Opinia, iulie 1913 (Anul 10, nr. 1918-1948)

1913-07-22 / nr. 1939

V­ ipota“ continuă cu cMirele Desigur că nu fără surprindere publicul nostru a luat cunoştinţă de cuprin­sul articolului de fond de ieri din „Epoca“, articol pe care cei de la Viitorul s’au gră­bit să-l reproducă la rubrica informaţiilor. Prin acel articol zisa gazetă, care reprezintă gruparea cea mai turbulentă şi mai gata de scandal, din toate grupările politice de la noi, acuza guvernul nostru că ar fi de rea credinţă faţă de Sîrbi şi Greci şi făcea zeflemele pe tema preten­ţiei României de a face pe Nestorul politicei Europene. Evident, Neputincioşii nu ştiu să puie nici­odată frău furiei lor — chiar îu cele mai importante şi frumoase momente prin care poate trece ţara lor. Se explică clar lesne de ce nici chiar astăzi cei de la Epoca nu ştiu să tacă. Dacă relevăm însă atacul, este pentru a reaminti patronilor Epocei că fromă­­nia a intrat în acţiune fără nici un angajament, fără nici o alianţă; că ea a intrat în acţiune — a declarat-o intregei Europe — cu­­m singur /e/, acela cî pă­cii prin stabilirea echilibrului Balcanic; o facem spre a le reaminti, ‘că România a declarat în scris că ea înţelege,a exercita acţiunea sa într’uni s­pirit­­de concilia­­ţiune şi de imparţialitate, Guvernul român nu s’a abătut nici o clipă de la linia sa de conduită, pe care o socoteşte corespunzătoare intereselor superioare ale ţărei. Şi nu atacurile fu­ribunde ale unor neisprăviţi politici, care nu şi dau macar seama de ceea ce s’a fixat şi comunicat în mod lămurit, îl vor face si se vorbească astăzi de cele mai delicate probleme ce s au pus vr’odatâ diplomaţiei noastre. Statele balcanice, recunosc realitatea şi sinceritatea Romîniei şi nu contenesc cu elogii la adresa ţării noastre,—elogii în cari noi ştim sâ distingem partea poli­­teţei şi a curteniei. Alăturea de statele beligerante reprezentate în acest montient la Bucureşti prin cei mai valoroşi din oamenii lor politici, Marile Puteri, cari de asemenea, după cum e şi firesc, sunt în curent cu ceea ce se petrece la pol, sunt unanime—repetăm unanime—în a recunoaşte şi perfecta realitatea şi incontestabila abilitate a diplo­maţiei române. In asemenea condifiuni, cînd pe lingă aceste constatări, se face tot mai mult dovadă că simful public romînesc aplaudă din toată inima acţiunea fericită şi în­demânatică a guvernului, acesta se poate lipsi de aprobarea celor de la „Epoca", ale căror accente de prefăcută nemulţumire provoacă indignarea ori­cui cugeta şi simţea cu adevărat r­o­mâne­şt­e. r v­ ­ace şi pâini.­ — Extrase din presa străină — Ziarul Local Anzeiger, publică o cores­pondenţă din Sofia—corespondenţă, care, după spusele acestui ziar, a ştiut să scape de controlul cenzurei. Iată după această corespondenţă, situ­aţia din Sofia : »Oraşul Sofia se seamănă cu un mare spital.—Artileria romină se află la 20 kilometri de Sofia.—In fie­care dimineaţă, populaţia se’ntreabă, dacă va mai fi pline pe ziua de azi. Nu mai există deosebire Intre sărac şi bogat. Toţi sunt cuprinşi de aceiaşi desnă­­dejde. Toate oraşele de pe malul Dună­rei au fost părăsite şi ţărănimea s’a re­fugiat la Sofia. Aşa că în acest pest, cu toate că toţi bărbaţii valizi au fost mo­bilizaţi, se găseşte totuşi îngrămădită o populaţie de peste 200.000 de suflete. Spitalele sunt pline de răniţi. Se simte o lipsă complectă de medici şi infirmieri, aşa că bolnavii stau fără nici-o îngrijire. Patrule puternice cutreeră noaptea, căci e teamă de o mişcare revoluţionară. Deja s’au constatat unele excese. In faţa brutăriilor lumea să îngrămădeşte—şi e fericit acel ce a încăput să primească o pline. Poporul cere cu stăruinţă, să vadă pe rege, pentru a-i cere­ pâine şi pace. * • Ziarul Berliner Tageblatt crede a şti, că Muntenegrul va cere conferinţei din Bucureşti, stabilirea precisă a frontierelor sale cu Albania. I MICI POLEMICI Fiece stat balcanic afirmă că holera e a... celuilalt. Cu toate aceste­ i se zice preste tot „holera...nostras‘‘. * Turcii sunt galantomi. Se arată gata să cedeze toată Asia Mică, numai nu A­­drianopolul. Bine inţeles în prevederea că Marile Puteri s’ar incăiera la împăr­ţeală, ca nişte simpli balcanici... Se speră în localizarea flagelului Şedinţa de ieri a conferinţei pentru pace. Statul nostru major a fost silit să fi­xeze preţurile de vînzare a alimentelor din partea Bulgarilor. Adevăraţi zarza­­vogii, vecinii noştri ne-au pus preţuri... pipărate. * Molima holerei va grăbi incheerea pă­­cei. „A qaelque chose malheur est bon...*­ ­ Grecii şi Bulgarii se poftesc in de ei să părăsească portul Cavala. Vorba ăluia : „se poftesc ca Grecii...* v Armatele noastre au cheltuit numai în primele zile 20 de milioane in Bulga­ria pentru hrană. E drept că la alimente ne pun în so­coteală cvadrilaterul ?... * In starea lamentabilă in care se găsia, cum a fost transportat „Cuvintul* la Bu­cureşti 1 — Cu „Salvarea* bine înţeles... OAMENI ŞI LUCRURI CIMITIR­E... Despre romanul istoric al baronesei de Suttner „Jos armele !* va fi vorba, în alte articole împrejurările prin care trecem. Iată un pasagiu, sfîrşit de capitol, în care autoarea zugrăveşte pe împăratul Franz Ioseph vizitînd cimitirul soldaţilor înmormîntaţi în urma pierderilor mari de la Sadova, cei mai mulţi fiind victime ale bolilor, nu numai ale luptelor propriu zise: ,..,Un barbat înalt, mlădios, de o înfă­ţişare plăcută şi tinerească, îmbrăcat în costum de general, se urcă pe movilă. Ceialalţi se deteră înapoi, respectuoşi; am auzit şoptindu-se : — „Împăratul...“ Da, era Franz Joseph Suveranul, co­­mandantul suprem, venise în ziua pome­­nirei morţilor să rostească o rugăciune discretă pentru toţi luptătorii săi. Şi el sta colo, ca capul gol, cu fruntea plecată, plin da evlavie şi de smerenie umilit de Majestatea morţii. Mult timp, mort, râmase nemişcat. Nu-mi puteam lua ochii de la dînsul. Ce gînduri i- or fi trecînd prin creer, ce simţiminte i-or fi răsculind inima,—inima lui duioasă şi bună? Mi s’a părut că-l aud spunlnd în gîn­­dul său: „...Da, sărmanii mei bravi... aţi murit... şi de ce ? Nici macar n’am biruit.. Vene­ţia mea pierdută... Cite am mai pierdut! Şi vieţile voastre tinere s’au pierdut... Şi cu jertfe aţi dat viaţa—pentru mine. O, dac’aşi putea să vă redau zilele ! Nu pen­tru mine, pentru ţară, pentru patrie. N’am fost oare nevoit ca să poruncesc? Nu oare pentru voia ţării, a supuşilor mei m’am urcat pe tron şi nu sunt oare gata în tot momentul să mor spre binele lor ? Dac’aşi fi putut da ascultare inimei mele şi să nu spun „da*, atunci cînd toată lu­mea în jurul meu cerea­­războiu ! răz­boiu...* Dar puteam oare să mă împotri­vesc ? D-zeu mi-e martor că n’am pu­tut... Era o irezistibilă presiune de preste tot din partea voastră chiar, soldaţii mei u­­cişi. Ce trist, ce trist, ce trist este ! Cîte n’aţi Indurat—şi acum zăceţi colea, ră­puşi de gloanţe, de săbii, de holeră şi de tifos. Vai, dac’aşi fi zis „nu* ! Tu, Elisabetha m’ai rugat să spun „no* — dacă ași fi sis Intr’adevăr! E un glnd de amără­ciune... Lumea e plină de jale!...* Mereu, in timp ce traduceam astfel glndul lui, ochiul meu îi urmărea trăsă­turile și-l cunoscui că simte în adevăr ja­lea toată a lamei. își acoperi fața cu a­­mîndouă mînile şi izbucni în hohot de plîns. Iată Ce s’a întîmplat în ziua pomenirii morţilor, în anul 1866, In ţintirimul Sa­­dovei... Rodion Puterile şi lucrările conferinţei Document din ţara cucerită Cu ocazia excursiunei în Cadrilater la 16—19 iulie, făcută de către ataşaţii militari şi corespondenţii de războiu, d. Lascar Antoniu a avut buna inspiraţie de a obţine pe două cărţi poştale ştampilate cu ştampilele oficiilor Turtucaia şi Balcic, semnăturile tuturor persoanelor ce­ au luat parte la această călătorie. Printre aceste semnături e de remarcat ale ataşaţilor militari: Colonelul ISKRITZKI, ataşat rus; Colonelul HRANILOWITZ, ataşatul austriac; Colonelul SCHELLENDORF, ataşat german; Colonelul ARTURO SOLA, ataşat spaniol ; Colonelul FERIGO, ataşat italian;­­Maiorul LYON, ataşat englez; Maiorul PICHON, ataşat francez, şi ale d-lor: Barbu Delavrancea, Em Lahovari, Lascar Antoniu, Al. Ciurcu, Al. Al. Gheorghiu, D-na Caragiani, N. B. Cantacuzen, Al. Orescu, Florescu, Mişu Arion, Maior Trantomir. Dăm acest clișeu cu titlu de document, fiind prima vizită cu caracter de oficialitate făcută în Cadrilater. J-­fyBcrhM'tyt'— SS D. Al A. Badareu, ministrul lucrărilor publice, a sosit astă­zi dimineaţă din Bucureşti. Tot cu acceleratul de astă­zi di­mineaţă s-a reîntors şi prietenul Lascar Antoniu, senator, din ex­cursia făcută în regiunea cucerită, ca reprezentant al ziarului Opinia. SS lu lo al d-lui Rosetti a fost numit la Doroh­oi preferi d-l Hm­ri Verona, fost senator. SS Duminica viitoare va avea loc so­lemnitatea înv.­Slrvei ca­rh­iereu a Prea Cucernicului părinte Alex. Şerban din Iaşi, cu titlu de locotenent al eparhiei Rimnicului şi Noului Severin Prezentator cătră P. S. Arhiereu va­ fi P. C. Arhimandrit lulius Scriban. S3 Mine seară, are loc în Capitală, un banchet, oferit de asociaţia generală a presei în onoarea ziariştilor străini, află­tori in Bucureşti. Banchetul are loc la restaurantul mo­dern, din strada Sărindari. SS Jurămîntul voluntarilor.­Azi a avut loc cu deosebită solemnitate de­punerea jurămîntului soldaţilor voluntari Înscrişi în Batalionul IV de vinători, întreaga trupă avlnd în frunte pe Co­mandantul Batalionului Dl. Căpitan Pa­­naite Cerne a asistat la această solem­nitate, importantă attt prin situaţia celor ce depuneau jurămîntul — peste 100 de voluntari — cît şi prin împrejurării speciale în care aceşti bravi tineri îşi leagă viaţa de ţara lor. Serviciul religios a fost oficiat de Pă­rintele Econom Agapi, confesorul garni­zoanei, care prin cuvinte bine simţite a explicat voluntarilor însemnătatea depu­­ne­rei jurămîntului, precum şi îndatoririle lor de militari. Este de relevat marele număr de vo­luntari înscrişi în Batalionul IV pe vînă­­tori spre deosebire de celelalte corpuri. Cu această ocazie ţinem să felicităm pe simpaticul Dr. Căpitan P. Cerne care da­une toată bună voinţă şi energia pen­tru instruirea cît mai grabnică a tineri­lor voluntari. La această solemnitate a asistat şi Dl Dr. Căpitan Buăşescu, medicul Batalio­nului. S3 Prefectura de judeţ a adresat o cir­culară tuturor administratorilor de plasă, punîndu-le în vedere să execute o severă supraveghere sanitară, vizitîndu-se prin autorităţile comunale şi jandarmi cît se poate­­de des, toate locuinţele, şi să sem­naleze prefecturii ori­ce caz prezentind simptome suspecte de holeră. S. D. Dr. Fior medicul primar al o­­raşului a primit de la d. dr Mezincescu instrucţiuni telefonice în ce priveşte con­trolul căruţaşilor cari, eventual, au făcut sau vor face drumuri în Bulgaria ori în­dărăt. Se arată de asemenea că portu­rile bulgăreşti sunt închise. SS Pentru ajutorarea cu reţele grat­ite a familiilor ostaşilor mobilizaţi servi­ciul sanitar local a tipărit foi imprimate „pentru familia luptătorilor“. Reţetele e­­liberate de medicii comunali şi e stampi­­late de primărie vor fi acordate gratuit de toate farmaciile. I ANUNȚURI ABONAMENTE Un rând pag. IIII “L­ib. n n n IV, ^ „ Un an . . . 20 lei 6 luni ... 10 lei BANI ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT Redacţia şi Adm In., Iaşi, str. Gh. Mîrzescu 25 Anul X No. 1939-Luni 22 Iulie 1913 ■X 'A BANI

Next