Opinia, iulie 1916 (Anul 13, nr. 2800-2823)
1916-07-22 / nr. 2815
L ABONAMENTE ANUNȚUW Un an ... 20 tel 6 luni ... 10 tel U« rând pag. III. 50 b. • • jS*'.. ■»' ' . ZIAR COTIDIAN Admlislstirația s Tipografia H. Goldtaer, Iași.— Teleio» Ko, Â^SÎL, XUK'-No. £815- —Vii I 22 IULIE f«i6 In legătură cu situaţia Audienţa dlui Take Ionesco. — Semnificaţia unui articol. — Precizarea unui lucru. — O profeţie nerealizată. — Raporturile cu Bulgaria. — Corespondentul nostru din Bucureşti ne comunică. In legătură cu audienţa d-lui Take Ionescu circulă versiuni diferite. Astfel in lagărul federalist se spune că fostul şef al fostului partid conservator-democrat a eşit de la palat perfect mulţumit şi că de acum încolo nu vom mai asista la ocampanie antidinastică. Persoane in măsură de a şti afirmă că in acest sem a raportat d. Take Ionescu la CoUmăneşti d-lui Nicu Filipescu rezultatul audienţei. Dar lucru curios, in acelaşi lagăr şi tot de la persoane in măsură de a şti ceva, se spune că, imediat după audienţă, d. Take Ionescu ar fi spus: — ,Doar nu m'am dus la rege să-l ascult, ci să-i spui eu ce cred*. Dacă spusa aceasta ar fi adevărată, atunci versiunea cealaltă, că d. Take lonescu a eşit de la palat mulţumit, nu prea corespunde adevărului. De altfel, în lagărul guvernamental şi cel potrivnic federaliştilor, se afirmă cu tărie că ultima audienţă a avut singurul efect de a fi convins pe d. Take lonescu ce fel de raporturi înţelege regele Ferdinand să aibă cu acel care atacă coroana. * Curios mai ie apoi faptul că, puţin după audienţă d. Take Ionescu, pe motiv că polemizează cu d. Marghiloman, a crezut de cuviinţă să manifeste prin La Roumaîne un pesimism extraordinar în ce priveşte acţiunea Romîniei. In acel articol d. Take Ionescu spune că, de fapt, cu actualul guvern, toate ipotezele sunt riscate, că a vorbi astăzi de o convenţie militară cu Rusia de lucra mai mult decît ipotetic şi că nimica nu-i îndrituite să nu creadă ca şi clipa actuală, atlt de favorabilă nouă, nu va fi şi ea pierdută din cauza fatalismului oriental al d-lui Ionel Brătianu. Cum concordă aceste spuse—pronunţate puţin după audienţă—dacă într’adevăr d. Take Ionescu a ieşit mulţumit de la Palat ? Căci ce poate insemna mulţumirea d-sale, decît că a înţeles sau ştie de la Suveran că România va face politica pe care o doresc federaliştii ? Şi dacă se va face această politica, de ce atunci d. Take Ionescu este pesimist, de ce nu crede în iminenţa semnărei unui acord militar cu Rusia? De ce nu crede că nu vom scăpa şi acest nou moment favorabil ? * Dacă lucrurile şi zvonurile în legătură cu audienţa d-lui Take lonescu nu prezintă nimic precis în altă ordine de idei există astăzi o precizare indubitabilă. Dacă o fi să intrăm un război contra puterilor centrale, nu vom avea un guvern naţional, d-nii Take lonescu şi IV. Filipescu nu vor face parte din guvernul războiului. Aceasta-i absolut sigur şi subliniem faptul, oricît am f1 prin aceasta displăcuţi acelor fuzionaţi, care s’au decis, în ultima clipă, la fuziune, numai şinumai pe baza asigurărilor formale, date atuncea, că pînă ’n trei săptămîni întrăm în război, iar d-nii Take lonescu şi IV. Filipescu vor fi un guvern. Pariem că dacă fuzionaţii în chestie ar cere astăzi lămuriri directe de la d. Take lonescu, ar primi o complectă confirmare a spuselor noastre. D. Ferechyde, preşedintele Camerei, s'a cam ferit. In tot timpul războiului să-l facă pe profetul. Săptămtna trecută a căzut insă in păcat şi la Constanţa, intrun cerc de prieteni, a declarat că pînă Stmbătă — care a trecut — atitudinea României va fi lămurită, fiindcă d. Brătianu va prezenta regele, spre semnare convenţia militară cu Rusia. In caz dacă regele va refuza, a spus d. Fereckyde, d. Brătianu va demisiona. Profeţia nu s'a realizat ! A trecut şi Simbată, dar d. Brătianu n'a demisionat! Cit despre convenţia militară cu Rusia, d. Take Ionescu o declara lucrul cel mai ipotetic din lume !♦ Ziarele federaliste vorbesc mereu de incidente la frontiera bulgară Ele se prefac a nu şti că asemenea incidente n’au valoare decît cînd ţinut din state voeşte imediata intrare în război. Or, acesta nu-i cazul actualmente. Putem afirma că nu numai că relaţiile cu bulgarii nu sunt mai rele, dar a intervenit chiar o îmbunătăţire. Bulgarii ne dau tutunul necesar, iar noi sarea şi petroleul. O nouă trădare de ţară, vor spune unii. Treaba lor şi a guvernului ! Faptele sunt fapte şi mai curînd se va vedea că informaţiile mele au fost adevărate. Ici Polemici Actorii, pe scenă, sunt mulţumiţi, dacă sunt rechemaţi. Numai în diplomaţie «rechemările» nu sunt semne bune. # Veteranul Kalmaski a reclamat contra abuzului pe care-l face amuzanta „principesă“ de Calmaski cu acest nume ilustrat de popularul veteran al Iaşului. * Președintele Camerei de Comerţ a întocmit un raport despre înfometarea locuitorilor din Tg. Frumos. ...Ca şi cum la laşi ar fi mai frumos sau mai puţină fele ! — De ce se ocupă primarul Iaşului cu politica Fitzlanei, în loc să ingrijască de alimentarea locuitorilor? — Pentru că la d-sa acasă sunt proviziuni cu pro..fuziune. % Cetind comunicatul .Nevoilor laşului* in care se arată că există in Franţa societăţi cu numele de : *Les amis de Rouen*, *Les amis de IDieppe* etc. primarul laşului a însărcinat pe d. C. Toma să înjghebeze in Tataraşi o societate naţională: „Les amis de Georgei...“ ¥ Două vagoane de sare amară ne-a adus guvernul. Pe semne ca să nu mai fim pe hartă, o ţară aşa de... închisă. * încălţămintea e foarte eftenă. Cizmarul ori negustorul Iţi leu numai...pielea. ¥ Bonurile creditului rural şi urban stau bine. Numai bonurile de zahar emise de primăria lui Georgel stau prost, deși sunt... căutate. festativele nastre de urmărire Cazul Eichenkatz formează astăzi preocuparea tuturor şi este obiectul de comentarii al presei din Capitală. Evident. Erorile sunt pentru oameni şi nimenea nu poate face vre-o învinuire celor însărcinaţi cu o cercetare sau urmărire, dacă înlănţuirea fapt vor fi conduce pe o pistă falsă. Din acest punct de vedere nu s'ar putea face o imputare parchetului nostru şi în special judecătorului de instrucţie, care a instrumentat furtul de 108.000 lei. Cel mult ar urma să compătimim iar nefericitul, care, el şi rudele lui, au avut să îndure chinul amar al unei nedreptăţi strigătoare la cer. Aşa ar fi dacă numai astfel s'ar fi petrecut lucrurile. In cazul Eichenkatz. Din nenorocire am avut tn cursul a- I cestei cercetări cea mal violentă expre- I sie a unei mentalităţi brutale şi nenorocite, de care par a fi cuprinse de la o vreme încoace Instanţele de urmărire din Iaşi. Am mai avut ocazie să ne ocupăm de această mentalitate şi vom reveni curând, în mod documentat, pentru a învedera că Iaşul constitue astăzi o excepţie nu ce priveşte modul batal, pătimaş, inutil nedrept, cu care Instanţele de urmiărire procedează. Judecătorul de instrucţie Ruşită a procedat pe baza unei idei preconcepute, şi toată Instrucţia şi mai cu seamă întregul mod de a Instrumenta învederează lucruri ce nu cadrează cu ideia ce o are lumea de astăzi despre modul cum unbus distribuită justiţia. D. Buşilă ţinea morţiş să eternizeze, ca mijloc de presiune, ţinerea în prevenţie, căci actele instrucţiei fac dovada luminoasă că timp de o lună instrucţia n'a înaintat cu un păs şi totuşi d. Buşilă refuză eliberarea, fie chiar pe cauţiune. Pină in ultimul moment d-sa se opunea la această eliberare şi in cele din urmă a crezut de cuviinţă să fixeze modesta sumă de 80.000 lei, drept cauţiune. D. Buşilă se arăta attt de inversarat, incit n'a voit să cedeze nici macar stăruinţelor pîrtei civile, care, dezdăunată in parte, nu mai făcea nici o pretenţie. Astăzi cazul Eichenhatz face dovadă cit de mare primejdie sunt pentru siguranţa şi onoarea cetăţenilor judecători pătimaşi, cu mentalitate brutală, şi mai cu seamă parţiali. Se face dovada de care era nevoie poate pentru ca un anume sistem, de care ne vom ocupa mai pe larg, sistem practicat de o bucată de vreme exclusiv la Iaşi, să ia sfirşit Tot răul spre binel Siguranţa cinstei şi averea publicului cere judecători preocupaţi exclusiv de nobila lor funcţie socială, nu parţiali, pătimaşi, făcând excese de zel, după cum nu cere nici magistraţi care târguesc cu anume puternic ai zilei modul cum trebuie să conchetă ordonanțele lor. Cred că am fost înțeles. De altfel voi reveni în mod mai explicat. Criticus- NOTA ZILEI Rivalitate. Afacerea senzaţională cu executarea eroinei Miss Cower s’a uitat, deşi rămîne foarte tristă. Francezii au condamnat la Lyon pe o doamnă „bosă”. Pfaud, care va fi executată curînd, respingindu-i-se graţiarea. De toate aceste îşi rîd în pumni engleji, care se dovedesc a fi mai cavaleri decît germanii și decît francezii. Ei execută numai pe Sir Roger Casement, un ticălosde patriot irlandez. Cu femeile au pățit-o căci francezii i-au plictisit de sute de ani cu Jeana d’Arc a lor, omorită de miloșii engleji. OAMENI ŞI LUCRURI Poeţi francezi Dacă din literatura clasică germană d. Const. Teodorescu a ales numai pe Schiller şi pe Goethe, din acea franceză d-sa a imitat pe Leconte de Listie, pe Sully Prudhomme, pe José Maria de Hérédia şi pe Guyan. Iar tot din ţările latine d-sa a ales un însemnat număr de poezii populare italiene. Nu putem abuza de citaţiuni—în această rubrică de spaţiu limitat. Amintim numai „Moartea Şoimului* din Sonetele lui Hérédia minunatul clasic francez: Urcat mai sus de veşnicele omete Râvneşte o zare’n aer mai bogată Şi-o pulbere de soare mai curată, In care ochii vii să şi-i îmbete. Se’nalţă, pipaea de scîntei o cată: Uşor, cu falnice vâsliri încete, Spre nori, atras de fulger, vînt îşi dete, Dar fulgerul năprasnic îl săgeată ! C’un ţipăt trist din sboru-i se abate : Bind flacăra-î c’o sete furioasă. El cade ca o piatră, în abise Slăvit acel ce, pentru Libertate, Se stînge-aşa într’o clipă luminoasă, Semeţ în vrednicia-i, beat de vise. Repetăm : colecţiunea d-lui Teodorescu ne apare deosebit de simpatică, prin opera de înfrăţire literară pe care o îndeplineşte In timpurile aceste de adîncă bin făcut universală. Rodion @ Sunt opt luni şi mai bine de cînd prin ziarul nostru am denunţat toate hoţiile comise de administraţia din jud. Suceava. Am afirmat atuncea cd prefectul este un contrabandist şi cd a impus impozite speciale pentru cerealele ce trec prin acel judeţ. Am afirmat cd comandantul jandarmilor, căpitanul Stavrat, ia mită ’şi impune anume plăţi pentru a permite transporturile. Am afirmat că întreaga administrţie jefuieşte şi pradă, permite contrabanda şi încasează sumi fabuloase. Astăzi raportul comisiunei de anchetă confirmă spuseledolstre, iar raportul ministrului de interne cătră rege, publicat în „Monitorul Oficial« constată adevărul denunţărilor noastre. S’a început aplicarea sancţiune!. Foarte bine. Dar rămîne de văzut ce se va face cu „cel sus puşi« despre care pomeneşte însăşi raportul ministrului. Rămîne de văzut care va fi de acum încolo situaţia d-lui George Ghiţescu, satrapul Judeţului. Acest om conduce şi a condus de fapt judeţul; el a fost prevenit de tot ce se petrece—deşi ie de presupus că ştia totul fără a fi fost prevenit. Cum se face că a tolerat atari ticăloşii ? Cum se face că a acoperit cu protecţia sa tot timpul pe aceşti bandiţi ? Se impune lămurirea tuturor acestora şi de pe acum se poate spune că situaţia politică a d-lui Ghiţescu este cît se poate de compromisă. 38 D. Ionel Brătianu a avut Marţi o nouă şi lungă întrevedere cu d. von dem Busche, ministrul Germaniei. De asemenea Marţi după amează şi Miercuri d-sa a avut lungi convorbiri cu d. conte Czernin, ministrul Austro - Ungariei. B. general Iliescu şi situaţia.—Un prieten comun a avut ocazia să vază acum patru zile pe d. general Iliescu, secretarul general al ministerului de război şi omul despre care s’a vorbit atlt de mult tn ultimul timp. Acelui prieten d. general Iliescu i-a dezminţit ştirea că ar urma să plece undeva In misiune tn străinătate. Vorbind despre situaţia militară a spus: . — Sentimentul meu este că nu poate fi încă vorba de o ’clarificare a atitudinei României. Această clarificare depinde de situaţia, de pe fronturi. Or, această situaţie, chiar cu ocuparea lui Brody, este departe de a indica o schimbare hotărîtoare. Sunt convins că războiul va mai dura, că clarificarea situaţiei noastre nu va putea fi decât o urmare a unor evenimente foarte importante de pe fronturi ,iar astfel de evenimente nu sunt de aşteptat atât de curundi. Amicul comun, de la care deţinem rindurile de mai sus, a cules impresia că d. general Iliescu este astăzi convins că modul cum apreciază sfinţia militară este singurul just și singurul care răspunde In toiul adevărului. Bl Dnii efori dr. Manicatîde și Crupenski vor pleca zilele aceste în Basarabia pentru a se interesa de aproape de arenzile întîrziate ale moșiilor ce posedă Sf. Spiridon în acea parte a Rusiei. 85 Intre numeroasele scrisori ce le primim cu privire la alimentarea populaţiunii iaşane una ne atrage cu deosebită’ stăruinţă luarea aminte asupra combinaţiilor ce pune la caled. B, pus să distribuie făina. Acest domn împreună cu negustorul Atae şi spinzură hotărînd numai dînşii cui şi cit urmează să se dee dintrecomercianţi, fireşte in schimbul unor grase bacşişuri. Punem la dispoziţia autorităţii comunale scrisoarea în chestiune, ca să se convingă încă odată de popularitatea şi de priceperea ce domneşte la comuna noastră. SS D. Lazăr Teodorescu, judecători ocolului simţindu-se jignit prin nemaritarea sa, şi-a prezentat demisia pe ziua de 1 August. Administraţia casei şcoalelor a cerut revizoratului şcolar un tablou de localurile şcolare, a cărora construcţiune a început dar a fost întreruptă din diferite împrejurări, pentru a grăbi terminarea lor. 88 Consulul german din localitate, d. Weber, a înştiinţat azi pe prefectul judeţului, că obţinînd un concediu de cîteva săptămîni dragomanul Zora a fost însărcinat cu girarea consulatului. 88 Ministrul de interne a aprobat taxele maximale puse pe brînză de administraţia comunală dir. T. Frumos. g* In satul Borşa s’a declarat epidemia de tuşă convulsivă. 88 D. G. D. Munteanu,, învăţător in comuna Ciurda, a fost transferat la şcoala din comuna Sălciu, judeţul Prahova. 88 De ori printr’o ordonanţă comunală este oprită cu desăvîrşire eşirea din oraş a ştofelor de lînă, bumbac, matasă, etc. Măsura aceasta va face să se mai înfrâneze setea de jaf a unora dintre neguţitorii de ştofe. Un cetitor ni se plînge că un aseme-nea neguţător a avut neobrăzarea să-i vînză metrul de ştofă ordinară — care înainte de război se putea avea cu 68 lei—cu 30 lei! Ar fi bine ca să se procedeze şi aci, cum s’a făcut la Bucureşti, la o anchetă printre aceşti neguţători-jefuitori şi se va vedea că cu toate că aveau magazinele ticsite de ştofe obţinute cu preţuri normale jefuiau ziua’n ameaza-mare hind cum am zis 30 lei pentru un metru de stofă, de cea mai proastă calitate. Dîndu-se în judecată cîţiva pentru spoliare şi acaparare publicul nu va mai fi jefuit. Acelaşi lucru se petrece şi cu negustorii de încălţăminte: pentru o pereche de ghete care costau înainte de război maximum 26 lei se cere astăzi 60 lei, fără ca macar aceste ghete să fi fost aduse acum, ci ele stau prin prăvălii de trei ani ! Cu un cuvînt jaf nemaipomenit pe toată linia! SI La 21 Septembrie va începe examenul de admitere în şcoala de picheri din Iaşi. . . „ Cursurile sunt gratuite şi durează 6 luni, cu începere de la 1 Octombrie. 88 Se aduce la cunoştinţa meseriaşilor că, cu începere de Luni 18 Iulie a. c. Casa Centrală a Meseriilor, Creditului şi Asigurărilor Muncitoreşti a pus în vînzare timbre de asigurare la următorii debitanţi: Ioan Melinte Str. Sărărie No. 134, Gh. Leonte str. Capelă Armeană fto. 1, Iile Croitoru str. Gărei No. 6, Ana Tanta Piaţa Unirei No. 5, şi loan Boian str. Sărăriei No. 14. 88 Poliţia a făcut astă-noapte o arestare Interesantă. După indicaţiile venite din Botoşani, poliţia caută pe un anume G. Munteanu, învinuit de crimă. Nu putea fi Insă găsit. Astă-noapte insă ofiţerul de poliţie Palade, a arestat pe un anume Dimitrie Ciobanu, care s’a dovedit că el este criminalul căutat. Munteanu a şi mărturisit că el e autorul asasinărel lui Goldhamer din Botoşani. 91 Camera de Comerţ s’a Întrunit Stmbătă in şedință extraordinară. Camera s’a ocupat de chestiunea scumpetei stofelor, hotărînd a interveni in această chestiune. 88 Redeschiderea Bursei.—Guvernul a autorizat redeschiderea bursei. Faptul acesta a decis pe speculanții de bursă, săşi reia vechia lor meserie, profitînd de împrejurări. Comitetul bursei e serios îngrijorat de alarmantele svonuri inventate, cu ecouri şi ştiri ocazionale, care au mare efect în cercurile financiare. Ar trebui ca ministerul de industrie să dea un comunicat care să lumineze publicul şi să aducă linişte în cercurile financiare. 88 Astă noapte un furt însemnat de săpun a fost săvîrşit la fabrica „Carmen Sylva“. Hoţul însă a fost curînd descoperit, fiind chiar un om de serviciu cunoscut. 88 Ministerul de interne a înştiinţat prefectura de judeţ, că ministerul de răsboi a oprit comercializarea şi transportul dintr’o localitate in alta a pieilor de miei oi şi capre. SS Şi astăzi se simte o lipsă de făină în focanitate, din care cauză brutarii au fost siliţi să reducă cantitatea de pâine ce o fabrică zilnic.