Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-01 / nr. 46
Domni! Acţionari ai Uzinelor de Fermi Domeniilor din Reşiţa S. A. Cont rogaţi să binevoinică a comunica Direcţiunea acestei Societăţi (Bucureşti, Str. Povernei) numărul de acţiuni pe care-l posedă indlcâad totdeodată numerile lor precum şi emiunea din care fac parte acţiunile. Comunicarea va trebui să conţină numele, prenumele şi adresa precisa a deţinătorului acţiunilor. Declaraţiunea se poate face şi prin intermediul biocei unde acţiunile sunt depoitate. Este bineinteres, că declaraţiunea în chestiune care se cere din motive de ordine statiatică nu rettarge intru nimic dispozițiunea liberă asupra acțiunilor. in acest scop trebue să aibă o fundaţie naturală sau artificială rezistentă, astfel ca numai materialul de intreţinere să fie înlocuit după complecta lansare. Lipsa oricărei fubdaţii resistente a făcut ca la prima încercare serioasă, pe care şoselele iveau să o suferea ele să fie aproape complect desfiinţate pe îatindiii enorme. Acest lucru V* îatamplat pretutindeni ps Hala. froatelui, pe îlaiile de retragee sau în jurul centrelor a giomerste ca circulaţia fatal foarte Intensă. Cu aceasta ocazie s’a văzut că nu stare de război nici modul de construcţia al şoselelor şi nici Întreţinerea lor nu erau la concordanţă cu ultimele date ale technicel— şi a trebuit în timpul războiului enorme sforţări pentru a menţie crea laţia şi a asigura aprovizionările de tot faiul atât ale armatei cât şi ale populaţiei civile. De la robonn încoace problema şoselelor revine pe primul plan şi de ea este legată întreaga problemă a refacerii noastre economice, căci este o copilărie să se creadă că o ţară, care nu are asigurate transporturile, se poate reface. Cu toată evidenţa absolută a acestui adevăr şi cu toate că consecinţele dezastroase ale stărei şosetelor din cuprinsl ţării, cant vizibile pentru toată lumea şi adânc simţite în viaţa de toate zilele totuşi cercuri e conducătoare nu sunt pătrunse la mod suficient de importanţa ei primordial. Ia adevăr dacă pentrucăile ferate a'au făcut sforţări fi încă foarte serioase pentru refacerea lor şi reorganizarea lor pe alte baze mai compatibile cu starea de azi—pentru acele continuăm a rămânea în acelaşi stare de neexpucabila indiferenţă şi azlatim cu sânge rece lamina lor conducă şi ţigară. (Uimeală) Răspunsul Poloniei la nota Iui Cicerin Varşovia 26 (Rodor). — Ca rispani la nota comisarului afaceilior externe, Gietrin, relativă la conflictul între Polonia şi Lituania, la care notă Cicerin interpretând triicolul 3 din tratatu de la Riga, pretinde că litigiile teritoriale dintre Polonia şi Lucsnia vebneac tranşate fără interview nici turţ, in speţă Liga Niţienilor, care nu este recunoscută de guvernul sovietic şi la care Cice nu oferă Poloniei ca ca guvernul tău să epitnece dificultăţile presente, ministrul de externe conte e Skryimir a înmânat o notă d-lui Obocnki, reprezentanta sovietic din Varşovia. Nota poloneză face aleile 1« tforţk la cenusée ale guvernului din Varşovia pentru a menţine pacea, ia consecinţă guvernul polonez a asistat cu lâage rece la atentatul Lituaniei în contra localităţii Memel. Prin urmare grija d-lui Ctcerin relativă la menţinerea ţiâii şi dorinţa ia de a se evita an non conflict este in perfectă concordanţă cu penetul de vedere a guvernutui polonea. Cu toate acestea, scrie contele Shrsymiki, nu pot să nu fiu mirat de termenele întrebuinţate îa nota comisarului extern al sovietelor relativ la Liga Naţiunelor, deoarece guvernul rus şi comisarul său preticipă la metafile Ligei Naţiunaior la Geneva. Prin urmare, tendinţele pacifiste ale acestei organizcţiuni trebue să fie cunoscute guvernului sovietic, maî cu ueamă că Rana a resimţit activîvitatea binefăcătoare a d-mnul Nubscd, înaltei comisar al societăţii, care a organizat pe o scară întinsă ajutorarea populaţiuniior înfometate de pe Teritoriu! repoliticei federative a sovietelor. Relativ la atitudinea gu ventralul ins in ce priveşte iote prttares articohla» 3 din tratatul de U Rga, nota polen.»& constată că această atitudine nu coresponde Hierii nici spiritului zisului articol. Articolul 3 a avut de scop înainte de toate să dstamine că Rueia se dezinteresează de chaetaniia relative la teritoriile «îtude ia vestei graniţei ce este determinată prin articolul 2. In consecinţă, articolul 3 nu poate fi interpretat în sensul că guvernul rus ar putea interveni intr’o asemenea cloeațiune. in această privinţă, guvernul lituanian este de aceiaşi părere cu guvernul polonez, cât de neverosimil star pateapărea această aftrmtţuce. Gave cui ui aaniaa decizii că membrii Lgei Naţiunilor pot recurge la ivit dicţiunea Lîgei îa litigiile ce sunt pendinte între ele. Guvernul polonez mulţumeşte dar guvernului sovietic pentru oferta sa amicală de a colabora la soluţionarea pacinică a diferendului cu Lituania, oopunere de care guvernul polonei nu poate profita, nelăsând posibilitatea de a fi apucat. ACfIPint c,at arpect cu 140.000 aDUvlaliei pentru cumpărarea uchi 'dădui cu 81camere, libere imediat. Adresați prof. G. Nica, strada KigilsieaaM 16 4 — 1 CAUT taraiera moDfoaia ziarist, A se adresa la Mișcarea. MIŞCAREA informaţii — Eri la ora 11 dimineaţa, d-l Ion Leatris, noul profesor de drept comercial de la facultatea Juridică, a depus legultorul Jurământ in prezent ! d-ln d-l Bacalogiu, prorector al Universităţii. — Sfiitul universitar a fost convocat pentru Sâmbăta seara. Se va discuta latre altele şi redeschiderea cursurilor universitare. — I. P. S. S. Mitropolitel Pimbn pleacă in astă seară la B*cureti. — Rspre cea atla dată, în folosul socieţiţei colonia şcolară .Spi*n Hiret" a predat an venit netto de 10730 lei. Comitetul se va înfrunt zdeie acestea pentru a lua mituri made cu vreme in cela ce privtşte număru! eevilor, care la vară vor fi trimişi la băi ian atatLn! climaterice. — Prin noul budget al statalu!sta prezentat o sumă de 7 milioane pentru un focal proprii de poştă în focantate şi 6 mioane pentru amenajarea salelor dia palatul administrativ pentru Instanţele judecătoreşti. — D. dr. Aghebeanu ministrul inatracţion’,l a comunicat astfal pro-rectorului că faţă de refusul d-lui profesor I. Siraionescu, să convoace marele colegiu pentru alegerea noului rector. — In astă seară la teatrul naţional are ioc premiera emoţionantei lucrări dramatice .Dama cu Camelii". Rolurile principala sânt sesţinate de d-ra Sorana Ţupa (Margseritt) şi d-l St. Brabotescu (Durei) şi d-l A. Ghiţescu (Durei tatăl). Va fi o sală arhiplină. CARTEA. — Administraţia comunală a fixat uimitoarele preţuri maximale pe cane, cu începere de la 1 Martir. Carnea de vacă pentru creştini lei 11 kgr; carnea de vacă muşchi şi antricoaie lei 13 kgr.; Carnea de vacă pentru evrei ’ lei 13 kgr.; carnea de vacă maşchi şi buhoaie lei 15 kgr.; Carnea de porc lei 18 kgr.; carnea de porc muşchi şi antrîcoae lei 20 kgr.; came de porc picioare botoage lei 8 kgr.; Sănina lei 32 kgr.; osânză lei 86 kgr. Contravenienţii la dispoziţianlie prezentei ordonanţe vor fi daţi judecâţi! fiii ce vor închide trunchiul lie. DIN PODUL ILOAEI.—Duminică 18 Peri satin 1923 ora ,2 p. ta. a avu loc la sala consiliului comuna întrunirea comitetaisd mocnmeatului .Eroilor" compas dia d-nil: V. Pulpescu pnmar și președintele comitemlui, flA.chel Samilovici vice președinte, Gh. Popovici avocat, 1. Ursescu picher principal de pattan și aeseie, subit. I. Daioftel comitaurtata Jandarmeriei locale, preot paroh Gn. Lazărescu, Petru Radu proprietar şi foat primar, locotenent Covor comandantul depoaltului de muniţii local, D. Bota dirigintele şcoalei primare, C. Botes agronm, D. Cojocar» preşedintele corporalei. 1. Qorşman proprietar, C. Bălan fef perceptor, D. Mihaescu comerciant şi d-l. Turcov secretar, ia ordinea etici fiind următoarele: 1. Darea unui bal care se fixează pe alaa de 17 Martie a. c. pentru mărta fondului monumentalul eroilor morţi pentru iringirea neamului, 2. Alegerea unui preşedinte de onoare al baiului care ia aplauzele majorităţei este proclamet d-l Fâptăraru prefectul judeţului laşi. In aceat scop o comialune compusă din d-nl. V. Finaţa primar şi preşedintele comidatar, C. Biban, şi perceptorul D. Mihăescu comerciant au şi plecat apterags pe d-l prefect da a privai această fivoare şi de a comanda biletele necesare baarii in valoae da 1500 lei. Paralel cu acestea la făcutin călduroa apei către asociaţia culturală .Junimea" din Podul iloael de a lua parte şi de da tot concursul necesar pentru orgrcizarea balotai. La orele 8 teara s avut Ioc htraniree sodizţiel csnatale .janimes" a cărei membi in EKaaimi a e aderă in propanerea comitetului monumentului eroilor. â — La balul studenţilor medicinişti d. prof. Dr. Yemeniadz a donat o casetă de abanos pentru tombol. Caseta, a fost pusă la licitaţie americană şi a fost obţinută de d-l Pancu pe concurenţe sumei de 400 Iei. D 1 Pancu in răndui »lu a pus cateta din nou in licitaţie pini la concurenţa aurnii de 2040 lei accesata cumpărărei unui tratat complect de .Anatomie Descriptivă de Teatt" pestre...biblioteca’soc. studenților medicinişti .Au concurat la noua licitaţie d-ni prof. Dr. Deieana, Criveasu şi Georgescîi directori Istinca Iaşi, C. Psnca şi d-î Autonom Georgescu prefectul poliţiei care a obţinut cistia. — Sta deschis o anchetă in ce priveşte săvârşirea unui mare furt de materiile de r caie ferită in localitate. Se aşteaptă pentru ani anele destăinuiri importante. —datăei Curtea de apel Secţia l-a se va pronunţa asupra incidentalui ridicat de avocata miniaterului de finanţa în afacerea Sehtliar şi anume asupra faptului dacă constituţia a fost bine adoptată la Curte, sau trebuia si vie fatal la tribunal, in cai când Cartea va respiegs incidental deibuteilie vor conţinea. — Profesorii şcoalei normale Văile Lupa, constituindu se in societate, au cumpărat la comun via Paiano pentru suma de 820.000 lei. Via va fi parcelată dar cultivarea ei se va face în comun şi bine înţeles la condiţiunila cele mai bune. — Reprezentanţii comunităţii evreieşti au intervenit pe lingă autorităţi Incopol de a nu se permite sual setata ombarea oamenilor masei cu ocazia sărbătorior evreieşti .FURIM“ care se apropie. Probabil că Prefectura de Poliţie să dea un comunicat in acest sens. — Iată cea mai frumoasă surpriză Balul Costumat ce are foc la Teatrul Naţional Merturi 28 Februarie. Foografia „SIEGMUND PACHER“ Instalează în Promienor aparatele sale Eectrice unde vizitatorii se vor putea fotografia în Costumele lor de a 11 seara până la 6 dimineaţă.. Cronica spectacolelor SALA CI NEM A EHSABETA. Asîlsi îa mstineami şi seara ae reprezintă belect« montare pur franceză .FLEUR DU M L“ (Floare otrăvitoare). Superbă dramă de viaţa reală. In rolul principal apar celebrităţile scenelor pariziene ,ra Gabrielle Robinne şi Alexandre de la corneeia franceză. Adaos la program: Volta Mareşalului Pilsadski la Sinaia, la pauza mare la mat. II şi seara ultimele debuturi ale renumiţilor artişti-biciclişti BRUKSeccomp. SALA CINEMA MODERN.— Astăzi în matinerii şi seara cel mal formidabil succes franct* ABATELE JOCELYN nemuritoarea capo-as operă a cerebinul autor francez Lemartta*. Se repreatată opera compiecta 14 acte. Reprtaentaţiile incep exact la orele anunţate din cauza extraordinarului metraj a programaler. TEATRU CINEMA SIDOLI.—Cu începere de azi şi în zilele următoare, simte două metinern ora 3—5 jam. şi seara la 9 jam. Cea mal celebă stea a scenelor Italiene, ceebră tragedian!, graţioasă şi incomparabilă artetă D-ra Francesca Benini! apare in nona şi grandioasa el creatiune .DESFRÂUL" (La Laxere) în 7 mari acte. VIŢA AMERICANĂ ALTOITA !», şi producători direcţi «ib " ^ de *a ani cu rădăcinii Ceia mai bane vanttţi. Delevarul Castel, aceste varietăţi se recomandă mult pentru lipsuri în vii şi pentru plantaţii noi la săteci care nu dispan de timp şi nu se pricep bine la îngrijirea viilor, toată lucrarea ei cottă din tăiat, spate legat. Rezistă la toate bolie de vii. Codul ei e asigurat în fiecare an. Comenzile şi ridicarea viţei se face la pepiniera D. Pasca Ardeleana str. Păturari 170. Catalog gratis. Pepinera este la murgisea crasalaHş! pe şosetualisci—Podalloa e 60 30 Hfl vânTfIPA Stada VduMIC Basarabiei (foa-Ita Motra de Vânt) vis-a-viu de biserica) LOC VIRAN. întindere 20.000 metri patraţi, poziţie frumoasă. Se vinde în total. Are adresa d-lui Iocot. Rusovicî bitalloDul 2 Vânători de Munte, Braşov. 2349-122 Sa pantă Normală CU laUtilă(Vasile Lupu‘ din Uşi, un grădinar, care se cunoască cultura fiorilor şi legumelor, cu bune referinţe. Asemenea se caută şi un şef Abu- Catar.____________________33 Noua fabrică de cărămidă Cărămidă, Tigie, Teracotă şi Olane ULTIMA ORA Reluarea tratativelor de pace în Orient — Conferlnti ds Ii Insula Pfelnk po — Din Constanta se anunţă că ministrul Franţei la Bucureşti va trece azi prin Constanţa spre Constantinopole unde se va inlâlni cu delegaţii aliaţilor care vor relua îijktative cu Bikir Stanlbey delegatul guvernului din Angola. Se vor disuta modificăriie ca urmează a îi Introduse în tratatul dela Lausanne, pentru ca turcii să semneze pacea» * Pe da aiiă parte se anunță că in curând na avea loc in insula Prinkipp o conferință specială intre delgatfii turci si greci. v . itft ¡ *-t f..*t -•» y . . f ':•(# \I*.. vi ■» *' ă ■ ..î • - '.IT.* ' Aceste stîri coincîd cu artere cere aucnță Că grecii mase*zâ trupe in regiunea Timofic«. Numeroaie trenuri circuă intre DedeagaCl șî Timotiia, Ia pottal DedeagaCi au goăit mari vase de război. * Presa bbigurt stmn*iează pregâtirile de răsboi ale Greciei. Regele Gorge șî Colonelul Gunatos vor vizita în Cursa sSpîămânei armatele din Tracia. Ln Atena i’a ţinut un important copîniu de răsboi in Care s’a examinat situația militară. Redeschiderea cursurilor universitare — Camanic&tat Rectoratului. Apelul Colegiu'uî Univanker Rectoratul UiîSversRS|Si dîn Busur s l a dat un comunicat presei prin care tarată că da la 5 Martie a. c m vor redeschule toate laboratoer«!«, clinicii?, bibliotecile, câminurile și cantinei* uri vcriltare. In cursul acestei s3p?âm3ni va fî taanvacfei S^nstel univeisltar pentru a decide deschiderea tuturor curburilor universitare. . a In acdis timp Marele CoSsgîy Unlvesli^r a I mat un apei prin ca e face si une^e caras istara cu privire: ia &gitaţiite studenţeşti. latre altele se constatăaULbdinea regretabilă fața de d.larga. Marele Colegiu ar^sa că „N Dau.u»" iste o imposibilitate. De as«m nea prin acest marfie&t sa er&tă necesltetea und intervențlunl p^ lângă d. mirantra al Insîrsicti4.t«li pin ru a realiza unele Tmb4n3t3tlrl li Invățăminmt universitar. Noua lege b thiriiior \ » . v \ % i*. ■ ' t . . ■ Comisiunea pentru elkbararea anteproeCtu!eI Lg i chiriilor și-a termîmlnat lucrării?. D. J. Th. Fiorescu a demarat că "la alcătuirea nouie! legi a’a inspirat după dezideratele formulate de refrezentasiții., chiriaş!jor şi propriei un lor. D-ta a rugat pe parlamentarii, care au fâcut parte din acea epansiune să susţie punctul de vedere îa Gastieră și Sept. Proectul guvernului fi gata îa a doua jumăta e a îunei Mârtie. Când va fi depus mai întii la Cameră. Alegerea nouliui episcop! Marele colegiu sinodal a fost convocat pentru Duminică 4 Martie pentru a alege episcopii în locurile vacante la episcopiile Roman, Galaţi şi Buzău. i Cfcv oV(|Évv * % * Aghiatile stuisnţeşti Ua grup restrâns de studenţi a Împiedicat ef examenul de economie politică a d lui profesor Baideş.v.u, cerând o sesiune extraordinară specială. Căzut a fost comunicat d-luî Minstru al lastrsfcţtuafl. foşii—Tipografia .Albina* strada Senkimn No. 1 SoCiCitie in nume culec iv ŞTEFAN HOFFMAN-BERCA instalată lângă fabrica de cărămidă C. F. R din gara Ciurea-Iaşi Primeşte, comenzi de pe acum pentru campania de incm 1923, după probele ce se pot vedea la fabici. Pentru informaţiuni a acadeza! Societăţei Ştefan Hoffman-Berca Gara Ciurea GHEORGHE MIHAILESCU AVOCAT Şoseaua Arcului 55 2018 B. Sentinţa în procesul complotiştilor unguri Erî după amiiză a avut loc ultima şedinţă în procesul Complotiştilor fnguri. La ora 9 seara, consiliul a dat următoarea sentinţă. Belmont, Turnezi, Palsgys şi Balaeîî au fost condamnaţi la 10 ani. Bersisk ia 2 ani. Bengei Iannan şi Kerench'. achitat. Ceilalţi mu fost condamnaţi în lipsă la zece ani închisoare. Un divisrs ii Amwlml Hirdinge va face o intervenţie în Europa pentru cntarea unei comisiuni financiare care sa studieze capacitatea de plată a Germaniei. Bonnar Law înclină pentru această intervenţie. Regtla Akx. infra suferind Regele Alexandru al Jago-Slnvlel se află suferind şi medicii l'cu refinut în casă. N. LATES Avocat 2012 Str. Aibrittz No. 36 Mircea G. Serion DOCTOR IN DREPT Fost Procuror Trib. Iași Avocat, Iași Sf. Sava 14 V A r y r