Mişcarea, august 1916 (Anul 8, nr. 168-194)
1916-08-02 / nr. 168
/ * V 1 UNIVERSITĂȚI VAS1 ! ANUL VIII No. 168 ABONAMENTE Sn perie as . . 20 Iei la intreinatate pe un an. 40 . Femira preoţi şi Învăţători rurali se face re«Kue®re de S0% REDACŢIA şl ADMINISTRA TS 1 IAŞI, PIAŢA UNIRE!, No. 5. !ffl loenlul clubului Naţional-Libaral. Un mornăr 5 BANI ZIAR NATURIAL - LIBERAL, COTIOI AN MARŢI 2 August 1916 TELEFON No. 121 ANUNCIURI COMERCIALE Linia p& pagina 11 . . 1 leu Linia pe pagina IU . . 50 b. Linia pe pagina IV . .40 b. ZIAR COTIDIAN sub direcţiunea unui comite instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI Hram de oamenii de fani Puterea de rezistenţă a statelor beligerante a desminţit toate profeţiile şi a depăşit toate prevederile. La isbucnirea războiului mondial cei mai autorizaţi critici militari prevedeau că cu actualele mijloace de luptă războiul nu ar putea dura decât cel mult şase luni. Armele de distrugere s’au arătat mai grozave de cât se bănuia, luptele au întrecut înverşunarea ce se putea prevedea, milioane de vieţi s’au stâns pe toate fronturile, doui ani de măcel s’au împlinit—şi totuşi, beligeranţii sunt atât de departe de epuizarea rezervei omeneşti, ei luptă cu aceiaşi înverşunare ca şi la început şi cu hotărârea nestrămutată de a nu ceda până la zdropirea complectă a adversarului. Armate noui iesă ca din pământ, producţia de muniţii nu a pierdut nimic din intensitatea ei, ofensivele şi contraofensivele se succed cu o violenţă neînfrântă, pentru ca după două ani de război să ne găsimîncă în faţa perspectivei posibile a unei noui campanii de iarnă ! Imensele pierderi omeneşti nu au atenuat cu nimic înverşunarea luptelor şi nu ne-au apropiat cu nimic de sfârşitul războiului. Se credea însă că statele beligerante nu vor putea rezista multă vreme extraordinarelor sacrificii băneşti necesitate de război. Ravagiile financiare ale războiului au atins proporţii fantastice. Ţările beligerante cheltuesc una cu alta, 500 milioane lei pe zi, datoria publică a tuturor statelor în război se ridică astăzi la 137 miliarde, cheltuelile militare ale tuturor puterilor beligerante ating un total de 175 miliarde, iar reducerea totală a bogăţiei rezultată de pe urma războiului se ridică, pentru beligeranţi, la suma de 335 miliarde. In faţa acestor cifre trebue să constatăm că omenirea posedă o rezistenţă financiară şi economică superioară tuturor prevederilor. înainte de isbucnirea conflagraţiei generale, se credea că un război european nu ar putea dura mai mult de trei luni, fără a provoca un groaznic cataclism financiar. Războiul durează de două ani şi cataclismul financiar, prevăzut de toţi economiştii, nu s-a produs. Astăzi se fac profeţiile cele mai negre asupra consecinţelor războiului. Viitorul e zugrăvit în culorile cele mai întunecate. Se prevede o ruină generală, o degenerare profundă şi o complectă dezechilibrare în viaţa economică, financiară, politică şi socială a Europei. Războiul va avea, desigur, consecinţi nebănuite încă; dar cine ştie, dacă puterea de rezistenţă şi de viaţa a naţiunilor, nu va reuşi să înfrunte aceste consecinţi, atenuînd în bună parte ravagiile fatale ale cataclismului la care asistăm ? In atmosfera vieţei de astăzi, prevederile devin mai problematice decât oricând. Viitorul rămâne încă un semn de întrebare, care mioară conştiinţa Europei. ECOURI O colecţiune de articole de ordin scolastic, educativ şi In genere instructiv formează noul volum „Chestiuni de învăţământ şi de educaţie" al d -ii G. Aslan, docent la facultatea de filosofie şi litere din Bucureşti. Este o carte care cuprinde multe folositoare observaţiuni, scrisă Intr’o limbii populară aleasă şi care în acelaş timp este foarte variată prin chestiunile multiple ce tratează. Intr'o cronică viitoare vom vorbi de cartea d-lui G. Aslan, apărută în editura librăriei „C. Sfetea" din Bucureşti.* In primele zile din Noembrie se vor împlini şase ani de la moartea lui George Panu. Intru cât cea mai mare parte din scrierile sale stau închise în paginele revistei „Săptămâna“ pe care a redactat-o câţiva ani consecutivi, amicii săi au hotărât să selecţioneze articolele de critica literară şi ’să le editeze într’unul sau mai multe volume. De notat că G. Panu a scris şi un roman din viaţa animalelor, ' 1 * 1.( Mâine 2 August vor începe la teatrul naţional din Bucureşti repetiţiile pentru stagiunea viitoare.| Prima piesă ce se va pune in studiu va fi lucrarea originală a d lui. Pe*retz „Bimbaşa Sara“ cu care probabil se va deschide stagiunea. * Noul teatru popular care se clădeşte în faţa şcoalei de Bele-Arte—Str. Gândii-va fi denumit „Teatrul Elisabeta“. Noua clădire care va fi o frumoasă operă arhitectonică, va fi inaugurată la 1 Septembrie a. c. * Colegul nostru de redacţie d. M. Sevastos, şi-a adunat un volum diferitele versuri pe care le a publicat sub semnătura „Proletari". w. Volumul a fost intitulat „ Cronici" şi el apare în cursul săptămânei în biblioteca „ Căminul". ------— .■■■■■HiBiay --- Suspectarea „Epocei“ Cu privire la „Educaţia cetăţenească“ De curând s’a înfiinţat în Capitală o societate către, alcătuită« din eGasmesnitele de eiftă ale cuitsarei noastre, şi cu ratristicaîiunii în diverse centre aS® ţârei, îşi propun® sa desfăşura o activitata morală pentru purificarea midsului viciat el speratălîi noastre. Având printre conducători pe represent:» Rţil autorizat! ai culture! noustire, academician!, profesori universitar! şi înalţi demnitari, scriitori reputaţi, societatea pentru „educaţiunea cetăţănească“ a fost pusă sub preşidenţ la I. P. S. Mitropolitul Primat, ca o dovadă că ea nu urmăreşte nici un scop politic, ci numai educativ. Societatea s’a înfiinţat de o lună şi a programal ei da activitate a fost anunţat printr’un apel în care se explică foarte lămurit rostiul „educaţiei cetăţeneşti". E3 Ioane, acest prefir am elaborat da ; oameni care nu urmăresc decât înălţarea prestigiliului momi al societăţii noastre, n'a fost pe placul ziarului „Epoca“ care în numărul da astăzi denunţă liga pentru „educnţiunea calităienească“ ca o societate „suspectă". „Epoca" ştie ca şi noi că persoanele I cari s’au grupat în Jus-uî acestei ligi nu agită nici una din chestiunile da . csara sunt preocupaţi patronii şi col«» '■ tporatorii ei, ca nici unul dintre conducătorii sotl -tatsi nu est« stăpânit de... sentimentele cari stăpânesc pe fruntaşii ei, şi cu toate acestea „aducaţiunea cetăţenească" este prezentată ca o societate „suspectă" car® ar conspira împotriva agitaţiunilor federaliste sau poate caii'.r Sa viata d-Bor Filipascu şi Eonescu I ii Ceen ce determină ziarul filipesenii să aibă această atitudine faţă de „educaţiunea cetăţenească" este singurul fapt că această societate îşi propune să aducă o serie de măsuri profilaxice împotriva acelei presa care departe de a aduce vre-un serviciu raa poporului, dimpotrivă contribuie într’o nepermisă măsură să-l asfixieze prin desfrâul şi imoralitatea ei. Or, în această privință „Epoca" se simte : cu musca pe căciulâ şi ea nu poate privi I cu ochi buni o as-mtinaa acţiune care, ; Indirect, s’ar resli?*^«. şi asupr» ei. 1 „Epoca24 se ridică împotriva socie tăiai care tinde să scoată un organ de f luptă cu ajutorul căruia va combate ' partea bolnavă a presei noastre. Din această cauză ea „suspectează“ de pe acum acţiunea societăiei pentru „educafiiunea cetăţenească“ ale căreia mijloace de combatere a tuturor imo ralitatilor nu vor întârzia totuşi şi vinării oricât ar protesta ziarul federalist. SITUAŢIA " După ultimila progresa ruseşti §5 italieneşti, a versit vremea comentariilor. Presa franco-engluză aduce omagii concepţiilor strategice ale generalilor Cadorca şi Brussol. Insistând asupra influenţelor ca vor avea asupra rezultatului războiului, presa ausstro germar să spune că italienii au câştigat mai puţin teritoriu ds cât inamicul da la Şomaj® şî că Ruşii vor párás! Stanislau după cum l’au părăsit acum 15 luni. * Puţină mişcare sa observâ la frontiara grecească. Bombardarea francossârbească la Doi ran a durat o zi fără întrerupere. Ziarele bulgăreşti spun că această operaţie a avut un caracter demonstrativ. * Dintre toate incidentele acestui răsboiu, prezenţa Turcilor lângă canalul da Suez este, dasigur, dintre cele mai originale, ideea da a ataca pe Englezi în Egipt, care este unul din suporturile puterei lor în lume, este mai Issue de conceput da cât da executat. Turcii s’au decis să facă o încercare în Ianuarie şi F.busrîe 1915 cu un corp de 20.000 oameni, din două-; zeci da zile mica armată a reuşit sa treacă peninsula Sinai. Cam englezii nu construiseră fortificaţii pe malul oriental al Suezului, Turcia, după lupta de la El-kmîara, reuşiră să a-' runce câ'ava pontoane şî să treacă câte-va detaşamente pa malul oc cidental. Întreprinderea a văzut îndată superioziatea enormi a englezlor în ■ trupe şi material. De aiurbi se aş-: teapîâ o nouă acţiune turcească în Egipet, dar alte evenimente au angajat forţele la Galipoli, Bingdat. Ifttăzi, în plină vară, la o temperatură de 60 grad® la sud da Port-Said, Turci dau atacurile de la Kaîia. O acţiune serioasă îissă nu se va putea produce până la toamnă. In aşteptare Englezii au construit un sîstem de fortificații foarte puternice, cursi ferate, tunuri grele, trenuri blindate etc. CRONICA CaiUL „OPINIEI“ In numărul de Duminecă „Opinia“ se încearcă —pentru a se prinde şi mai bine—a răspunde articolului ce-am publicat asupra cazului Eichenratz. Şi „ Opinia“ se jură că nu înţelege a duce campanii împotriva magistraturei, ci numai împotriva unui singur magistrat. Redactorii „Opiniei“ lipsesc şi de in- \ teligenţă şi de memorie. Dul Steuerman are motive binecuvăntate să ducă personal campanie în- potriva unui magistrat, care, în treacăt să fie zis, a fost avansat şi transferat în Iaşi sub guvernul «colaborărei» din care făcea parte tocmai patronul d rului Steuerman. Dar acest magistrat singur poate fi făcut răspunzător de toate actete judecă- toreşti cari au făcut obiectul discuţiu- j netor şi campaniilor „ Opiniei“ . Un pro- curor poate pune acţiunea publică în mişcare, dar mandatele de arestare, con-1 firmarea sau infirmarea lor, numai alăr-1 nă de el. Când „ Opinia“ vorbeşte de spiritul antisemit ce domină in afacerile penale, î i care sunt implicaţi evreii ce-i sunt atât de scumpi, nu mai vorbeşte de spiritul antisemit al unuia singur, de | spiritul antisemit al tuturor acelora care au găsit bine întemeiată acţiunea procurorului şi cererea sa de arestare. O fi fost angajat d-nul Mărzescu ca avocat de Principele Mihai Sturzi, dar în coloanele ziarului nostru nu s’au văzut publicate articole interesând această afa- cere şi, mai mult, concluziunele părţilor— aşa cum a făcut «.Opinia*. Şi concluziile puse de avocaţi patroni ai „ Opiniei“ unde? , înaintea procurorului, ai cărui ochi nu plac lui Steuerman ? Nu! Concluziile puse înaintea Tribunalului, a Camerei de punere sub acuzare, etc. Patronii „Opiniei“ sunt în adevăr avocaţi ideali; ei apără pe clienţii lor, chiar înpotriva magistraturei pe toate căile pe cari pot. Ii apără după cum ar apăra pe partizanii ei. De aceia se şi întâmplă că mulţi partizani ai ei sunt clienţi ai justiţiei, şi , invers, scăpaţii de la justiţie partizanii ei. Noi acceptăm polemica, pentru a desvălui întreaga acţiune a „ opiniei“ faţă de magistratură. PĂRERI ŞI FAPTE TOT DINCYRANO" Fără îndoială că evenimentul artistic cel mai însemnat în anul nouei stagiuni teatrale va fi punerea în scenă a poemului eroic romantic „Cyrano de Bergerac“ a , căruia traducere a ispitit pe poeţii şi traducătorii noştri, cari se vor presinta la un concurs deschis de direcţiunea generală a teatrelor. Poate niciodată ca acum, în situaţiunea creată de răsboiul european, reprezentarea acestei poeme geniale n’ar fi fost mai bine venită. Prin înălţarea ei şi prin acel puternic suflu de romantism, poema lui Rostand corespunde stărei sufletești actuale; representarea ei pe scena românească va însemna o adevărată serbătoare. La cele ce am publicat până astăzi ca modele de traducere adăugim următoarea versiune a monologului „Noii Merii" în traducerea d-lui G. Duma: Ce-ar fi să facem ? ; Să caut vreun puternic,—patron, hai să-l numesc, Ca iedera, prin umbra’mi ades să-l amăgesc? Să’mi fac din el tutorul, sa-l gudur să’i în- i calţ? Şi’a loc să urc prin cinste, prin sluj să mă moalţ ?... A, nu, mersi. La versuri să tai ca, toţi rataţii : Slăvind financiarii ? Bufon pentru penaţii Ce-aşteaptă să mă vadă, pe-o buză de miinistru Zâmbiri s’arunc, ca’n fine, să’mprăştii eu sinistru ? ' A, nu, mersi ! Dejunul să’l am din broască oare ? ! Să am un pântec veşnic tocit, de târâtoare ? Şi-apoi, murdari genunchii târâţi în osanale ? Sa’mi ghebosesa mândria prin mlădieri dori sale ? I A, nu, mersi. Să mângâi, cu-o mână varza, i Cu alta să’mpac capra, cu hopul greu să’i sar ? Să dau siminihia ps-o boabă da revent ? Să port la brâu tămâia în ori și ce moment ? I A, nu, mersi ! Prin fuste să te ridici în iunie La loc da cinste, oare frumos ar fi ?... ei, cum e ? Să lopătez pe mare din două madrigaluri, Şi-oftând o babă’n pânză, să’ţi poarte barca’n valuri ? A, nu, mersi! Ş’n urmă la bietul de Sarcy Şi editez la versuri pe arginţi ? Mersi, mersi, S’alergi să te aleagă drept papă, prin concilii, Ce’n cârciumi le ţin, ziua şi noaptea, imbecilii ? A, nu, mersi ! Sau numai printr’un sonet, un nume Să crezi că’ţi faci—citite dând strofelor prin lume ? Talentul să’l descoperi la subrete mazete, Terorizat adesea de palide gazete, Şi tot să’ţi zici lntr’una: „oh, oh, de m'aş vedea, Şi eu, într’o fiţuică de le „Mercure Franţois !*... A, nu, mersi! Sau calcul să faci, zicând: mă tem ! O „vizită, a face în loc da un poem ?... Ori cui să te prezinte, pa lângă tofi s’alergi ? A, nu, mersi. Nu, nu! mersi! Visând, să mergi, Râzând să’ţi porţi prin lume durerile’ţi atroce ; Şi ai privirea vie, vibrări duioase’n voce, Şi când vei vrea prin pustă, să pui că mi-i la’n mers, Pe-un da—să’ţi sboare visul, pe-un nu—să baţi un vers ! ! Să nu râvneşti la glorii... munceşte’n voe bună, I Călătorii de astea le poţi visa în lună! Să n’aşternui pe hârtie ce nu-i trăit de tine; i Modest sopleşta’ţi, dragă—şi’ţi pară aşa de bine, I Da floarea cara’ţi râdă, da fructe, frunza; chiar, j Dacă le-ai pus tu însuţi şi’n parcul tău răsar! Apoi, din întâmplare, cumva de’i triumfa, j Să ştii că n’ai nimica, Cezarului a da; Chiar când au eşti stejarul sau teiul par-j fumat, Ori unde-şi fi, fii mândru că tu le-ai înnălțat! | Tirada versificată de d. Duma are o bună parte din atmosfera și eroismul ver- sului francez. | Araid. | Cetiţi pag. Ii-a ULTIMA ORA TELEFONICĂ I INFORMATIUNI O S. S. Economul Ţincoca a luat iniţiativa de a înfiinţa o bibliotecă consacrată exclusiv elevelor şi elevilor şcolilor secundare. Biblioteca va fi instalată în mod provizoriu în casele bisericei Talpalari şi ea va începe să funcţioneze de la 1 Septembrie a. c. „ Pe ziua de 8 August s’au lansat ordinele de chemare pentru rezerviştii din prima serie aparţinând regimentului 53 Infanterie. O nouă serie de dispensaţi şi auxilari din acest regiment a fost chemată pe ziua de 5 August. 6 »Părinţii elevilor cari dau examen în particular în sesiunea Septembrie 1916 roagă respectuos pe d-l I. G. Duca Ministrul Instrucţiunei ca luând avizul Consiliului Permanent şi al Consiliului Inspectorilor învăţământului secundar, să aprobe ca cei cari dau examen integral în Septembrie 1916, şi sunt declaraţi actualmente repetenţi din cauză că n’au întrunit mediile cerute la unul sau două obiecte, să treacă examenul de corigenţă la acele I obiecte şi examen integral de clasa următoare în sesiunea Iunie 1917 şi anume: la 1 şi 2 Iunie 1917, să se treacă examenul de corigenţă, iar examenul integral I la 3 Iunie. I Părinţii elevilor din provincie roagă pe cei din Bucureşti să facă toate demersurile necesare la Minister în acest sens, iar rezultatul să se comunice presei, spre • a lua cunoştinţă toţi părinţii elevilor preparaţi în particular din ţară, în Mâine Marţi 2 August c, este aniversarea întronărei Regelui Ferdinand II al Bulgariei. I . I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei a fost la Ungheni, unde a vizitat lucrările ce se fac la biserica ce se zideşte din nou. O D. I. Auton funcţionar la vama • Iaşi, a fost avansat sublocotenent în rezervă şi repartizat la divizionul 4 tren. O Ministerul de Instrucţie a aprobat numirea d-lui dr. N. Deleanu ca agregat definitiv la catedra de farmacie chimică şi galenică, vacantă la Facultatea de medicină din Iaşi, pe ziua de 1 Octombrie. O S-a aprobat ca o parte din dezertorii sârbi, refugiaţi în ţară, să poată fi întrebuinţaţi la munca câmpului. Prefectura de judeţ a fost înştiinţată că toţi călătorii cari vor să meargă în Egipet, vor trebui să ceară per- I mise pentru intrare, birourilor permiselor din Alexandria, Cairo şi Port-Said. Aceste cereri vor fi adresate prin Legaţia engleză din Bucureşti. O Corpurile de trupe din localitate au fost înştiinţate că, deoarece printre ofiţerii concentraţi s-au ivit câteva cazuri de febră tifoidă, toţi ofiţerii activi I şi de rezervă vor trebui să fie inoculaţi. O Astăzi au început la Bucureşti concursul pentru ocuparea locurilor vacanţa la şcoalele militare de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu şi marină. Comisiunea examinatoare pentru infanterie se compune din d-nii: general Gh. Burghele, inspectorul infanteriei, col. Sturza, directorul şcoalei militare de infanterie, col. Dabija şi col. dr. Papadopol. Ori s’a oficiat la Biserica Sf. Spiridon hirotonicirea ca preot a tânărului diacon C. Vuza. Hirotonirirea s’a săvârşit de P. S. S. Arhiereul Antim Petrescu, vicarul Mitropoliei. ^O Prefectura de Judeţ a fost înştiinţată că s’au ridicat măsurile de poliţie sanitară pentru călătorii ce vin din regiunea Caucazului, epidemia de ciumă fiind stinsă. Sâmbătă seara pe când o maşină de marfă, manevra în staţia Ciurea pe o linie izolată, la o cotitură a surprins pe un soldat din Regimentul 53 infanterie, soldatul a fost oribibil mutilat. Se pare că vina este a personalului maşinei, care manevra pe o linie neîntrebuinţată şi nici n’a dat semnalele necesare. Cadavrul soldatului a fost transportat la Spitalul Militar din Iași. Totodată s-a deschis o anchetă pentru stabilirea faptelor. Membrii consiliului comunal se vor întruni mâine Marţi 2 August, la ora 5 p. m. sub preşidenţia d-lui primar al oraşului. ■f