Opinia, aprilie 1938 (Anul 34, nr. 9299-9323)

1938-04-01 / nr. 9299

­­­­t­s. Noul guvern Cabinetul prezidat de I. P. S. Patriarh Miron şi-a depu­a mandatul 9! tot înal­tul Eraris a constituit noul guvern. In cuvântarea rostită la Palat, cu prilejul acestei schimbări, I. P. S. Patriarh a accentuat că misiunea ca­binetului precedent s'a în­cheiat şi că se păşis­e la o guvernare mai normală. Deci, noua echipă minis­terială ar fi destinată pen­tru o perioadă mai lungă, ca misiunea să desăvâr­şească opera de legislaţie, în spiritul Constiuţiei noi. Însă, contrar unor aştep­tări, noul guvern nu-i al u­­nei singure formaţiimi po­litice sau o coaliţie de par­tide, ci o adunare de per­sonalităţi din diferite par­tide şi pe deasupra partidelor. Adică miniştri cu răspun­dere strict personală. Unele personalităţi din vechea formaţie,­­ au ră­mas. Ca fapt nou, e intrarea a doi ţărănişti: d-nii Ghelme­­geanu şi Ralea, în timp ce „vaidiştii” s’au retras din guvern. Alt fapt interesant este numirea d-lui Petrescu Com­­nen ca titular la externe , şi retragerea d-îsii general Antonescu de la Ministerul armatei. Dl. Armand Călinescu şi-a menţinut situaţia prepon­derentă, iar d. Tătărescu s'a retras în viaţa particu­lară, odată cu ceilalţi foşti preşedinţi de consiliu. In afară de partide, nou guvern tinde totuşi să adu­că o armonie şi mai mare ca până acum, din adezi­unea unui nou sof­ de ţără­nişti în frunte cu d-nii Ghel­­megeanu şi Ralea. Este un guvern de muncă şi realizări, un cabinet gos­podăresc, cu misiunea să continue şi să desăvâr­şească opera de recon­strucţie pe temeiul nouei Constituţii. Personalitatea I. P. S. Pa­triarh în fruntea cabinetu­lui este, ca şi în trecut, chezăşie de prestigiu, face linişte­ de I. P. S. Patriarh MIRON V ’■jSLiî»htn îmam«ea Felicitări Smifloâă ci «*« af'at o lați «ie io­rarcB «S-Soi piof. M. cttalaa in cabinet, ca aniaio *ri» al muncii, un «Se făriclfli «Sica lați i-aH expe­diat • ieiegramă de foliei­­tare. •Se așteaptă acum nliluiIS­­«IQ «Se Tiii or ot z'arutuî 'Draglaleai oficios uot.­ti­­rănlal fi al d­lui director la traajigent era d. Maica. Ar fi parnietul unor discuţii intereaante. C05 un ipeSroluS In recentele declaraţii ale d-lui Argetoianu sa arătat că se va recurge la capitolul străin, pen­tru a se intensifica explorările şi exploatările petrolifere. Se pare că această colabo­rare cu capitalul străin a şi fost pregătită și e probabil să se realizeze în timp scurt. Intr’adevăr, se anunță că un fium­eş al industriei petrolifere mondiale, d. 1. Aug. Kesster, va sosi in țară peste câteva zile şi va vizita valea Prahovei. La Vush­i, (Africa) un mare oraş negru din Tanganica, e­­xistă studiouri unde vedetele, figuranţii şi lucrătorii, sunt de culoare neagră. Chiar şi capi­talul acestei întreprinderi este al negrilor. Marele magnat al studiou­rilor din Vush­i este un negru american, Mister Nuctut, care a lucrat la Hollywood, dar a preferat să se stabilească pe continentul strămoşilor săi. Toate fib­pele din Vusiri sunt turnate în limba bautu, pe care o vorbeşte majoritatea popu­laţiei din Africa orientală. „Greta Garbo“ din Vusiri se numeşte Bapé şi este fata unui şef de trib care a vân­dut-o studierilor pentru... o sută de boi. Pe comicul negru, Manjaro, compatrioții săi li găsesc mult m­ai amuzant de­cât Charlie Chaplin, Csinexeas&logrr« Bietja'sSpa*­ ii»a & Aim. XXXIV No. 92S9 Vi NERI 1 APRILIE 1­8 Redacţia şi Adnomictrafia IAȘI STR. LA­PUŞ&SAKU 3T directori C­DU WHUIB* populszr cotidian AteVero’a .i­­o­gratica „Opinia" IAȘI am L-UPUSMF-AMJ 31 an an fVupersSifSc» eia^lexeatscă Cea mai nouă senzaţie in lumea cărţi­or din Angli», o produce apariţia „Cărţii spiri­telor**. Ea conţine povestirea diferitelor spirite care apar la cas­e­le vechi din Europa. Nu există o altă ţară, ca Anglia, unde să se vorbească «a­i mult despre vedenii. In special scoţienii sunt cei mai superstiţioşi. Castelele din Sco­ţia sunt celebre în toată lu­mea şi ele atrag viotatori cu­rioşi din toate părţile, pentru a vedea locurile unde se pe­trec minunile spiritelor. Reşedinţa din Windsor işi are şi ea spiritele ei. Acolo apare câteodată regele Char­les I, ears după cum se ştie, fost asasinat din ordinul lai­­ omwi!'. Spiritul regelui vi­ază castelul exact în mie­­nopţiî, stâm'nd panică e locuitorii palatului, bî este că englezii care­­ atât de realişti în inimă, .se pot încrede 'iţii. Dragostea filolog­us­­ui Ziarul „Paris-Soir" publică un fapt interesant. Un profe­sor de filologie îşi arăta dra­gostea faţă de femeia, care trebuia să-i devie in curând soţie, prin scritori începând, ca otic® început, cu relief­a „T® iubesc“... Această scri­­soare ei a tradus-o în 1115 1 mai. In fiecare zi îi trimitea câte un examplar în altă lim­bi, iar corespondenţa a ţinut trai ani de zile. Intre timp lasă ei s'au căsătorit. Totuşi soţul s'a ocupat mai departe de traducerile lui, şi înainte de a ie termina pe toate, so­lia a terminat cu el. Ea a prezentat o cerere de divorţ tribunalului arătând că soţul îşi petrece nopţile studiind diversei® dialecte ale celor mai sălbatice ţinuturi, ca să ajungă la un record al decla­raţiilor de dagoste, uitând insă de datoriile adevărate ale căsătoriei._________ Castiți io psa®. IV-ga­iUlTIMA ORA — Grevei© «lin Franf© - - Ta Franţa se accentuiază grevele muncitoreşti Î11 industriile metalurgice şi cîrmîce. Guvernu depune sforţăn pentru aplanare şi se nădăjdueşte că In scurt timp se va reintra n normal. In clişeu, grupul­ de grevişti în fața marilor uzine de eufomrb­le „Citroen" din Paris. In Ungaria s’au retras femeilor drepturile politice M­işcarea feminista impotriva dictaturui Proectul de lege pentru noul regim electoral din Ungaria, ia femeilor şi puţinele drep­turi politice avute până acum, eliminându-s­e in­­tregime din sfera drepturilor cetăţe-Organizaţiile femeniste au hotărât sâ protesteze. Una dintre conducătoarele acestor organizaţii, d-na­ida Bobulov, (provenind dint'o familie şi vacă la origină), a scris a­­­lel cuvinte foarte aspre des­pre par­t­ca ungară. Această intelectuală şi luptătoare je-ji ministă scrie la „Magyarság următoarele: .Mai există pe lume câteva state, care au suferit foarte muit­e ale căror popoare, chinuite de frigurile iluziilor, nu au creiat o ordine nouă de lucruri, ci au făcut numai din reacţiune un sistem in contra stărilor de lucruri a lui. Dictatura este un asalt al sis­temului d® guvernământ asia­tic, în Europa. Sugestiile dic­taturii sunt un pericol pentru orice suflet de Un­gur. Tonul asiatic al dictatur­i­e­şeşte destul răsunet în su­netele acestea şiUngurii, stă­pâniţi de beţia aceasta veche, uită că poporul maghiar aşe­zat pe malurile Dunării şi ale Tisei, nu poate suporta timp îndelunga! asemenea sisteme asiatice, nici chiar in clipele când se pare că spiritul asia­tic pune stăpânire pe multe din capitalele europene. Po­­poarele mari poate că ar fi capabile să suporte un astfel de regres. Ungurii însă dacă se vor întoar-'« către catea procedurilor asiatice, vor pieri“. Agitaţia femenistelor ma­ghiare creşte în toată ţara, — Insă cu prea puţine şanse de sut'«'®«. Direcfl« iiropfttfaasadieâ funcţiune Direcţia generală a d-lui director general Dim£n-Mâne 1 April intră in propagandei, sub conducerea cescu (n clişeu). Această nouă Instituţie înglobează cinci servicii impor­tante : 1) Presa 2) Radio 3) Controlul cinematografelor 4) Turismul şi 5) Serviciul telegrafic Rador.­ ­ disc UTH ierni ţi ehl cerne (Mittel-In desfăşurarea evenimente­­or internaţionale, Anschlussul va aduce, desigur, schimbări profunde. Căci el nu însemnează nu­mai o modificare a statutului teritorial in Europa Centrală, ci însemnează, mai ales, o ru­pere a echilibrului sau a „ba­­anţei forţelor" europene. Anschlussui austria® nu con­­stitue decât o etapă in planul general de expansiune terito­rială şi economică a Germa­­niei. Acest plan nu e deloc nou; el îşi găseşte origina In­velei» taţii® de expansiune dinainte de râsboiu ale lui Wilhelm 11 şi în faimosul proect de orga­nizare a Europei Centrale sub După Anschluss de DIMITRIE GHERASIM supremaţia Germaniei europa). Dar nu numai atât. Rasis­mul german şi concepţia sa de viaţi bazată pa ideia forţei şi a acţia sei (die Tat) sunt is­­vorâte din filosofia germană, atât antebelică, dar mai ales cea nouă. In acest sens, Fichte cu concepţia hli despre „poporul original1" şi ,,limba originală“ („urmtat" şi „Ursprache“), Nie­tzsche cu filosofia „supra-omu­­lui", dar mai ales, din gân­ditorii mai noui, Oswald Spen­gler cu „Decadenţa Apusului" („Untergang des Abendlandes"), Moeller van den Bruck cu o­­pera sa „Der dritte Reich" — care a avut o mare influenţă asupra nouiei generaţii tinere — şi în sfârşit, A. Rosenberg cu „Mitul secolului XX * (Mythus des XX Jahrhunderts) şi car­­tea d-lui Hitler mn­ein Kampf“ —toate au aceeaş trăsătură şi acelaş fir conducător şi carac­teristic, străduindu-se să scoa­tă in evidenţă superioritatea rasei germane faţă de celelal­te naţiuni europene şi mai a­­res faţă de cele miei din Eu­ropa Centrală şi dunăreană pe care Teutonul este chemat de destin să le domine şi să le conducă. Cartea d-lui Hitler­­, din acest punct de vedere, un ca­tehism şi un program. In cele 80 d© pagini de la sfârşitul ei unde se ocupă de problemele externe, Führerul pleacă de la premisa generală şi, desigur, adevărată, a rasismului ger­man, că poporul german con­­stitue o entitate de 100 mili­oane oameni dar care nu se găsesc in aceleaşi frontiere, ci răzleţiţi în masse compacte in celelalte State create prin tra­tate. De aceea al Hl-lea Reich trebue să aibă ca ideal, reu­nirea tuturor acestor germani din afara frontierelor intr'un s­igur Stat şi o singură forţă in Europa. Dar pentru că a­­ceste ICO de milioane locuiesc un teritoriu insuficient, atât din punctul de vedere al în­tinderii, cât mai ales din punc­­tul de vedere al mijloacelor de subsistenţă, expansiunea ger­mani trebue să se îndrepte, nu numai pe apă, spre redo­bândire de colonii pierdute şi „tarate“ la pasea generală—ei, in primul rând, pe uacat, spre regiunile fertile din msd-estul Europei, edică spre bazinul du­nărean şi sp­re Ukraina, reser­ve nesecate de materii prime, alimentare şi industriale (pe­­trol). Anschlussul austriac a fost primul pas spre constituirea acestei entităţi germane. Poli­tica celui de-al 111-lea Reich urmăreşte mai departe, cu tenacitate, punerea la practică a acestui idei conducătoare. „Axa Roma-Berlin* creată ad-hoc da cei doi dictatori, datorită evenimentelor inter­naţionale isvorâte din risbo­­iul abisinian şi din experienţa sancţiunilor, a folosit mai ales partenerului de la Nord. Italia, legată In axă, şi poate ca o răsplată pentru rezerva Ger­maniei în perioada sancţiuni­lor, a fost martoră, şi au fără regrete nemărturisite, la a co­borârea trupelor germane până la Breuner. In politica sa de după răsboiu, Mussolini a fă­cut tot ce-a putut pentru men­ţinerea independenţei sunt ve­cine pe aceeaş frontieră. Evo­luţia viitoare a politicei ita­lia® e foarte interesantă şi, credem, ne va oferi multe surprize. Nu credem ei Füh­rerul va închide ochii când se va uita spre Tirolul italian, locuit de germani In mass! compartă şi unde Italia duce o politică acerbă de de sa­a­­ţion&ilsare, precum nu credem că va uita de porturile Triest (Consiîiurea in pagina a 2-a) ­ispun» dilemelor renali de pe globul pământesc Bucureşti (Observator). — Procesorul german Mulert, a întocmit următoarea statistică şi religiilor de pe globul pă­mântesc : Numărul total al creştinilor de pe glob este de şapte sute milioane. Romano-catolicii sunt în nu­­măr de 325.000.000. Ortodoxii, cu greco-catolicii, sunt în nu­măr de 195.000.000. Diferite confesiuni protestante de pe glob au 230.000.000 de credincioşi. Mohamedanismului îi aparţin 270.000. 000 de oameni, dintre cari 180.000.000 trăiesu in A­­sia, 75.000.000 in Africa, ist 15.000. 000 In Europa. Confesiunilor hindustane a­parţin 250.000.000, iar budi*» mul numără 625.000.000 de credincioşi. Numărul israeli­ilor ar fi de 15.000. 000 suflete. Religiilor primitive păgâne aparţin 75 mi­lioane de oameni, iar 75 mi­lioane sunt atei «ari In mod conştient a'au declarat ca net aparținând unei religii. Noul economii la Soiridonie Pe ziua de 1 Aprilie ort, serviciul statistic al Epitropiei Sf. Spiridon a fost desfiinţat. Acest serviciu a trecut la Bi­roul de Triaj, şi va funcţiona ca un simplu birou de ur­măriri. Fostul şef al acestui ser­viciu, d. N. Stanciu, a fost pensionat, tot pe această dată. Deasemanea serviciul Do­manial s‘a desfiinţat pe aria de 1 Aprilie crt. şi s'a în­­gobat la serviciul Silvic, sub vechea denumire : Serviciul Silvico-Domenial. Fostul conducător al Servi­ciului Domanial, d. ing. Pa­­velescu, a fost trecut ca Di­rector al fermei Popricanî, îa locul d-lui Scurtu, demisionat. * In urma instrucţiunilor pri­mita de la Bucureşti, bugetul Epitropiei Sf. Spiridon va tre­bui să sufere unele modificări. In cursul săptămânii viitoare, d. prof. Gr. T. Popa va în­mâna personal bugetul la Mi­nisterul de Finanţe, spre a­­probare. Asociaţia cultural? „CARTEA­ SUB ICOANA" «.»»Si.vsaaf­i­ e atâta bunătate în poporul nostru. Milă la cel de sus, ge­nerozitate la cei de jos. Des­coperind, stimulând şi canali­­zând această nobilă energie, asociaţia „Cartea sub icoană" a răspândit şi în luna Martie un însemnat număr de cărţi primite de la generoşi donatori, in fruntea acestor mărinimoşi moldoveni stă marele scriitor Mihail Sadoveanu, urmat de d-nii Virgil Urdea, inspector agronom, profesor Vasile Sa­­doveanu, Colonel Dr. Veteri­nar Ion Zamfirescu, părintele Inspector General Cezar Vuza. Să nu uităm de cărţile primite de la elevii Liceului Militar şi cei ai Seminarului „Veniamia Costachi". Bunătatea aceasta a luat drumul satelor. Miei biblioteci de familie s’au înfiinţat in ca­sele gospodarilor, aşezându-se sub icoană. O pildă: la co­muna Prisacani, judeţul Iaşi, iată patru modeste biblioteci săteşti, înfiinţate la gospodării Cheorghe Iordache Chiriac, Pe­tru Ignat, Primarul Iaşului, Neculai Crăciun şi Chirilă It­tunk. Aceste biblioteci au luat fânul Leon v­ii­aţă sub autoritatea s­tr­assă a cucernicului­­ Leon Stănescu. Sfinţia­ Sa dat preţios concura teolog Dumitru rul nostru, mai bună frăţietate satului a Îndrum citirea cărţii or­ţionale şi de dărească. Cu acest prîl^ dovedit un mare tra­vetiiul cărţilor pildă, un bătrân carte Intr’o zi, mee analfabetă mulţumită de catîrea făcuta de moşneagul ei, se leagă că va dărui bani pentru a se cumpăra cărţi re­ligioase, pentru a fi date de pomană. Gospodarii b­i­ote­ cari au fost pildă de hărnicie in cetirea cărţilor primite, şi au creiat cetitori la sat. A­­ceştia la rândul lor s’au simţit datori să dăruiască bani pen­tru a se mări numărul cărţi­lor. Aceste cărţi se dau de po­mană de sufletul morţilor şi pentru sănătatea celor vii. (Continuarea în pagina 2-a) fori­ma- a do. ■ 0// _ Dincolo.

Next