Opinia, aprilie 1938 (Anul 34, nr. 9299-9323)
1938-04-01 / nr. 9299
ts. Noul guvern Cabinetul prezidat de I. P. S. Patriarh Miron şi-a depua mandatul 9! tot înaltul Eraris a constituit noul guvern. In cuvântarea rostită la Palat, cu prilejul acestei schimbări, I. P. S. Patriarh a accentuat că misiunea cabinetului precedent s'a încheiat şi că se păşise la o guvernare mai normală. Deci, noua echipă ministerială ar fi destinată pentru o perioadă mai lungă, ca misiunea să desăvârşească opera de legislaţie, în spiritul Constiuţiei noi. Însă, contrar unor aşteptări, noul guvern nu-i al unei singure formaţiimi politice sau o coaliţie de partide, ci o adunare de personalităţi din diferite partide şi pe deasupra partidelor. Adică miniştri cu răspundere strict personală. Unele personalităţi din vechea formaţie, au rămas. Ca fapt nou, e intrarea a doi ţărănişti: d-nii Ghelmegeanu şi Ralea, în timp ce „vaidiştii” s’au retras din guvern. Alt fapt interesant este numirea d-lui Petrescu Comnen ca titular la externe , şi retragerea d-îsii general Antonescu de la Ministerul armatei. Dl. Armand Călinescu şi-a menţinut situaţia preponderentă, iar d. Tătărescu s'a retras în viaţa particulară, odată cu ceilalţi foşti preşedinţi de consiliu. In afară de partide, nou guvern tinde totuşi să aducă o armonie şi mai mare ca până acum, din adeziunea unui nou sof de ţărănişti în frunte cu d-nii Ghelmegeanu şi Ralea. Este un guvern de muncă şi realizări, un cabinet gospodăresc, cu misiunea să continue şi să desăvârşească opera de reconstrucţie pe temeiul nouei Constituţii. Personalitatea I. P. S. Patriarh în fruntea cabinetului este, ca şi în trecut, chezăşie de prestigiu, face linişte de I. P. S. Patriarh MIRON V ’■jSLiî»htn îmam«ea Felicitări Smifloâă ci «*« af'at o lați «ie iorarcB «S-Soi piof. M. cttalaa in cabinet, ca aniaio *ri» al muncii, un «Se făriclfli «Sica lați i-aH expediat • ieiegramă de folieitare. •Se așteaptă acum nliluiIS«IQ «Se Tiii or ot z'arutuî 'Draglaleai oficios uot.tirănlal fi al dlui director la traajigent era d. Maica. Ar fi parnietul unor discuţii intereaante. C05 un ipeSroluS In recentele declaraţii ale d-lui Argetoianu sa arătat că se va recurge la capitolul străin, pentru a se intensifica explorările şi exploatările petrolifere. Se pare că această colaborare cu capitalul străin a şi fost pregătită și e probabil să se realizeze în timp scurt. Intr’adevăr, se anunță că un fiumeş al industriei petrolifere mondiale, d. 1. Aug. Kesster, va sosi in țară peste câteva zile şi va vizita valea Prahovei. La Vushi, (Africa) un mare oraş negru din Tanganica, există studiouri unde vedetele, figuranţii şi lucrătorii, sunt de culoare neagră. Chiar şi capitalul acestei întreprinderi este al negrilor. Marele magnat al studiourilor din Vushi este un negru american, Mister Nuctut, care a lucrat la Hollywood, dar a preferat să se stabilească pe continentul strămoşilor săi. Toate fibpele din Vusiri sunt turnate în limba bautu, pe care o vorbeşte majoritatea populaţiei din Africa orientală. „Greta Garbo“ din Vusiri se numeşte Bapé şi este fata unui şef de trib care a vândut-o studierilor pentru... o sută de boi. Pe comicul negru, Manjaro, compatrioții săi li găsesc mult mai amuzant decât Charlie Chaplin, Csinexeas&logrr« Bietja'sSpa* ii»a & Aim. XXXIV No. 92S9 Vi NERI 1 APRILIE 18 Redacţia şi Adnomictrafia IAȘI STR. LAPUŞ&SAKU 3T directori CDU WHUIB* populszr cotidian AteVero’a .iogratica „Opinia" IAȘI am L-UPUSMF-AMJ 31 an an fVupersSifSc» eia^lexeatscă Cea mai nouă senzaţie in lumea cărţior din Angli», o produce apariţia „Cărţii spiritelor**. Ea conţine povestirea diferitelor spirite care apar la casele vechi din Europa. Nu există o altă ţară, ca Anglia, unde să se vorbească «ai mult despre vedenii. In special scoţienii sunt cei mai superstiţioşi. Castelele din Scoţia sunt celebre în toată lumea şi ele atrag viotatori curioşi din toate părţile, pentru a vedea locurile unde se petrec minunile spiritelor. Reşedinţa din Windsor işi are şi ea spiritele ei. Acolo apare câteodată regele Charles I, ears după cum se ştie, fost asasinat din ordinul lai omwi!'. Spiritul regelui viază castelul exact în mienopţiî, stâm'nd panică e locuitorii palatului, bî este că englezii care atât de realişti în inimă, .se pot încrede 'iţii. Dragostea filologusui Ziarul „Paris-Soir" publică un fapt interesant. Un profesor de filologie îşi arăta dragostea faţă de femeia, care trebuia să-i devie in curând soţie, prin scritori începând, ca otic® început, cu reliefa „T® iubesc“... Această scrisoare ei a tradus-o în 1115 1 mai. In fiecare zi îi trimitea câte un examplar în altă limbi, iar corespondenţa a ţinut trai ani de zile. Intre timp lasă ei s'au căsătorit. Totuşi soţul s'a ocupat mai departe de traducerile lui, şi înainte de a ie termina pe toate, solia a terminat cu el. Ea a prezentat o cerere de divorţ tribunalului arătând că soţul îşi petrece nopţile studiind diversei® dialecte ale celor mai sălbatice ţinuturi, ca să ajungă la un record al declaraţiilor de dagoste, uitând insă de datoriile adevărate ale căsătoriei._________ Castiți io psa®. IV-gaiUlTIMA ORA — Grevei© «lin Franf© - - Ta Franţa se accentuiază grevele muncitoreşti Î11 industriile metalurgice şi cîrmîce. Guvernu depune sforţăn pentru aplanare şi se nădăjdueşte că In scurt timp se va reintra n normal. In clişeu, grupul de grevişti în fața marilor uzine de eufomrble „Citroen" din Paris. In Ungaria s’au retras femeilor drepturile politice Mişcarea feminista impotriva dictaturui Proectul de lege pentru noul regim electoral din Ungaria, ia femeilor şi puţinele drepturi politice avute până acum, eliminându-se intregime din sfera drepturilor cetăţe-Organizaţiile femeniste au hotărât sâ protesteze. Una dintre conducătoarele acestor organizaţii, d-naida Bobulov, (provenind dint'o familie şi vacă la origină), a scris alel cuvinte foarte aspre despre partca ungară. Această intelectuală şi luptătoare je-ji ministă scrie la „Magyarság următoarele: .Mai există pe lume câteva state, care au suferit foarte muite ale căror popoare, chinuite de frigurile iluziilor, nu au creiat o ordine nouă de lucruri, ci au făcut numai din reacţiune un sistem in contra stărilor de lucruri a lui. Dictatura este un asalt al sistemului d® guvernământ asiatic, în Europa. Sugestiile dictaturii sunt un pericol pentru orice suflet de Ungur. Tonul asiatic al dictaturieşeşte destul răsunet în sunetele acestea şiUngurii, stăpâniţi de beţia aceasta veche, uită că poporul maghiar aşezat pe malurile Dunării şi ale Tisei, nu poate suporta timp îndelunga! asemenea sisteme asiatice, nici chiar in clipele când se pare că spiritul asiatic pune stăpânire pe multe din capitalele europene. Popoarele mari poate că ar fi capabile să suporte un astfel de regres. Ungurii însă dacă se vor întoar-'« către catea procedurilor asiatice, vor pieri“. Agitaţia femenistelor maghiare creşte în toată ţara, — Insă cu prea puţine şanse de sut'«'®«. Direcfl« iiropfttfaasadieâ funcţiune Direcţia generală a d-lui director general Dim£n-Mâne 1 April intră in propagandei, sub conducerea cescu (n clişeu). Această nouă Instituţie înglobează cinci servicii importante : 1) Presa 2) Radio 3) Controlul cinematografelor 4) Turismul şi 5) Serviciul telegrafic Rador. disc UTH ierni ţi ehl cerne (Mittel-In desfăşurarea evenimenteor internaţionale, Anschlussul va aduce, desigur, schimbări profunde. Căci el nu însemnează numai o modificare a statutului teritorial in Europa Centrală, ci însemnează, mai ales, o rupere a echilibrului sau a „baanţei forţelor" europene. Anschlussui austria® nu constitue decât o etapă in planul general de expansiune teritorială şi economică a Germaniei. Acest plan nu e deloc nou; el îşi găseşte origina Invelei» taţii® de expansiune dinainte de râsboiu ale lui Wilhelm 11 şi în faimosul proect de organizare a Europei Centrale sub După Anschluss de DIMITRIE GHERASIM supremaţia Germaniei europa). Dar nu numai atât. Rasismul german şi concepţia sa de viaţi bazată pa ideia forţei şi a acţia sei (die Tat) sunt isvorâte din filosofia germană, atât antebelică, dar mai ales cea nouă. In acest sens, Fichte cu concepţia hli despre „poporul original1" şi ,,limba originală“ („urmtat" şi „Ursprache“), Nietzsche cu filosofia „supra-omului", dar mai ales, din gânditorii mai noui, Oswald Spengler cu „Decadenţa Apusului" („Untergang des Abendlandes"), Moeller van den Bruck cu opera sa „Der dritte Reich" — care a avut o mare influenţă asupra nouiei generaţii tinere — şi în sfârşit, A. Rosenberg cu „Mitul secolului XX * (Mythus des XX Jahrhunderts) şi cartea d-lui Hitler mnein Kampf“ —toate au aceeaş trăsătură şi acelaş fir conducător şi caracteristic, străduindu-se să scoată in evidenţă superioritatea rasei germane faţă de celelalte naţiuni europene şi mai ares faţă de cele miei din Europa Centrală şi dunăreană pe care Teutonul este chemat de destin să le domine şi să le conducă. Cartea d-lui Hitler, din acest punct de vedere, un catehism şi un program. In cele 80 d© pagini de la sfârşitul ei unde se ocupă de problemele externe, Führerul pleacă de la premisa generală şi, desigur, adevărată, a rasismului german, că poporul german constitue o entitate de 100 milioane oameni dar care nu se găsesc in aceleaşi frontiere, ci răzleţiţi în masse compacte in celelalte State create prin tratate. De aceea al Hl-lea Reich trebue să aibă ca ideal, reunirea tuturor acestor germani din afara frontierelor intr'un sigur Stat şi o singură forţă in Europa. Dar pentru că aceste ICO de milioane locuiesc un teritoriu insuficient, atât din punctul de vedere al întinderii, cât mai ales din punctul de vedere al mijloacelor de subsistenţă, expansiunea germani trebue să se îndrepte, nu numai pe apă, spre redobândire de colonii pierdute şi „tarate“ la pasea generală—ei, in primul rând, pe uacat, spre regiunile fertile din msd-estul Europei, edică spre bazinul dunărean şi spre Ukraina, reserve nesecate de materii prime, alimentare şi industriale (petrol). Anschlussul austriac a fost primul pas spre constituirea acestei entităţi germane. Politica celui de-al 111-lea Reich urmăreşte mai departe, cu tenacitate, punerea la practică a acestui idei conducătoare. „Axa Roma-Berlin* creată ad-hoc da cei doi dictatori, datorită evenimentelor internaţionale isvorâte din risboiul abisinian şi din experienţa sancţiunilor, a folosit mai ales partenerului de la Nord. Italia, legată In axă, şi poate ca o răsplată pentru rezerva Germaniei în perioada sancţiunilor, a fost martoră, şi au fără regrete nemărturisite, la a coborârea trupelor germane până la Breuner. In politica sa de după răsboiu, Mussolini a făcut tot ce-a putut pentru menţinerea independenţei sunt vecine pe aceeaş frontieră. Evoluţia viitoare a politicei italia® e foarte interesantă şi, credem, ne va oferi multe surprize. Nu credem ei Führerul va închide ochii când se va uita spre Tirolul italian, locuit de germani In mass! compartă şi unde Italia duce o politică acerbă de de saaţion&ilsare, precum nu credem că va uita de porturile Triest (Consiîiurea in pagina a 2-a) ispun» dilemelor renali de pe globul pământesc Bucureşti (Observator). — Procesorul german Mulert, a întocmit următoarea statistică şi religiilor de pe globul pământesc : Numărul total al creştinilor de pe glob este de şapte sute milioane. Romano-catolicii sunt în număr de 325.000.000. Ortodoxii, cu greco-catolicii, sunt în număr de 195.000.000. Diferite confesiuni protestante de pe glob au 230.000.000 de credincioşi. Mohamedanismului îi aparţin 270.000. 000 de oameni, dintre cari 180.000.000 trăiesu in Asia, 75.000.000 in Africa, ist 15.000. 000 In Europa. Confesiunilor hindustane aparţin 250.000.000, iar budi*» mul numără 625.000.000 de credincioşi. Numărul israeliilor ar fi de 15.000. 000 suflete. Religiilor primitive păgâne aparţin 75 milioane de oameni, iar 75 milioane sunt atei «ari In mod conştient a'au declarat ca net aparținând unei religii. Noul economii la Soiridonie Pe ziua de 1 Aprilie ort, serviciul statistic al Epitropiei Sf. Spiridon a fost desfiinţat. Acest serviciu a trecut la Biroul de Triaj, şi va funcţiona ca un simplu birou de urmăriri. Fostul şef al acestui serviciu, d. N. Stanciu, a fost pensionat, tot pe această dată. Deasemanea serviciul Domanial s‘a desfiinţat pe aria de 1 Aprilie crt. şi s'a îngobat la serviciul Silvic, sub vechea denumire : Serviciul Silvico-Domenial. Fostul conducător al Serviciului Domanial, d. ing. Pavelescu, a fost trecut ca Director al fermei Popricanî, îa locul d-lui Scurtu, demisionat. * In urma instrucţiunilor primita de la Bucureşti, bugetul Epitropiei Sf. Spiridon va trebui să sufere unele modificări. In cursul săptămânii viitoare, d. prof. Gr. T. Popa va înmâna personal bugetul la Ministerul de Finanţe, spre aprobare. Asociaţia cultural? „CARTEA SUB ICOANA" «.»»Si.vsaafi e atâta bunătate în poporul nostru. Milă la cel de sus, generozitate la cei de jos. Descoperind, stimulând şi canalizând această nobilă energie, asociaţia „Cartea sub icoană" a răspândit şi în luna Martie un însemnat număr de cărţi primite de la generoşi donatori, in fruntea acestor mărinimoşi moldoveni stă marele scriitor Mihail Sadoveanu, urmat de d-nii Virgil Urdea, inspector agronom, profesor Vasile Sadoveanu, Colonel Dr. Veterinar Ion Zamfirescu, părintele Inspector General Cezar Vuza. Să nu uităm de cărţile primite de la elevii Liceului Militar şi cei ai Seminarului „Veniamia Costachi". Bunătatea aceasta a luat drumul satelor. Miei biblioteci de familie s’au înfiinţat in casele gospodarilor, aşezându-se sub icoană. O pildă: la comuna Prisacani, judeţul Iaşi, iată patru modeste biblioteci săteşti, înfiinţate la gospodării Cheorghe Iordache Chiriac, Petru Ignat, Primarul Iaşului, Neculai Crăciun şi Chirilă Ittunk. Aceste biblioteci au luat fânul Leon viiaţă sub autoritatea strassă a cucernicului Leon Stănescu. Sfinţia Sa dat preţios concura teolog Dumitru rul nostru, mai bună frăţietate satului a Îndrum citirea cărţii orţionale şi de dărească. Cu acest prîl^ dovedit un mare travetiiul cărţilor pildă, un bătrân carte Intr’o zi, mee analfabetă mulţumită de catîrea făcuta de moşneagul ei, se leagă că va dărui bani pentru a se cumpăra cărţi religioase, pentru a fi date de pomană. Gospodarii biote cari au fost pildă de hărnicie in cetirea cărţilor primite, şi au creiat cetitori la sat. Aceştia la rândul lor s’au simţit datori să dăruiască bani pentru a se mări numărul cărţilor. Aceste cărţi se dau de pomană de sufletul morţilor şi pentru sănătatea celor vii. (Continuarea în pagina 2-a) forima- a do. ■ 0// _ Dincolo.