Opinia, noiembrie 1922 (Anul 18, nr. 4631-4655)
1922-11-01 / nr. 4631
V ~r Savíti Oslaf silfii! —. Trsfeueft* o sită serică, ia cs privești recriîtareă corpuiml profesoral universitar — I. N. Serb\n a «juna prof«« sor Universitar, S’a p'odes astfel ««a uisi e’atuentă dov&dă efi sose cots paired In normile după esre spre ratgoz la noi corpul proftsor&l naiver ii Sar. Bja scest punct de vedere mă preocupă dsr namtre?, care a provocat, ca drept cuvânt, atâta in d'guars. Parse in» d-Idi Sjrbin nu late’essază — ei sistemul pe care i ilustrează •a prisosință. ■X- * Sânt ani de stanei — ţi p» teste acestea n’a dispărut din mintea unora din ieşeni scandalurile*,—ca s’au produs ou ocsz’a concursurilor pmira o esparea de catedre Universitare. Ceea ce s’a întâmplat ei prilejul aoncursului p*jat noattdrel« de clinică infantia şi patologi» generală a depăşit atunces cadrul permis. Reacţia a’a produs. A luat fiinţă legea, actualments In vigoare, ca al său ce *bu art. 81, — Ia scop vădit și mărturisit de a se pune capăt rușine! ce se pstreosa ce ocaz!a concursurilor. Or, ceea ce a urmat de atundi încoace a confirmat îaoiodată adevărul că cele mii ai'stra- 1*11© prÎncipii și cele mai bune legi nu a» nici o valoare, de Îndată osîaosp pe mâna meşterilor de la noi, chsraaţi si le puie la aplicare. Sandalul continuă — es circumstăffits agravantă, că de astă dată lucrurile petrecîadu- Se în cercuri restrînae şi I» a dâîjosb de control.ţi opiniunei » biice, s’a pe dut ori ce simţ de pudoare. Şi aat fii, o leg», care trebuia sâ asigure triumfal o&papitițeija fost transformată, îa Mijite sigur o» meliocritâţiie prezenta să gs psrpataez*. Rîisr^otuoss cu caraterul lor dt inftrioritate morală şi intelectuală, ao«st^ mediotritâţi se înmulţea« şi es succed printruu*projea Fiziologic cnacscut la maţele isfirioace din punct dij vtdere zoologic , prin parsceateză. Şi astfel o mediocritate Ia fancţie, iasă in nr»e ei două sau trei mediorităţi, iar totul se petrece In familie, pe baza uner tranzacţii, unor repartisaţii egale. Tin I» râ*.d, f ii, *a$oţi, gepnatel« • c. şi aisttmul e clar : tu îmi suiţii pe al meu, eu vot«z pemtru al tân şi vioa vera». Tranzarţilie sa loc fără re» tîcenţă, fără precauţii, la lumina zilei. Indeessta est® & tot triumfătoare, iar rezultatul II aveţi înaintea ochilor cân vsdeţi c&m cisa a ejaus profesor universitar la ultimul timp şi pentru eiae sa rezervi restul catedrelor. E un sdivăaat contri-dana, la care îşi dau mâna şi se Imbraţ.şi.&zâ e;ement§?0 cele mai disparate şi taste a ies »* pe contul propâşirei Invăţămâitului Supcrier. *** Eszi progresulu îavăţământului î1 constituie pregât'raa corpului profesoral şi g«rgvistiile pe care acesta trebue să Ie prezinte. Sietimul de recrutare a acestui corp este admirabil Ia ce priveşte px'ofasorai ss.cundar. Rezultatele «unt.diE osia mai mulţumii*»re. Eî este dia e«lu mai rele, oâad • vorbi, dg îavâţămânuî iupgsitor. Biaustatile s nt din c®le mai triste. Pentru a starga profesor universitar, anmai la ultimul grad cântăreşte cu ceva pregătirea şi capacitatea. E!a meat sie de reuşită re formează starea civilă, gradul de încredere, ingeniozitatea de a ret şi să provoace e trampa, ecupaţiuni lăturainice, acţiuni de propagandă, cercuri şi excursiuni la străinătate etc. Nu zic, şi aceste din urmă lucrări pit lij bane la ceva. fie n’au ftşaă nimic a face «a pMfbs«E«w, nare trebae să Insmie ştiinţa de eart», dorit de predare, capacitatea dovedită. Or,‘seasta din urmif, cum sm zis, aproape an eeate&aă * * * MiXinml de m»’?, ti'ebne sfe adecă, Inşi, şi ass bine. Intim P’ă i ca cele cu numirea d-mi Si.ban trebue să îasemns stăvilirea «nai scandal fărăjiume. A sosit momental ca Uaiverdităţile să lupte ele însăşi pentru salvarea lor. A venit ceaiul In care cei urcaţi pe cea mai Înaltă treaptă’a^învăţământului să-şi dea seama de ceea ce datoresc staîei suparioare şi ţ&rii. Drlguitori şi profesări salvaţi universităţile, cât mai este timp! Grăbiţi-vă a introduce noul normi, pentru a as!guî*a Universităţ»! profesări cu adevărat! Gândiţi-vă că o ţară nu poate trăi iară să nu conti bas cu ceva la tesaurul de can oştiseţi ala omenire! şi că esest rol reviae, In principal Universităţ lor ! Gândiţivă că cela ce se petrec astăzi în corpii învăţământului ,superior ,trebuesc zăgăzuite, In interesai bine.Inţares a bunului ranare al culturei româneşti. Salvaţi dar Universităţile, donărilor diriguitori şi profesori! Iată ce vă cere opinia public legrijorată şi nemulţumită. C. Sorin AKVL AL X Willic H. 4til ■ « ADONAMSWTE: IW Alf # , * A» 0Am fcUKl Biblioteca Universității •lSI. Iași S.U. Sc* Hotărîril© d-luî Vintilă Brătiami — la diestia refacerel laşului In a priveşte refacere* laşului se etip tri im loc jcenpetent d i. TinLlă Britiam im menţinui ptnă la sfârşit f» formula ci te va acorta sama netetmri, tsaltn*ti perru mmi mulţi *«» si prima parte va fi tntmsi in lipitul anului ea .vine. Le ciketimele ielegatiunii ieşene ei prin aceasta se tniârtie anstratrrtrele la timp, pentru viitoare* ecmpeeeie ie lucru, i. Tinide Britianu a ripostat ci Intrueî i luerdi ile preparatorii ale viitorului bup.t cor iritepe la Ianuarie și turn din primul moment suma necesară leșului va fi frt&risă fn proiectul de hzdpet, se va dispune dt timpul ne eter pentru anptjavi.ntele nu-i tus pomenite. Ministul dt fmanie «s declarat câ dacă ministerul dt inten.e convine ca unele din creditele deschise sâ fie premihi aliate tn sensul dt serei lașului, d-ta nu se ve epttlc ca aieşti lard ti fie imsd,sft puşi la dispoziţia aiminsitraiii comunle ,a celei de g d.uz capitah. Bine înţeles ca pină acum ministrul de interne n’a cui venit la schimbarea de intimfie a creditelor in chestiune. WSWSmmwBL ZIAR POLITIC COTIDIAM ÎNSEMNĂRI Un caz emoţionant D. Jean Tehas, ministru şi justiţiei, se războeşte prin „Viitorul“ cu fiubaternii săi. Frontul de luptă e descris docamdată în pragul cabinetului de instrucţie al tribunalului Botoşani. D. Jean ’Tehaş acuză pe judecătorul Pillat’ că a neaocotit legea când a procedat la arestarea d-lor Octav Lupaşcu, primarul Botoşanilor şi Iosipov,ci, multimilionar. In miezul acuzaţiilor, ministrul atribue judecătorului declarata că... „n’a constatat că d. Lupaşcu şi-ar fi însuşit vre un ban dar că probabil se va descoperi mai târziu acşit lucru“ ! Nu ştim dacă într’adevăr d. Pillat a spus ceia ce d. Jsan Tekiş îl atribue, dar ştim că se întâmplă destul de des la noi ca arestarea să precedeze dovada de vinovăţie. Sistemul e defectuos din pricina eorilor pe care poate să le producă, dar în schimb are calitatea a fi expeditiv şi comod pentru organele de instrucţie. In alte ţâri — ca, de pildă, în Anglia — nu s’a ajuns la iuţeala şi comoditatea justiţiei noastre. Acolo, poliţia ‘judiciară se împiedecă încă de noţiunea necivilizată a „respectului libertăţii individuale“.... Principiul emis de d. Pillát (sau care numai i se atribue) n’a tulburat prea mult pe d Jean Tehas. Excelentul nostru agent electoral şi ministru al justiţiei e consternat de un fapt mult mai grav — o adevărată crimă a d-lui Pillát. Năbădăiosul judecător a depus pe d. Iosipovici... „fără a ţine macar seama de situaţiunea aocială a acestuia“. Vedeţi?!... S’a procedat împotriva unui milionar ca şi in contra unui vagabond sau muncitor oarecare. Şi aşa ceva nu poate mistui ’justiţiarul Jean Thehas. Este înscris undeva... prin constituţie.. că cetăţenii sânt egali în faţa legei. Dar egalitatea asta se înţelege numai până la limita „situaţiunei sociale“. Şi apoi, sântem într’un caz de ilegalitate, caz nepermis,... când e vorba de multimilionari. Cu Jean Tebas nu se joacă nimeni ! . . abNItALIS Coitrft speciiei lAâirtfți.— In Im'.ml 9* •ifttățli funcționarii« pnblie a avut lot ieri • Iniranir. pen ir n eeaibaterea spienlei. Au vorbit d-rfli: Gk C»rb$scu, primarul Capitalei, Lvpati* Ianca 0 Stsieu Brădietennn, egreta turnt sever* mâluri îapotrira ietniei. H. Gr. ^^©11« — O mar« f«rță iateleitoalft — dt I. L9CMIAN Na as ve*i ea: pi da msrite'e atrlot Utîrsrj ale marelui scriitor angliz. Aceasta răaaâ* nV la uuua urbelor, tot o chestie dr apreoare psrseaală. Apoi, U roi «a eaaoast» foarte puțin limbă erglsză, sșa eă a vorbi despre v.'oijnnee, aicufesie«, iceaia lui Wall* uner cetitori care-i ştiu numai din tra ia eri, laecamsâ a reoa să venim în eoutraziesra ea păreri formate mai demult, edape a’ar fi deloe prudent. Ne vom markim aşa dar să lămurim câteva gânduri din care au răsărit operele artistului, aşs cam din sămânţă răsare talpina •« tranae și ileri, degivSilpe ehânţâie vie. Vom issprinle ce'a:e nu se of lesta ca vrsmsa, ce %•)a au re schimbă subt alt so^re; gândire», forţă veşnică, Ia orice ceiţ de pământ, peatra erica suflat. Scrierile lui Weil« sunt adevărat« sven'mente peatra cetitorii 'aegleji. La nei la ei, gâaiirea lui, ca şi a altor scriitorî mari dia apui se levitts da an dasosan asindurat: vaiuts. Această aeua zeiţă este cea mai hmrseRatâ pretivnică a «uitucii ei mai cu seamă a cărţilor... Apreaps maşinal, condeiul voia eă ne târească Ink’s dissuţi« f naneiară. Ce veiţi ? Cr«ui*arel, #a eri#« alt »unter, s«&ră eb ae^evt^l Hi. Hr | f|| sît, am ajuna la răsplata mult smblată a chestiunilor aosiak, ende gism un dr, m şi pentru a putea vorbi de Weî’s. I Pentru eositorul «cg’ez, tra f giculvieţii nu stă at&t îa lapta contra puterilor veşaio® ala «stării, cât Împotriva alcătuirilor şi conventiîor absurd® aia societăţii. Răul, suferinţa, păcatul nu sânt dicât urmările unor judecăţi greşite : a gândi bine, înseamnă a Incra bine. Dar toate relele par lui Well* nişte umbre ptipe ; da nu-i pe butaneca orizontal. Aspecte • urâta ale vieţii reacţioseaăâ asap», lai ea va îndesau ca o I .cercare îndrăzneaţă. Viaţa şi lui««» au sunt frameuse «a nişte lacuri aiese da plimbare ei «a nişte acere da luptă. Lumea trebut si laosapă prin a f. mai rea înainta de a deveni mai leună. Ramancietal amazza tradiţia bib •lse pral ’ibUsă piticii şi îaciscări «odiefcăţila, ca şi indivizii, vor fi p«şi în «tăpâniraa împărăţiei făgăduita“. listele războia a desăvlrşlt convingerea lui Wslis că dorinţa dâ a sluji omeniraa, pentra a fi durabilă şi cu folos, trebua să se Intemeeze ps ce*» mai mâi« da.ât voinţa psrsonală , să izvorască d'ntr’un principu pa oara nimic nu B^'mpiedică să-l num’m Bo*mneaeu. iBt.'uuul din lomaaaf« sale,— .Dunnezeu, R^gste sevăzut“, Wall* ajung« la concluzia că societatea nu pa^te fi mlntuită decit prin oameni al căror suflet a soft rit o transformare deplină. E o reveniră îa cuvlatul din evanghelia care spună că „mlntuîrea va veni prin oameni mântuiţi“. Scriitorul englez se apropie aici iatrncîtva ds ideologii inspireţi ai revaluţiai rusa. Mai alt. al admiră an toată sinmm din Răsărit. Iar la „Schiţa Istoriei“, Wells exprimă ca strălucire un gând vechi şi drag : realizarea statuiu mondial, a ^ confediraţiunii universala. „Tamiţăle inimii* e cel din urmă roman al lui. Personajslv, puţin; la număr, vorbssc ca şi cum ar purta pe urne,Ii lor greutatea în mii. Ele discuta asupra paihasalizei, asupra războiului, asupra tuturor * hsstitieilor sociatea şi izbutesc să împărtăşească cetitorului taîbarările’ şi neliniştea lor.“ ^Vorbind dtspre „Talniţa de inimi Autioli France spună că Wells poat» fi considerat drip's oea 'md măre ‘forţă intelectuală da szi din ţările engleze. Cu aceste cuvinte de împrumut, îl cheem eonica noastră săracă... I. Luchian MBS4VM 1 N©IMiRIE 1922 A »UWC »0 t i fau usarrrsATia zumn # IASU— 8TS. iltzncu ft? J £ vv' 's A /. . V \W, •? VIATA POLITICA Descompunerea clubului liberal din las! n B*z*a- C?i cir» 1« nai via. ~Dsirai Cepalai W* cetățean a f*eat aseară tn Fiâts Wsirei refieeţia, eă olnbni conservate? democrat dg S mi.. cât o satie de pălărie răstească, este eeî puțin le minat pe «Aid elnbni liberal de visa via de sl eenpă nn Întreg etaj, e în biet neagră chiar Intr’o zi, de Duminică. Căţi an mai rămas In acest club, an pot face nser o partidă de cărţi şl sânt nevoiţi sâ alerge pe la alte cluburi peatru a şi grei parteneri. * $’au dezminţit demisiile in bite. Dar nu demisiile iubice tdrancini un organism. Astfel de demişi sunt nişte simple manifestaţii nişte petarde menite să deştepte pe cei in drept ca să iee măsuri. Dacă aceştia iau măsuri in consecinţă, totul reintră in normal. Primejdia intr’o organizaţie politică nu provine de la cei ce reacţionată, ci de la ai care intră in pasivitate, mai ca $ iarnă când căștia. sunt din statul majo\ * Numei celei în ciulul librel i locul d d. Ion Betts, Mugnn Ktrovaut, C. Teneseu, Atmuie Ghzarchi, profesor Dr. Pussariu profesor dr. Doltam, Grigore lemendî, ’părintele Gote», Vasile Ianimii, Dezidi Ciolan, §. S.on dr. Iammdi, O. Iboliu, /. Pofoviti, Peneu etc. Putem ediogi le strig dt mei sus, serie celor sere eu intet in ciulul liberal t dxit cu sufregittl universel, cu d. Sleigher, cert in fonetismul său stitea eu lerle se decoraţiii mai mult in belemul 7 cât le selonul ciulului, ce ti i ’s eei Pitte Urnei dedmmcese ; Nathen Stenspen vorbitorul firi greselile intrunirile partida- hi, Carol Diememt cavelerul care nu fete nici o deosebire intre eese si dubai d-lui Verzesmete. Toeti vetésié serie, icum nu se mei uiţi le dubei liberal di cit di le intenţi...,iin clubul Cmsoriie de *;íí ~_ăsâ«o J-«0 0£>i AlMOw.ua.. 1 w»*vDf avif e rtones pe Le' Nu mei vorbim de oile serii ca dl. §smld Betovisa şi B. Bimtriu «ere deşi rhbişti, suflă foarte rece d lui Mirsetcu, şi ie mulţi tilereli evrei, cere înţepe gisi ei tineretul din club e fest trenul la sitele unei cetii a d-lui Case şi se gdndtte sâ emigrete.. din club. Mulţi im cei ce nu mai sut setiile clubului, nu mei sue riisalut Gopoului ie cât.. pe trotuarul stâng deşi altă dală tl suiau mai mult ie dragul casei Mirsetcu, ie cât « Unietrsitâfei sau a bib'Mecei ectsleie. Nujf&cem aceste constatări despre măcinarea clubului liberal din maşi, cu nici o plăcere. Partidele politice ei deci şi cluburile lor, le socotim indispensabile pentru viaţa acestui oraş cât de ameninţat In situaţiunea lui şi In viaţa lui de mare centru. Ne gândim cu jale când şi clubul liberal ar fi închiriat in parte, ca şi clubul conservator democrat din faţă, care altă dată a fost fata Iaşului şi a întregei noastre vieţi politice. Se va însănătoşii clubul liberal din Iaşi ? Aceasta pe altă dată. CATEVA NOTE U ti««’.* »urniri la Uoir»m at«a U s»»ă au pri'ejit araăteral di*l*g. — Attaald ssinistr» da iaatraati«»4 • d* • calila'e atât d« inferiotri, îa cât au-i da Kirara ci a pst st face aat-fel da acta, spaaaa uanl. — Palitica și na d-ral Autkducu a d* vini, riapuada an alt al.. D»gaaba îl a'aci, £ a* ora foarte aaaaaitar... — Aata-i an curant, zepii la ael dintâi, a-ti uiţi ae vsds, ei vorbetti ■oui ea aara 'a trăit la Balfia şi osr. ‘a vizat m»Hi idioţi, ftbriaiad sa picioare!« cal* nai fio# dani ol* * * * Nici • milrar» ci la țara ia eara atâţia zakariaiii tronează poluiassto, prezința aau i Zahar off aft pror*a«* atâta vâlvă. D. l. Sarasloi die’ară pria ,Cpi aia' ai ar voi pentra lași ali-frl d* avroi. Moi doaiaria eă i.aat vroi oaaaai ia Uală patere# oarfcataloi- Haligtaii la achiaib și-iu P par«-*#, ai-i fată a tot atoni-SLANZI * * * GVERNUL «i «poziţia argelesmo țăr&niit* Bucuraşi!. in complac laraa aparal da dldlru ■ara a partidulul national, fluvarnul a hotirAt si declare usca «la toate locuri!« da daputat si senator ala parlamentarilor zisului partid. In ca prlvaslo pairfinisti, gttvarnul astaaptdl mal futil si va dl ca atitudina va adopta con graiuljirlslit da la lasi. IntrucAt s@ craci« cS m rupera oristeliveior din tre bdcini şi ţărănişti, va avna ca ctrfflsre reinfraraa acestora tilts urmă la Psrlamnnt CULTURA ŞI ÎNVRĂJBIREA Oi&nlalaiile „naţiofiiUsU* pttrasnt în ml imul timp, sa animat ti îsdurerai »«It, am numit pe aceia «patra sărera am fait Î2#rajstaie. Fiind considerate ca predie« de r*â43tim—pe «Aad ele sunt procesata de un numir infim di studenţi — eu disionat triste consuntări asupra graiului şi •ilitfeţ i cultural, pt eare trebuie s’e »epre*?ntt tinerimea «»iversitari. Chei se» mai însemnatfe misiuni a eitî fi •! est© el roadă fi să aimese instimctle rudimentare, si diaora și al risipească prejaie căt'le «ar# s bjugă libertatea gândirii, să medglez* și că imploba# sufletul uman. r Și iss'gar că manifestațiile absrde, ridicole și barbare, «are a’au prodaa în ultimei timp, fac ei se privească foarte sceptic îndeplinirea aceatei tvi*iuni atit de utila și de frumoasă. Totuși are nedrept &i exagerat si s» priroaiei Mi’e lumină prea neagră problemul »similarei euiturei la noi—,e teaeiuî că stadottimss noastră ar fi în întregime ptmrtită de fanatism iezuitie. fJ'Pentrucă adevărul este că aceste scandaluri au fost provocate de un număr foarte mic de atudenţi, care au asociare la marea lor operă iaseiştiinţa elevilor di lives şi eituzlaemul epoat&n & galeriai. Căci ea ar însemna ICO sau 2oo ch a' d» studenţi fiţi de numărul total a studemţiior din Iaşi, care se ridică la ■4001 —5000. Şi sunt sigur ei faqrt« ea ghrea s’ar putea îetrami un »satâr de 100 de studenţi eem^tienţi scandals g’i. Tot atit de neadevărul ar fi să sa susţină că studenţimea este animată de spirits!smusimitiamului. Numit un gau destul de ic de studenţi dala Drept, care trebuia &â treacă pri purgîtoniai exss^înalui de^leonoane Politii, pot fi : •* siderafi ea îi g odatî Iu ură și' fanatism. Res-nl sttd8 itiittri cer« cu ifit al st aisă acestui soia dp nationalism balcanic. Dir râul este că s* atri(Centin Aarea (m /r §im lin) —•o —