Opinia, august 1935 (Anul 31, nr. 8489-8515)
1935-08-01 / nr. 8489
ANUL XXXI No. 8489 abonamente Lei 350 .112 pe un an . 180 . . . . , 6 luni . 900. . . . „ 3 „ m 1000 . . Instituții publice ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUȘNEANU 37 Redacția 391 Telefoane Administrația 394 1 Serviciul de noapte 367 Ziar popular cotidian Afacerile Nici nu s'au terminat încă cercetările în afacerea excrocheriei de 25 milioane lei şi iată că judecătorul de instrucţie însărcinat cu anchetarea scandalosului caz, descoperă întâmplător un document, cu drept cuvânt senzaţional: copia unei petiţiuni prin care se cere transferul unui fleac de 30 milioane coroane cehei Că nişte intermediari lacomi, infinit mai lacomi decât Vasilescu şi Nacht, au vrut să puie mâna pe vreo două sute milioane de lei — faptul n'ar prezintă desigur vreo gravitate, dacă rezoluţia celor in drept ar fi glăsuit simplu — Nu se admite. Ori, pe copia cererii se observă clar rezoluţiunea de aprobare a transferului. Aşadar, o nouă şi grandioasă afacere. Dar câte afaceri murdare sau rămas oare nedescoperite , câte operaţiuni necinstite n'au trecut oare neobservate, câţiva gangsteri îndrăzneţi reuşind să realizeze câştiguri grase în dauna milioanelor de contribuabili, în dauna statului românesc ? Câţi Axeli Loome nu se plimbă oare radioşi în litruzne luxoase pe străzile capitalei, continuă să-şi exercite meseriile scârboase şi îşi bat in permanenţă joc de legile ţării, de noi toţi ? Câţi procuitori nu continuă oare să tragă toate foloasele posibile de pe urma unei activităţi dubioase ? Vasilescu şi tovarăşii săi de afaceri vor trebui să tragă consecinţele purtării lor. De asemenea se vor găsi poate vinovaţii în afacerea transferului de sute de milioane. Şi astfel se va da satisfacţie unei opinii publice revotate. Ce folos însă, dacă nimeni nu are certitudine că nu s’au comis, nu se comit şi nu se vor mai comite jafuri şi mai sperietoare! Să fi avut dreptate d. Iorga când afirma recent că e contra restricţiilor (în cazul special, la devize), fiindcă nu există oameni care să le supravegheze . I. L. BASARABEANU Din toată lumea O nuntă ca în poveşti. — La Londra a avut loc căsătoria tinerei Miss Priscrilla Weigall, posesoarea unei averi de 50 milioane shilingi (una din cele mai bogate fete din lume), cu vicontele Curzon. Le nuntă au luat parte ex* regele George al Greciei şi numeroase personalităţi din aristocraţia engleză. Bijuteriile miresei erau evaluate la 50 mii lire, adică 35 milioane lei. A fost o nuntă ca în poveşti. Petrecerea s'a desfăşurat in palatul Miss Priscillei Weigall şi In grădina splendidă a castelului. Nunta a ţinut două zile şi două nopţi, servindu-se cele mai fine min*caruri şi băuturi. La încheierea petrecerii, s’a organizat o frumoasă bătaie de fiori. S’au întrebuinţat peste zece mii de flori, cu care a fost acoperită tânăra pereche. Nunta a costat un sfert de milion lei.* Săpun din cantofi. “■ Chimistul G. Steinhoff din Berlin a reuşit să prepare săpun din cartof. Săpunul face o spună abundentă şi — ce este mai important—e foarte ieftin. La Königsberg s-a şi creiat o industrie specială pentru fabricarea săpunului din car tofi.* Dempsey şi chelnerii.—Am relatat că Jack Dempsey, fostul campion mondial de bot, şi-a deschis un restaurant la New-York, vizitat în special de sportivi. Pentru a-și atrage această clientelă, Dempsey organizează tot felul de concursuri. Astfel zilele trecute a aranjat un concurs pentru chelneri pe o stradă aglomerată din New-York. Dempsey a oferit un premiu chelnerului care va parcurge mai repede strada, ducând pe o tabla o sticlă şi un pahar cu whisky. Au luat parte la concurs peste 200 chelneri. Premiul a fost câştigat de un chelner, care a parcurs distanţa in 45 secunde. La urmă s-a făcut o manifestaţie ex campionului de box și toată lumea s-a dus la restaurantul lui Dempsey. Fostul „rege al ringului" tinde să devie „regele restauratorilor" din America. Cetiţi in wm.a. 4-a Ultima oră Semi - achitarea generalului Dumitrescu D. general C. Dumitrescu a avut de suportat un calvar ciudat şi inexplicabil. Ajuns colonel bătrân şi pe pragul de a ieşi la pensie, se pomeneşte deodată avansat şi instalat în cele mai înalte posturi de răspundere. Ba chiar vin imprejurările că polemizează cu guvernanţii ţării şi determină demisia unui primministru de talia d-lui Maniu. Insă, brusc, se produce căderea. D. general Const. Dumitrescu e azvârlit din situaţia înaltă... şi ajunge la închisoare. Urmează luni de zile instrucţia şi procesul în care i se aduc cele mai grave atingeri morale, culminând cu acuzaţia de furt. Şi chiar i se aplică o condamnare foarte aspră. Instanţa superioară de judecată constată, insă, că totul era o cabală. In consecinţă, li şterge toate învinuirile grave, şi reţine numai o banală acuzaţiune: — că ar fi Întrebuinţat soldaţi la munci particulare (un fapt atât de curent în ţara noastră...)! Cu alte cuvinte, d. general Const. Dumitrescu a fost torturat pe nedrept şi inutil. Şi dacă în acest fel se poate proceda cu persoane sus-puse, ce să zicem de soarta masei mari a cetăţenilor ? Este ceva care ecârțâe In societatea noastră #•* ~ LR. Ce va fi peste 25 ani O interesantă privire în viitor Cunoscutul scriitor englez Aldons Huxley a scos o interesantă carte intitulată „Anul 1960". Autorul scrutează viitorul și prezintă o imagine a vremii de peste 25 ani. In anul 1960—crede Huxley—tehnica va dovedi progrese considerabile. Zborurile prin stratosferă se vor face în mod normal, în avioane enorme, un fel de hoteluri zburătoare, cu cabine confortabile. Zborul Londra-New- York va dura cel mult 12 ore. Peste un sfert de secol, evident, vom avea şi cinematograf la domiciliu. Vom apăsa pe un buton şi vom vedea şi auzi filme sonore, cu subiecte variate şi cu imagini asupra evenimentelor la ordinea zilei. Cintecele nu vor mai fi executate nici de cintăreţi,nici de instrumente muzicale. Se va obţine „sunetul sintetic", invenţie la care lucrează în prezent fizicianul Pfenninger din München. „Sunetul sintetic" se va compune din vibraţii aeriene, dirijate in anumit mod, pentru a reda tot felul de cîntece şi glasuri. Se va ajunge la atîta perfecţie, încât prin „sunetul sintetic" se va putea imita admirabil vocile artştilor şi personalităţilor celebre. Dar minunile ştiinţei nu se vor limita aici. In Germania se va fabrica lini sintetică, în America cauciuc sintetic, iar in Anglia benzină din cărbune. Aceste produse vor fi foarte ieftine, ceiace va aduce o mare ieftinire a traiului in general. Descoperirile acestea fosă, vor ruina industria lunei din Australia şi fabricile de gumă şi pneuri din America. In ce priveşte agricultură, se vor găsi noui şi perfecţionate metode pentru cultivarea pămintului. Plantaţiunile vor fi desvoltate cu ajutorul ecticităţii, care va inlocui căldura soarelui şi cu ajutorul ploilor artificiae. Ariel recolta va fi asigurată pretutindeni, în fiecare an. Desigur, toate aceste progrese vor contribui la uşurarea vieţii pe pământ. Scriitorul Aldons Huxley adaugă insă, că viziunea sa ar fi valabilă numai in cazul dând in cei 25 ani viitori. lumea va fi ferită de războaie. In schimb, dacă pacea va fi tulburată, ştiinţa se va ocupa îndeosebi de invenţiile diavoleşti pentru distrugere şi moarte, ceia ce ar împiedica desvoltarea tehnice pentru binele omenirii. După tulburările dela Belfast Tulburările sângeroase dela Belfast (Irlanda) au fost potolite. Pentru evitarea altor ciocniri, s’a instituit o pază severă. In special în cartierul protestanţilor, unde câteva case au fost incendiate de catolici, echipe de soldaţi patrulează tot timpul, ceiace se observă in fotografia noastră. Mortalitatea in Europa Ultima statistică cu privire la mortalitatea in Europa precizează următoarele : Franţa are cea mai mare mortalitate. Se înregistrează 14 morţi la o mie de oameni. Portugalia, Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia prezintă acelaş coeficient de 14, insă in aceste ţări natalitatea e mai crescută decât in Franţa, In Italia şi Anglia mortalitatea e de 13 oameni id o mie de locuitoriIn ordine vin Rusia şi Spania cu coeficientul 12 şi Germania cu ±1,4. Ţara cu cea mai mică mortaltate este Olanda, unde se înregistrează numai 9 morţi la o mie de oameni. It genere se constată că mortalitatea in Europa a scăzut cu 5 ia mie faţă de situaţia de acum doi ani. Escorta regală Escorta M. S. Regelui Carol, compusă din patru companii, a căpătat o nouă și pitorească uniformă. Da . .. In clișeu vedem o companie a escortei regale, în nouile uniforme, trecând pe Calea Victoriei spre palatul regal, la schimbarea gărzii. Regina văduvă a Belgiei serios bolnavă Din Bruxelles se anunţă că regina Elisabeth, văduva regelui Albert al Belgiei, se află serios bolnavă. Deşi de la moartea soţului ei a trecut 1 an şi opt luni, regina văduvă esteo urneconsolată. Ea trăeşte izolată în palatul din Bruxelles şi refuză să participe la orce manifestare ce ar putea-o distra. Regina Elisabeth suferă de insomnie, ceia ce i-a creat o stare de nervozitate şi indispoziţie. Familia şi prietinii nu reuşesc să uşureze durerea reginei văduve. Suverana se află in căutarea medicilor. Progresele televiziunii Din New*York se anunţă că s-a început construirea cablului pentru transmiterea imaginelor până la Filadelfia. Lucrările vor costa 530.000 dolari, adică peste 50 milioane lei. După instalarea cablului, se va introduce serviciul de fototelefon. Persoanele care vor vorbi la telefon din New- York, vor vedea persoanele din Fnadeiba, sau pe cele din alte localităţi de pe traseul cablului. înainte de a pleca la băi nu uitaţi să vă abonaţi la “ Opinia“. mmm mait cjjjjMjjj amor nnst e proaspătă încă ţărâna care acopere trupul distinsului aviator, căpitan Nichifor. Miile de cetăţeni ieşeni, cari într’un cadru atât de impresionat, au luat parte la procesiunea funebră, conducându-l la locul de veşnică odihnă, sunt o dovadă vie de dragostea cu care mulţimea ştie sa cinstească pe ostaşiaviatori cari cad la datorie. Un intelectual în urma cortegiului spunea: „Sărmanul căpitan, uite ce princiară înmormântare are Altul : „oţi sa fii şi general şi n'ai să ai parte de-o aşa înmormântare! Numai un şef de partid, un şef de guvern, sau un bărbat de stat popular din cale afară, e însoţit în ultimu-i drum pământasc, de-o atât de mare mulţime de ce plăteai..." Desigur, pentru familia sa îndurerată şi pentru camarazii ta sburători, o delicată, o călduroasă şi o preţuită consolare... Dar, atât. Nu vreau însă în aceste rânduri, să-i descriu înmormântarea. Aceasta au făcut-o — mai mult sau mai puţin fidel — reporterii gazetelor. Vreau însă, să scriu câteva amintiri despre el. L-am cunoscut îns din 1918. De la Liceul „An, Başote“ din Pomânia trecuse la şcoala militarii. L-am văzut cuvânt ajuns ofiţer de aviaţie. Venit in garnizoana Iaşi, ne vedeam ade pr. N. Hodoroabă văţători, pentru isteţimea sa „Nichifor »Coţcarul“ — se mbolnăveşte grav. Căpitanul primeşte o telegramă urgentă şi, ia drumul sprecasă pe calea aierului. Zi frumoasă de vară, zi de lucru. In mai puţin de o oră, fiul invăţătorului din Ibăneşti, vira cu avionul deasupra casei părinteşti. Ca oare când Atuel Vlaicu, fiul lui „neică Dumitru« şi ai ,,'elii Ana" din Biuţinţi din părţile Orăştiei de pe Mureş, — aşa şi căpitanul Nichifor, a scoborât cu pasărea măiastră din înălţimi, ca un Făt Frumos din poveşti. Cunoştea atât de bine locurile şi ogoarea copilăriei. A trecut pe deasupra Dorohoiului apoi pe la „Ciritei ieste iazul „Dragulea”, peste „Ghilanca, şi „Podul Viscoll.’* şi a aterizat cu pasărea de oţel, în coasta ,,Măgurii“, pe cosirea din „Tărincă ca pe cel mai modern aierodrom„. S’a strâns satul să Continuare in pagina i.-a IO 11 AUGUST 1935 PREMII GRATUIT Medicina pentru foc Surditatea de Dr. AL!: X, SOCO,_OVSCHI Există o boală foarte răspândită a urechilor, care se caracterizează prin micşorarea progresivă a auzului, creşterea sgomotului în urechi şi, uneori,vârtejuri. Este de notat că, examinând un bolnav găsim şi timpanul şi tubul eruditiv (tubul lui Estachie) în perfectă stare, dacă nu vom observa o pată roşie in formă de semilună, pe timpan. Boala aceasta se cheamă oto-scleroză. Boala merge şi se dezvoltă încet. Pierderea auzului nu se face treptat şi continuu, ci prin scăderi mai mult sau mai puţin brusce. In afară de sgomot in urechi, care devine uneori aproape insuportabil, se observă câteodată şi un sentiment de presiune, de greutate In ureche. Se observă foarte des fenomenul Lui Urbautschisch: ascultarea cu atenţie şi inacordare a unei convorbiri micşorează capacitatea auzului. După Wald, acest simptom este caracteristic pentru otoscleroză. Cauza acestei boli aşa de frecvente şi , chinuitoare, nu este incă bine stabilită. Dar fără îndoială, avem de a face eu cu o singură cauză, ci mai multe: sarcina, răceala şi ereditatea joacă un desea. Nu odată i-am cerut, să-mi povesteascădespre avioane — cunoştea atât de bine fiecare marcă, — despre călătoriile sale in seninele văzduhuri, n sălaşul norilor plutitori... Povestea cu pasiune, cu farmec. Văzând, că mă interesez de avion şi de perspectivele lui, îmi zicea adesea: „De ce nu sbori, pă* rinte ?. Zău, hai de fă un zbor, cu mine, să cunoşti împărăţia aierului! Ce ? N’ai încredere în mine 71 li răspun* deam: — Ba, am foarte mare încredere în tine, dar am să zbor mai târziu. Să ştii, Dionisie, că numai cu tine am să zbor..." Şi, acum, iată că cel mi bun pilot de vânătoare al aviaţiei ieşene s’a prăbuşit năprasnic, în cimitirul oraşului, înainte de a fi put zbura împreună măcar o jumătate de oră... O legitimă dorinţâ, spulberata. In 1929, tatăl său, învăţător pensionar în Ibăneşti- Dorohoi poreclit de vitul hotărâtor. De obicei otoscleroza începe într- 25 30 ani şi cu un procentaj mult mai mare la femei11 decât li bărbaţi, precum a rată statistica detailată a lui prof. Manasse. Aceasta a* rată că sarcina predispune foarte mult la otoscleroză, sau chiar este cauza directă a acestei boli. Precum am spus mai sus, examenul urechei şi a timpanului dă rezultat foarte vag şi incert, totul părând normal. Dar examinând pacientul cu ajutorul diapazoanelor, putem stabili precis dacă suntem in faţa otosclerozei, sau altei baii asemănătoare. Pentru a pune diagnoza exactă este foarte importanţi şi vârsta pacientului. După Deverr, otoscleroza începe intre 20 40 ani, cu deosebire de surzenie din cauza vârstei înaintate, care începe după 40 ani. Problema tratamentului oto-sclerozei este o problemă foarte ingrată. Char enumărarea scurtă a mijloacelor propuse pentru tratamentul ei, arată, că nu putem avea prea mare speranţă de reuşită, multe mijloace înseamnă ca nici unul nu atinge sigur ţinta. Uneori ajută marsatul direct al timpanului (Continuarea in pagina