Opinia, iulie 1916 (Anul 13, nr. 2800-2823)

1916-07-22 / nr. 2815

L ABONAMENTE ANUNȚUW Un an ... 20 tel 6 luni ... 10 tel U« rând pag. III. 50 b. • • jS*'.. ■»' ' . ZIAR COTIDIAN Admlislstirația s Tipografia H. Goldtaer, Iași.— Teleio» Ko, Â^SÎL, XUK'-No. £815- —Vii I 22 IULIE f«i6 In legătură cu situaţia Audienţa d­lui Take Ionesco. — Semnificaţia unui articol. — Precizarea unui lucru. — O profeţie nerealizată. — Rapor­­turile cu Bulgaria. — Corespondentul nostru din Bucureşti ne comunică. In legă­tură cu audienţa d-lui Take Ionescu circulă versiuni diferite. Astfel in lagărul federalist se spune că fostul şef al fostului partid conservator-demo­crat a eşit de la palat perfect mulţumit şi că de acum încolo nu vom mai asis­­ta la o­­campanie antidinastică. Per­soane in măsură de a şti afirmă că in acest sem a raportat d. Take Ionescu la CoUmăneşti d-lui Nicu Filipescu rezulta­tul audienţei. Dar lucru curios, in a­­celaşi lagăr şi tot de la persoane in măsură de a şti ceva, se spune că, ime­diat după audienţă, d. Take Ionescu ar fi spus: — ,Doar nu m'am dus la rege să-l ascult, ci să-i spui eu ce cred*.­­ Dacă spusa aceasta ar fi adevărată, atunci versiunea cealaltă, că d. Take lonescu a eşit de la palat mulţumit, nu prea corespunde adevărului. De altfel, în lagărul guvernamental şi cel potrivnic feder­aliştilor, se afirmă cu tărie că ultima audienţă a avut sin­gurul efect de a fi convins pe d. Take lonescu ce fel de raporturi înţelege regele Ferdinand să aibă cu acel care atacă coroana. * Curios mai ie apoi faptul că, pu­ţin după audienţă d. Take Ionescu, pe motiv că polemizează cu d. Mar­ghiloman, a crezut de cuviinţă să ma­nifeste prin La Roumaîne un pesi­mism extra­ordinar în ce priveşte acţiunea Romîniei. In acel articol d. Take Ionescu spune că, de fapt, cu actualul gu­vern, toate ipotezele sunt riscate, că a vorbi astăzi de o convenţie mili­tară cu Rusia de lucra mai mult de­cît ipotetic şi că nimica nu-i îndri­tuite să nu creadă ca şi clipa actuală, atlt de favorabilă nouă, nu va fi şi ea pierdută din cauza fatalismului o­­riental al d-lui Ionel Brătianu. Cum concordă aceste spuse—pro­nunţate puţin după audienţă—dacă într’adevăr d. Take Ionescu a ieşit mulţumit de la Palat ? Căci ce poate insemna mulţumirea d-sale, decît că a înţeles sau ştie de la Suveran că România va face politica pe care o doresc federaliştii ? Şi dacă se va face această politica, de ce atunci d. Take Ionescu este pesimist, de ce nu crede în iminenţa semnărei unui acord militar cu Rusia? De ce nu crede că nu vom scăpa şi acest nou moment favorabil ? * Dacă lucrurile şi zvonurile în legătură cu audienţa d-lui Take lonescu nu prezintă nimic precis­ în altă ordine de idei există astă­zi o precizare indubitabilă. Dacă o fi să intrăm un război contra pu­­terilor centrale, nu vom avea un guvern naţional, d-nii Take lo­­nescu şi IV. Filipescu nu vor face parte din guvernul războiului. Aceasta-i absolut sigur şi subli­niem faptul, oricît am f1 prin a­­ceasta displăcuţi acelor fuzionaţi, care s’au decis, în ultima clipă, la fuziune, numai şi­­numai pe baza asigurărilor formale, date atuncea, că pînă ’n trei săptă­­mîni întrăm în război, iar d-nii Take lonescu şi IV. Filipescu vor fi un guvern. Pariem că dacă fuzionaţii în chestie ar cere astă­zi lămuriri directe de la d. Take lonescu, ar primi o complectă confirmare a spuselor noastre. D. Ferechyde, preşedintele Camerei, s'a cam ferit. In tot timpul războiului să-l facă pe profetul. Săptămtna tre­cută a căzut insă in păcat şi la Con­stanţa, intrun cerc de prieteni, a de­clarat că pînă Stmbătă — care a trecut — atitudinea României va fi lămurită, fiindcă d. Brătianu va prezenta regele, spre semnare convenţia militară cu Ru­sia. In caz dacă regele va refuza, a spus d. Fereckyde, d. Brătianu va de­misiona. Profeţia nu s'a realizat ! A trecut şi Simbată, dar d. Brătianu n'a demisionat! Cit despre convenţia militară cu Rusia, d. Take Ionescu o declara lucrul cel mai ipotetic din lume !♦ Ziarele federaliste vorbesc mereu de incidente la frontiera bulgară Ele se prefac a nu şti că asemenea in­cidente n’au valoare de­­cît cînd ţi­nut din state voeşte imediata intrare în­ război. Or, acesta nu-i cazul ac­tualmente. Putem afirma că nu numai că re­laţiile cu bulgarii nu sunt mai rele, dar a intervenit chiar o îmbunătă­ţire. Bulgarii ne dau tutunul nece­sar, iar noi sarea şi petroleul. O nouă trădare de ţară, vor spune unii. Treaba lor şi a guvernului ! Faptele sunt fapte şi mai curînd se va vedea că informaţiile mele au fost adevărate. Ici Polemici Actorii, pe scenă, sunt mulţumiţi, dacă sunt rechemaţi. Numai în diplomaţie «rechemările» nu sunt semne bune. # Veteranul Kalmaski a reclamat con­tra abuzului pe care-l face amuzanta „principesă“ de Calmaski cu acest nume ilustrat de popularul veteran al Iaşului. * Președintele Camerei de Comerţ a în­tocmit un raport despre înfometarea lo­cuitorilor din Tg. Frumos. ...Ca şi cum la laşi ar fi mai frumos sau mai puţină fele ! — De ce se ocupă primarul Iaşului cu politica Fitzlanei, în loc să ingrijască de alimentarea locuitorilor? — Pentru că la d-sa acasă sunt pro­­viziuni cu pro..fuziune. % Cetind comunicatul .Nevoilor laşului* in care se arată că există in Franţa societăţi cu numele de : *Les amis de Rouen*, *Les amis de IDieppe* etc. pri­marul laşului a însărcinat pe d. C. Tom­a să înjghebeze in Tat­araşi o societate naţională: „Les amis de Georgei...“ ¥ Două vagoane de sare am­ară ne-a adus guvernul. Pe semne ca să nu mai fim pe hartă, o ţară aşa de... închisă. * încălţămintea e foarte eftenă. Cizma­rul ori negustorul Iţi leu numai...pielea. ¥ Bonurile creditului rural şi urban stau bine. Numai bonurile de zahar e­­mise de primăria lui Georgel stau prost, deși sunt... căutate. ­festativele nastre de urmărire Cazul Eichenkatz formează astă­zi preocuparea tuturor şi este obiectul de comentarii al presei din Capitală. Evident. Erorile sunt pentru oameni şi nimenea nu poate face vre-o învinuire celor însărcinaţi cu o cercetare sau ur­mărire, dacă înlănţuirea fapt vor fi con­duce pe o pistă falsă. Din acest punct de vedere nu s'ar putea face o imputare parchetului nos­tru şi în special judecătorului de in­strucţie, care a instrumentat furtul de 108.000 lei. Cel mult ar urma să com­pătimim iar nefericitul, care, el şi rudele lui, au avut să îndure chinul amar al unei nedreptăţi strigătoare la cer. Aşa ar fi dacă numai ast­fel s'ar fi petrecut lucrurile. In cazul Eichenkatz. Din nenorocire am avut tn cursul a- I cestei cercetări cea mal violentă expre- I sie a unei mentalităţi brutale şi nenoro­cite, de care par a fi cuprinse de la o vreme încoace Instanţele de urmărire din Iaşi. Am mai avut ocazie să ne ocupăm de această mentalitate şi vom reveni curând, în mod documentat, pentru a învedera că Iaşul constitue astă­zi o excepţie nu ce priveşte modul b­atal, pătimaş, inutil nedrept, cu care Instanţele de urmi­ărire procedează. Judecătorul de instrucţie Ruşită a procedat pe baza unei idei preconcepute, şi toată Instrucţia şi mai cu seamă în­tregul mod de a Instrumenta învederea­ză lucruri ce nu cadrează cu ideia ce o are lumea de astăzi despre modul cum unbus distribuită justiţia. D. Buşilă ţinea morţiş să eternizeze, ca mijloc de presiune, ţinerea în pre­venţie, căci actele instrucţiei fac dovada luminoasă că timp de o lună instrucţia n'a înaintat cu un păs şi totuşi d. Bu­şilă refuză eliberarea, fie chiar pe cau­ţiune. Pină in ultimul moment d-sa se opunea la această eliberare şi in cele din urmă a crezut de cuviinţă să fixeze modesta sumă de 80.000 lei, drept ca­uţiune. D. Buşilă se arăta attt de in­­versarat, incit n'a voit să cedeze nici macar stăruinţelor pîrtei civile, care, dezdăunată in parte, nu mai făcea nici o pretenţie. Astă­zi cazul Eichenhatz face dovadă cit de mare primejdie sunt pentru sigu­ranţa şi onoarea cetăţenilor judecători pătimaşi, cu mentalitate brutală, şi mai cu seamă parţiali. Se face dovada de care era nevoie poate pentru ca un a­­nume sistem, de care ne vom ocupa mai pe larg, sistem practicat de o bucată de vreme exclusiv la Iaşi, să ia sfirşit Tot răul spre binel Siguranţa cinstei şi aver­ea publicului cere judecători preocupaţi exclusiv de nobila lor funcţie socială, nu parţiali, pătimaşi, făcând excese de zel, după cum nu cere nici magistraţi care târgu­­esc cu anume puternic ai zilei modul cum trebuie să conch­e­tă ordonanțele lor. Cred că am fost înțeles. De alt­fel voi reveni în mod mai explicat. Criticus- NOTA ZILEI Rivalitate. Afacerea senzaţională cu executarea e­­roinei Miss Cower s’a uitat, deşi rămîne foarte tristă. Francezii au condamnat la Lyon pe o doamnă „bosă”. Pfaud, care va fi exe­cutată curînd, respingi­ndu-i-se graţiarea. De toate aceste îşi rîd în pumni en­­gleji, care se dovedesc a fi mai cavaleri decît germanii și de­cît francezii. Ei exe­cută numai pe Sir Roger Casement, un ti­călos­­de patriot irlandez. Cu femeile au pățit-o căci francezii i-au plictisit de sute de ani cu Jeana d’Arc a lor, omorită de miloșii engleji. OAMENI ŞI­ L­UCRURI Poeţi francezi Dacă din literatura clasică germană d. Const. Teodorescu a ales numai pe Schiller şi pe Goethe, din acea franceză d-sa a imitat pe Leconte de Listie, pe Sully Prudhomme, pe José Maria de Héré­­dia şi pe Guyan. Iar tot din ţările latine d-sa a ales un însemnat număr de poezii populare italiene. Nu putem abuza de citaţiuni—în această rubrică de spaţiu limitat. Amintim numai „Moartea Şoimului* din Sonetele lui Hé­­rédia minunatul clasic francez: Urcat mai sus de veşnicele­ omete Râvneşte o zare’n aer mai bogată Şi-o pulbere de soare mai curată, In care ochii vii să şi-i îmbete. Se’nalţă, pipaea de scîntei o cată: Uşor, cu falnice vâsliri încete, Spre nori, atras de fulger, vînt îşi dete, Dar fulgerul năprasnic îl săgeată ! C’un ţipăt trist din sboru-i se abate : Bind flacăra-î c’o sete furioasă. El cade ca o piatră, în abise Slăvit acel ce, pentru Libertate, Se stînge-aşa într’o clipă luminoasă, Semeţ în vrednicia-i, beat de vise. Repetăm : colecţiunea d-lui Teodorescu ne apare deosebit de simpatică, prin o­­pera de înfrăţire literară pe care o în­deplineşte In timpurile aceste de adîncă bin făcut universală. Rodion @ Sunt opt luni şi mai bine de cînd prin ziarul nostru am de­nunţat toate hoţiile comise de administraţia din jud. Suceava. Am afirmat atuncea cd prefec­tul este un contrabandist şi cd a impus impozite speciale pentru cerealele ce trec prin acel judeţ. Am afirmat cd comandantul jandarmilor, căpitanul Stavrat, ia mită ’şi impune anume plăţi pentru a permite transporturile. Am afirmat că întreaga admi­­nistrţie jefuieşte şi pradă, per­mite contrab­an­da şi încasează sum­i fabuloase. Astăzi raportul comisiunei de anchetă confirmă spusele­­dols­­tre, iar raportul ministrului de interne cătră rege, publicat în „Monitorul Oficial« constată a­­devărul denunţărilor noastre. S’a început aplicarea sancţiu­ne!. Foarte bine. Dar rămîne de văzut ce se va face cu „cel sus puşi« despre care pomeneşte în­­să­şi raportul ministrului. Ră­mîne de văzut care va fi de acum încolo situaţia d-lui George Ghi­­ţescu, satrapul Judeţului. Acest om conduce şi a condus de fa­pt judeţul; el a fost prevenit de tot ce se petrece—deşi ie de presupus că ştia totul fără a fi fost preve­nit. Cum se face că a tolerat atari ticăloşii ? Cum se face că a aco­perit cu protecţia sa tot timpul pe aceşti bandiţi ? Se impune lămurirea tuturor acestora şi de pe acum se poate spune că situaţia politică a d-lui Ghiţescu este cît se poate de com­­­promisă. 38 D. Ionel Brătianu a avut Marţi o nouă şi lungă întrevedere cu d. von dem Busche, ministrul Germaniei. De asemenea Marţi după amează şi Miercuri d-sa a avut lungi convorbiri cu d. conte Czernin, ministrul Austro - Ungariei.­­ B. general Iliescu şi si­tuaţia.—Un prieten comun a avut o­­cazia să vază acum patru zile pe d. general Iliescu, secretarul general al mi­nisterului de război şi omul despre care s’a vorbit atlt de mult tn ultimul timp. Acelui prieten d. general Iliescu i-a dezminţit ştirea că ar urma să plece unde­va In misiune tn străinătate. Vorbind despre situaţia militară a spus: . — Sentimentul meu­ este că nu poate fi încă vorba de o ’clarificare a atitu­­dinei României. Această clarificare de­pinde de situaţia, de pe fronturi. Or, a­­ceastă situaţie, chiar cu ocuparea lui Brody, este­ departe de a indica o schim­bare hotărîtoare. Sunt convins că răz­boiul va mai dura, că clarificarea situ­aţiei noastre nu va putea fi de­cât o urmare a unor evenimente foarte impor­tante de pe fronturi ,iar ast­fel de eve­nimente nu sunt de aşteptat atât de curundi. Amicul comun, de la care deţinem rindurile de mai sus, a cules impresia că d. general Iliescu este astăzi convins că modul cum apreciază sfin­ţia mili­tară este singurul just și singurul care răspunde In toiul adevărului. Bl D­nii efori dr. Manicatîde și Crupenski vor pleca zilele aceste în Basarabia pentru a se interesa de aproape de arenzile întîrziate ale mo­șiilor ce posedă Sf. Spiridon în a­­cea parte a Rusiei. 85 Intre numeroasele scrisori ce le primim cu privire la alimentarea popu­­laţiunii iaşane una ne atrage cu deose­bită’ stăruinţă luarea aminte asupra com­binaţiilor ce pune la cale­­d. B, pus să distribuie făina. Acest domn împreună cu negustorul A­tae şi spinzură hotărînd numai dînşii cui şi cit urmează să se dee dintre­­comer­cianţi, fireşte in schimbul unor grase bacşişuri. Punem la dispoziţia autorităţii comu­nale scrisoarea în chestiune, ca să se convingă încă odată de popularitatea şi de priceperea ce domneşte la comuna noastră. SS D. Lazăr Teodorescu, judecători ocolului­­ simţindu-se jignit prin nem­ari­­tarea sa, şi-a prezentat demisia pe ziua de 1 August.­­ Administraţia casei şcoalelor a ce­rut revizoratului şcolar un tablou de lo­calurile şcolare, a cărora construcţiune a început dar a fost întreruptă din diferite împrejurări, pentru a grăbi terminarea lor. 88 Consulul german din localitate, d. Weber, a înştiinţat azi pe prefectul jude­ţului, că obţinînd un concediu de cîteva săptămîni dragomanul Zora a fost în­sărcinat cu girarea consulatului. 88 Ministrul de interne a aprobat ta­xele maximale puse pe brînză de admi­nistraţia comunală dir. T. Frumos. g* In satul Borşa s’a declarat epide­mia de tuşă convulsivă. 88 D. G. D. Munteanu,, învăţător in­ comuna Ciurda, a fost transferat la şcoala din comuna Sălciu, judeţul Prahova. 88 De ori printr’o ordonanţă comunală este oprită cu desăvîrşire eşirea din oraş a ştofelor de lînă, bumbac, matasă, etc. Măsura aceasta va face să se mai în­frâneze setea de jaf a unora dintre ne­­guţitorii de ştofe. Un cetitor ni se plînge că un asem­e-­nea neguţător a avut neobrăzarea să-i vînză metrul de ştofă ordinară — care înainte de război se putea avea cu 6­8 lei—­cu 30 lei! Ar fi bine ca să se procedeze şi aci, cum s’a făcut la Bucureşti, la o anchetă printre aceşti neguţători-jefuitori şi se va vedea că cu toate că aveau magazinele ticsite de ştofe obţinute cu preţuri normale jefuiau ziua’n ameaza-mare h­ind cum am zis 30 lei pentru un metru de stofă, de cea mai proastă calitate. Dîndu-se în judecată cîţi­va pentru spoliare şi acaparare publicul nu va mai fi jefuit. Acelaşi lucru se petrece şi cu negus­torii de încălţăminte: pentru o pereche de ghete care costau înainte de răz­boi maximum 26 lei se cere astă­zi 60 lei, fără ca macar aceste ghete să fi fost aduse acum, ci ele stau prin pră­vălii de trei ani ! Cu un cuvînt jaf nemai­pomenit pe toată linia! SI La 21 Septembrie va începe exa­menul de admitere în şcoala de picheri din Iaşi. . . „­­ Cursurile sunt gratuite şi durează 6 luni, cu începere de la 1 Octombrie. 88 Se aduce la cunoştinţa meseriaşilor că, cu începere de Luni 18 Iulie a. c. Casa Centrală a Meseriilor, Creditului şi Asigurărilor Muncitoreşti a pus în vîn­­zare timbre de asigurare la următorii de­­bitanţi: Ioan Melinte Str. Sărărie No. 134, Gh. Leonte str. Capelă Armeană fto. 1, Iile Croitoru str. Gărei No. 6, Ana Tanta Piaţa Unirei No. 5, şi loan Boian str. Sărăriei No. 14. 88 Poliţia a făcut astă-noapte o a­­restare Interesantă. După indicaţiile ve­nite din Botoşani, poliţia caută pe un anume G. Munteanu, învinuit de crimă. Nu putea fi Insă găsit. Astă-noapte insă ofiţerul de poliţie Palade, a ares­tat pe un anume Dimitrie Ciob­anu, care s’a dovedit că el este criminalul căutat. Munteanu a şi mărturisit că el e au­torul asasinărel lui Goldhamer din Bo­toşani. 91 Camera de Comerţ s’a Întrunit Stmbătă in şedință extraordinară. Ca­mera s’a ocupat de chestiunea scumpe­­tei stofelor, hotărînd a interveni in a­­ceastă chestiune. 88 Redeschiderea Bursei.—Guvernul a autorizat redeschiderea bursei. Faptul a­­cesta a decis pe speculanții de bursă, să­­şi reia vechia lor meserie, profitînd de împrejurări. Comitetul bursei e serios îngrijorat de alarmantele svonuri inventate, cu ecouri şi ştiri ocazionale, care au mare efect în cercurile financiare. Ar trebui ca ministerul de industrie să dea un comunicat care să lumineze pu­blicul şi să aducă linişte în cercurile fi­nanciare. 88 Astă noapte un furt însemnat de săpun a fost săvîrşit la fabrica „Carmen Sylva“. Hoţul însă a fost curînd desco­perit, fiind chiar un om de serviciu cu­noscut. 88 Ministerul de interne a înştiinţat prefectura de judeţ, că ministerul de răs­­boi a oprit comercializarea şi transportul dintr’o localitate in alta a pieilor de miei oi şi capre. SS Şi astăzi se simte o lipsă de făină în focanitate, din care cauză brutarii au fost siliţi să reducă cantitatea de pâine ce o fabrică zilnic.

Next