Opinia, iulie 1913 (Anul 10, nr. 1918-1948)
1913-07-22 / nr. 1939
V ipota“ continuă cu cMirele Desigur că nu fără surprindere publicul nostru a luat cunoştinţă de cuprinsul articolului de fond de ieri din „Epoca“, articol pe care cei de la Viitorul s’au grăbit să-l reproducă la rubrica informaţiilor. Prin acel articol zisa gazetă, care reprezintă gruparea cea mai turbulentă şi mai gata de scandal, din toate grupările politice de la noi, acuza guvernul nostru că ar fi de rea credinţă faţă de Sîrbi şi Greci şi făcea zeflemele pe tema pretenţiei României de a face pe Nestorul politicei Europene. Evident, Neputincioşii nu ştiu să puie niciodată frău furiei lor — chiar îu cele mai importante şi frumoase momente prin care poate trece ţara lor. Se explică clar lesne de ce nici chiar astăzi cei de la Epoca nu ştiu să tacă. Dacă relevăm însă atacul, este pentru a reaminti patronilor Epocei că fromănia a intrat în acţiune fără nici un angajament, fără nici o alianţă; că ea a intrat în acţiune — a declarat-o intregei Europe — cum singur /e/, acela cî păcii prin stabilirea echilibrului Balcanic; o facem spre a le reaminti, ‘că România a declarat în scris că ea înţelege,a exercita acţiunea sa într’uni spiritde conciliaţiune şi de imparţialitate, Guvernul român nu s’a abătut nici o clipă de la linia sa de conduită, pe care o socoteşte corespunzătoare intereselor superioare ale ţărei. Şi nu atacurile furibunde ale unor neisprăviţi politici, care nu şi dau macar seama de ceea ce s’a fixat şi comunicat în mod lămurit, îl vor face si se vorbească astăzi de cele mai delicate probleme ce s au pus vr’odatâ diplomaţiei noastre. Statele balcanice, recunosc realitatea şi sinceritatea Romîniei şi nu contenesc cu elogii la adresa ţării noastre,—elogii în cari noi ştim sâ distingem partea politeţei şi a curteniei. Alăturea de statele beligerante reprezentate în acest montient la Bucureşti prin cei mai valoroşi din oamenii lor politici, Marile Puteri, cari de asemenea, după cum e şi firesc, sunt în curent cu ceea ce se petrece la pol, sunt unanime—repetăm unanime—în a recunoaşte şi perfecta realitatea şi incontestabila abilitate a diplomaţiei române. In asemenea condifiuni, cînd pe lingă aceste constatări, se face tot mai mult dovadă că simful public romînesc aplaudă din toată inima acţiunea fericită şi îndemânatică a guvernului, acesta se poate lipsi de aprobarea celor de la „Epoca", ale căror accente de prefăcută nemulţumire provoacă indignarea oricui cugeta şi simţea cu adevărat româneşte. r v ace şi pâini. — Extrase din presa străină — Ziarul Local Anzeiger, publică o corespondenţă din Sofia—corespondenţă, care, după spusele acestui ziar, a ştiut să scape de controlul cenzurei. Iată după această corespondenţă, situaţia din Sofia : »Oraşul Sofia se seamănă cu un mare spital.—Artileria romină se află la 20 kilometri de Sofia.—In fiecare dimineaţă, populaţia se’ntreabă, dacă va mai fi pline pe ziua de azi. Nu mai există deosebire Intre sărac şi bogat. Toţi sunt cuprinşi de aceiaşi desnădejde. Toate oraşele de pe malul Dunărei au fost părăsite şi ţărănimea s’a refugiat la Sofia. Aşa că în acest pest, cu toate că toţi bărbaţii valizi au fost mobilizaţi, se găseşte totuşi îngrămădită o populaţie de peste 200.000 de suflete. Spitalele sunt pline de răniţi. Se simte o lipsă complectă de medici şi infirmieri, aşa că bolnavii stau fără nici-o îngrijire. Patrule puternice cutreeră noaptea, căci e teamă de o mişcare revoluţionară. Deja s’au constatat unele excese. In faţa brutăriilor lumea să îngrămădeşte—şi e fericit acel ce a încăput să primească o pline. Poporul cere cu stăruinţă, să vadă pe rege, pentru a-i cere pâine şi pace. * • Ziarul Berliner Tageblatt crede a şti, că Muntenegrul va cere conferinţei din Bucureşti, stabilirea precisă a frontierelor sale cu Albania. I MICI POLEMICI Fiece stat balcanic afirmă că holera e a... celuilalt. Cu toate aceste i se zice preste tot „holera...nostras‘‘. * Turcii sunt galantomi. Se arată gata să cedeze toată Asia Mică, numai nu Adrianopolul. Bine inţeles în prevederea că Marile Puteri s’ar incăiera la împărţeală, ca nişte simpli balcanici... Se speră în localizarea flagelului Şedinţa de ieri a conferinţei pentru pace. Statul nostru major a fost silit să fixeze preţurile de vînzare a alimentelor din partea Bulgarilor. Adevăraţi zarzavogii, vecinii noştri ne-au pus preţuri... pipărate. * Molima holerei va grăbi incheerea păcei. „A qaelque chose malheur est bon...* Grecii şi Bulgarii se poftesc in de ei să părăsească portul Cavala. Vorba ăluia : „se poftesc ca Grecii...* v Armatele noastre au cheltuit numai în primele zile 20 de milioane in Bulgaria pentru hrană. E drept că la alimente ne pun în socoteală cvadrilaterul ?... * In starea lamentabilă in care se găsia, cum a fost transportat „Cuvintul* la Bucureşti 1 — Cu „Salvarea* bine înţeles... OAMENI ŞI LUCRURI CIMITIRE... Despre romanul istoric al baronesei de Suttner „Jos armele !* va fi vorba, în alte articole împrejurările prin care trecem. Iată un pasagiu, sfîrşit de capitol, în care autoarea zugrăveşte pe împăratul Franz Ioseph vizitînd cimitirul soldaţilor înmormîntaţi în urma pierderilor mari de la Sadova, cei mai mulţi fiind victime ale bolilor, nu numai ale luptelor propriu zise: ,..,Un barbat înalt, mlădios, de o înfăţişare plăcută şi tinerească, îmbrăcat în costum de general, se urcă pe movilă. Ceialalţi se deteră înapoi, respectuoşi; am auzit şoptindu-se : — „Împăratul...“ Da, era Franz Joseph Suveranul, comandantul suprem, venise în ziua pomenirei morţilor să rostească o rugăciune discretă pentru toţi luptătorii săi. Şi el sta colo, ca capul gol, cu fruntea plecată, plin da evlavie şi de smerenie umilit de Majestatea morţii. Mult timp, mort, râmase nemişcat. Nu-mi puteam lua ochii de la dînsul. Ce gînduri i- or fi trecînd prin creer, ce simţiminte i-or fi răsculind inima,—inima lui duioasă şi bună? Mi s’a părut că-l aud spunlnd în gîndul său: „...Da, sărmanii mei bravi... aţi murit... şi de ce ? Nici macar n’am biruit.. Veneţia mea pierdută... Cite am mai pierdut! Şi vieţile voastre tinere s’au pierdut... Şi cu jertfe aţi dat viaţa—pentru mine. O, dac’aşi putea să vă redau zilele ! Nu pentru mine, pentru ţară, pentru patrie. N’am fost oare nevoit ca să poruncesc? Nu oare pentru voia ţării, a supuşilor mei m’am urcat pe tron şi nu sunt oare gata în tot momentul să mor spre binele lor ? Dac’aşi fi putut da ascultare inimei mele şi să nu spun „da*, atunci cînd toată lumea în jurul meu cerearăzboiu ! războiu...* Dar puteam oare să mă împotrivesc ? D-zeu mi-e martor că n’am putut... Era o irezistibilă presiune de preste tot din partea voastră chiar, soldaţii mei ucişi. Ce trist, ce trist, ce trist este ! Cîte n’aţi Indurat—şi acum zăceţi colea, răpuşi de gloanţe, de săbii, de holeră şi de tifos. Vai, dac’aşi fi zis „nu* ! Tu, Elisabetha m’ai rugat să spun „no* — dacă ași fi sis Intr’adevăr! E un glnd de amărăciune... Lumea e plină de jale!...* Mereu, in timp ce traduceam astfel glndul lui, ochiul meu îi urmărea trăsăturile și-l cunoscui că simte în adevăr jalea toată a lamei. își acoperi fața cu amîndouă mînile şi izbucni în hohot de plîns. Iată Ce s’a întîmplat în ziua pomenirii morţilor, în anul 1866, In ţintirimul Sadovei... Rodion Puterile şi lucrările conferinţei Document din ţara cucerită Cu ocazia excursiunei în Cadrilater la 16—19 iulie, făcută de către ataşaţii militari şi corespondenţii de războiu, d. Lascar Antoniu a avut buna inspiraţie de a obţine pe două cărţi poştale ştampilate cu ştampilele oficiilor Turtucaia şi Balcic, semnăturile tuturor persoanelor ce au luat parte la această călătorie. Printre aceste semnături e de remarcat ale ataşaţilor militari: Colonelul ISKRITZKI, ataşat rus; Colonelul HRANILOWITZ, ataşatul austriac; Colonelul SCHELLENDORF, ataşat german; Colonelul ARTURO SOLA, ataşat spaniol ; Colonelul FERIGO, ataşat italian;Maiorul LYON, ataşat englez; Maiorul PICHON, ataşat francez, şi ale d-lor: Barbu Delavrancea, Em Lahovari, Lascar Antoniu, Al. Ciurcu, Al. Al. Gheorghiu, D-na Caragiani, N. B. Cantacuzen, Al. Orescu, Florescu, Mişu Arion, Maior Trantomir. Dăm acest clișeu cu titlu de document, fiind prima vizită cu caracter de oficialitate făcută în Cadrilater. J-fyBcrhM'tyt'— SS D. Al A. Badareu, ministrul lucrărilor publice, a sosit astăzi dimineaţă din Bucureşti. Tot cu acceleratul de astăzi dimineaţă s-a reîntors şi prietenul Lascar Antoniu, senator, din excursia făcută în regiunea cucerită, ca reprezentant al ziarului Opinia. SS lu lo al d-lui Rosetti a fost numit la Dorohoi preferi d-l Hmri Verona, fost senator. SS Duminica viitoare va avea loc solemnitatea înv.Slrvei carhiereu a Prea Cucernicului părinte Alex. Şerban din Iaşi, cu titlu de locotenent al eparhiei Rimnicului şi Noului Severin Prezentator cătră P. S. Arhiereu va fi P. C. Arhimandrit lulius Scriban. S3 Mine seară, are loc în Capitală, un banchet, oferit de asociaţia generală a presei în onoarea ziariştilor străini, aflători in Bucureşti. Banchetul are loc la restaurantul modern, din strada Sărindari. SS Jurămîntul voluntarilor.Azi a avut loc cu deosebită solemnitate depunerea jurămîntului soldaţilor voluntari Înscrişi în Batalionul IV de vinători, întreaga trupă avlnd în frunte pe Comandantul Batalionului Dl. Căpitan Panaite Cerne a asistat la această solemnitate, importantă attt prin situaţia celor ce depuneau jurămîntul — peste 100 de voluntari — cît şi prin împrejurării speciale în care aceşti bravi tineri îşi leagă viaţa de ţara lor. Serviciul religios a fost oficiat de Părintele Econom Agapi, confesorul garnizoanei, care prin cuvinte bine simţite a explicat voluntarilor însemnătatea depunerei jurămîntului, precum şi îndatoririle lor de militari. Este de relevat marele număr de voluntari înscrişi în Batalionul IV pe vînători spre deosebire de celelalte corpuri. Cu această ocazie ţinem să felicităm pe simpaticul Dr. Căpitan P. Cerne care daune toată bună voinţă şi energia pentru instruirea cît mai grabnică a tinerilor voluntari. La această solemnitate a asistat şi Dl Dr. Căpitan Buăşescu, medicul Batalionului. S3 Prefectura de judeţ a adresat o circulară tuturor administratorilor de plasă, punîndu-le în vedere să execute o severă supraveghere sanitară, vizitîndu-se prin autorităţile comunale şi jandarmi cît se poatede des, toate locuinţele, şi să semnaleze prefecturii orice caz prezentind simptome suspecte de holeră. S. D. Dr. Fior medicul primar al oraşului a primit de la d. dr Mezincescu instrucţiuni telefonice în ce priveşte controlul căruţaşilor cari, eventual, au făcut sau vor face drumuri în Bulgaria ori îndărăt. Se arată de asemenea că porturile bulgăreşti sunt închise. SS Pentru ajutorarea cu reţele gratite a familiilor ostaşilor mobilizaţi serviciul sanitar local a tipărit foi imprimate „pentru familia luptătorilor“. Reţetele eliberate de medicii comunali şi e stampilate de primărie vor fi acordate gratuit de toate farmaciile. I ANUNȚURI ABONAMENTE Un rând pag. IIII “Lib. n n n IV, ^ „ Un an . . . 20 lei 6 luni ... 10 lei BANI ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT Redacţia şi Adm In., Iaşi, str. Gh. Mîrzescu 25 Anul X No. 1939-Luni 22 Iulie 1913 ■X 'A BANI