile agricole colective, ca cea dela Turnişor şi Selimbăr — raionul Sibiu, Apaldul de sus, — raionul Sebeş, Laslea-raionul Sighişoara sau Hosman raionul Agnita,etc., au luat fiinţă după ce membrii au fost pe deplin lămuriţi de foloasele ce le vor avea de pe urma muncii în colectiv cu mijloace mecanizate şi cu sprijinul larg al Partidului, al Guvernului şi al întreprinderilor patronale. Rezultatul? Gospodăriile agricole colective înfiinţate in Regiunea Sibiu se află pe calea progresului, înregistrând o producţie de grâu la hectar ne maiîntâlnită până acum, creindu-şi noui şi importante resurse de venit şi asigurând o justă răsplătire a zilelor-muncă. La Hosman, din raionul Agnita, chiar după unele calcule preliminarii, îi revine în medie fiecărui membru pentru o zi-muncă peste 1000 lei în produse şi bani. Iată pentru ce nu întâmplător la Turnişor alte 21 familii de ţărani muncitori — cerând — au fost primite în rândurile membrilor gospodăriei agricole colective. Păşind pe acest drum, ţărănimea muncitoare ştie că va avea o îndrumare permanentă din partea Partidului, un neprecupeţit sprijin din partea Guvernului şi al oamenilor muncii de la oraşe şi că numai astfel va putea să scape de mizerie şi sărăcie. Peste 1.500.000 lei economii la uzinele „Nitramonia“ din Fagaras La uzinele „Nitramonia” din făgăraş, un colectiv de ingineri şi subingineri îndrumaţi şi sprijiniţi de comitetul de Partid, au făcut o inovaţie. După lungi şi minuţioase încercări ing. Banca Dumitru, subingner Suciu Aurel, şi Irancă Constantin, au folosit pentru fabricarea cleiurilor şi lacurilor acetat de butii care până în prezent nu era întrebuinţat la această fabricaţie. Această, materie se găseşte din abundenţă la noi în ţară şi este cu mult mai ieftină decât celelalte materii care se întrebuinţau la fabricarea cleiului şi lacurilor. Prin această inovaţie s-au realizat economii de lei 1.664.433 lei. PAUNESCU DUMITRU corespw SIBIULUI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR SIBIU $1 AL COMITETULUI PROVIZORIU REGIONAL Ana) U ( VII) —Nr. 354 1645 Duminecă 1 Oct. 1950 4 pagini 4 Lei In anii 1946—1950 în URSS suma totală a creditelor acordate pentru construirea de locuinţe individuale a depăşit 3.000.000.000 ruble MOSCOVA, 30 (Agerpres). — Potrivit datelor publicate de Banca Centrală Comunală a URSS, suprafaţa locuinţelor individuale construite de către oamenii muncii din URSS pe baza creditelor primite din partea Statului în cursul anilor 1946—1950, a depăşit cu mult nivelul de 12.000.000 metri pătraţi prevăzut de Planul Cincinal Stalinist de după războiu. In aceşti ani, suma totală a creditelor acordate în acest scop a depăşit 8.000.000.000 ruble. In Uniunea Sovietică au fost create cele mai bune condiţii pentru oamenii muncii care-şi construesc locuinţe individuale. In afară de creditele acordate pe termen lung (de la 7 la 10 ani), oamenii muncii primesc din partea Statului tot felul de materiale de construcţii. De asemenea, Sovietele locale de deputaţi ai oamenilor muncii repartizează gratuit loturi de pământ celor care vor să-şi construiască locuinţe individuale. Gospodăriei Agricola de Stat „Gh. Coşbuc" Mediaş a terminat însămânţările de toamnă rândurilor încluşiGospodăria Agricolă de Stat „Gh. Coşbuc“ Mediaş a terminat însămânţările în ziua de 27 Septemvrie. Au fost însămânţate cu grâu de toamnă 280 sovietică sate. De asemenea, s-au mai însămânţat 20 ha cu borceag de toamnă, necesar hranei vitelor. Secţia IV „Vajdahaszy“ a terminat prima însămânţările la 25 Septemvrie a. c., adică cu 5 zile înainte, datorită elanului muncitorilor şi mai bunei pregătiri a terenului, reuşind că până la 27 Septemvrie să realizeze şi sarcina din plan majorată dela 65 ha la 72 ha. ha, din care 50 ha după metoda Comuna Copşa-Mică fruntaşa in campania însămânţărilor Ţăranii muncitori din raionul secară şi 20 ha borceag de Mediaş, mobilizaţi de organiza- toamnă în sectorul de Stat, iar ţiile de bază şi comitetele provizorii comunale, iau parte cu însufleţire in muncă la îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a campaniei însâmânţărilor de toamnă. Până la 27 Septemvrie au fost însămânţate 521 ha grâu, 20 ha în sectorul particular 260 ha grâu, 32 ha secară şi 1 ha borceag, în frunte fiind comunele Copşa Mică cu 24 ha grâu însămânţate, Soroştin cu 21 ha şi Richiş cu 5 ha. Comitetele provizorii comunale trebue să intensifice munca de mobilizare a ţăranilor muncitori pentru îndeplinirea la timp a planului însămânţărilor de toamnă şi în acelaşi timp să menţină legătură strânsă cu Comitetul Provizoriu Raional Mediaş, comunicând la timp rezultatele campaniei pentru a fi cefuralizittd.. • ••VA. GRECU Hotărîrea Consiliului de Mândtri pentru stabila preţurilor plafon de achiziţie şi preţurilor da vânzare cu aminuntul pentru unele produse agricole şi pentru regementarea cornerţaui cu aceste produse ART. 1. — Preţurile plafon de cumpărare pentru cartofi, ceapă, fasole, mazăre şi linte, achiziţionate de organele Statului şi organizaţiile cooperatiste din cantităţile rămase Felul Fasole comună Fasole ouşoară d) Mazăre boabe, uscată: — lei 15 kgr. — preţ unic pe întreaga ţară. e) Linte boabe, uscată: — lei 20 kgr. — preţ unic pe întreaga ţară. ART. 2. — Preţurile de vânzare cu amănuntul (la consumator), pentru produsele prevăzute la art. 1 de mai sus, se stabilesc după cum urmează: a) Cartofi: — din cota obligatorie — lei 5 kgr., în întreaga ţară; — din achiziţii — lei 7 kgr. în regiunile Suceava, Bacău, Stalin şi Sibiu şi lei 6 kgr. în restul ţării. b) Ceapa de apă: lei 12 kgr.; ceapa de arpagic lei 14 kgr. — preţuri unice pe întreaga ţară. c) Fasole boabe, uscată: — fasole comună, lei 20 kgr., fasole ouşoară lei 25 kgr. — preţuri unice pe întreaga ţară. d) Mazăre boabe, uscată: — lei 22 kgr. — preţ unic pe întreaga ţară. e) Linie boabe, uscată, lei 25 kgr. — preţ unic pe întreaga ţară. ART. 3. — Rabaturile comerciale ale unităţilor comerciale ale Statului şi celor cooperatiste se stabilesc după cum urmează: a) Cartofi din cota obligatorie producătorilor după predarea cotelor obligatorii se stabilesc după cum urmează: a) Cartofi, calitatea I lei 5 kgr., MOLDOVA MUNTENIA lei 16 kgr. lei 15 kgr. lei 14 kgr. lei 13 kgr. b) Cartofi din achiziţii 18,/o; c) Ceapă 25°/o; d) Fasole, mazăre şi linte 20',/o. ART. 4. — Cotele de perisabilitate incluse în rabaturile comerciale nu vor putea depăşi la cartofi la/o, la ceapă 1.500 m, la fasole, mazăre şi linte O.SOo/o, din preţurile de vânzare cu amănuntul. ART. 5. — Achiziţiile centralizate, făcute de organele Statului şi organizaţiile cooperatiste, se pot face simultan cu operaţiunile de colectare ale Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, în aceleaşi localităţi, dar numai dela producătorii care fac dovadă că au predat cotele obligatorii, sau au fost scutiţi de predarea acestor cote. ART. 6. — Cumpărările direct dela producător in scopul revânzări produselor agricole prevăzute în prezenta Hotărîre se vor face mimai de către organele Statului și organizațiile cooperatiste. ART. 7. — Ministerul Comerțului Interior, în colaborare cu Centrocoop și Comitetele Provizorii ale Sfaturilor Populare, va lua toate măsurile necesare, folosind toate mijloacele posibile, pentru asigurarea unei cat mai bune desfaceri feţ consalitarism a calitatea II lei 4 kgr., calitatea 111 lei 3 kgr. b) Ceapă: ceapa de apă lei 0 kgr., ceapa de arpagic lei 11 kgr. e) Fasole boabe uscată: RESTUL ŢĂRII lei 16 kgr. lei 20 kgr. produselor menţionate in hiptărirea de faţă. ART. 8. — Preţurile de vânzare cu amănuntul pentru cartofi, ceapă, fasole, mazăre şi linte, practicate în comerţul particular, precum şi de către producătorii care desfac aceste produse direct la consumatori nu vor putea depăşi preţurile cu amănuntul stabilite prin art. 2 al Hotărîrii de faţă. ART. 9. — Pentru încurajarea producătorilor care isi desfac produsele de mai sus rămase disponibile după predarea cotelor obligatorii direct , piaţă, aceştia vor fi scutiţi de taxa de piaţă la vânzarea acestor produse. ART. 10. — In vederea asigurări condiţiunilor de higiena şi sănătate pentru massa consumatorilor precum și în vederea împiedicării speculei producătorii vor desface produsele prevăzute in prezenta Hotărîre numai în pieţele şi oboarele publice. ART. 11. — Comitetele Provizorii ale Sfaturilor Populare sunt obligate: a) să organizeze controlul respectării din partea producătorilor a obligației de a preda cotele obligatorii, înainte de a contracta vânzări din cota liberă; b) să organizeze comtroled reepsc{Qwtmea*e în pagina £♦)