Pentru Socialism, ianuarie 1972 (Anul 22, nr. 5577-5600)

1972-01-14 / nr. 5586

PROLET A Iu DIN TOATE fĂRILE, K­WIȚI-VÂI EJLw*wș*w ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ACTUALITATEA­­ ÎN INDUSTRIE Cum folosim potentul tehnic și DM? Ca o expresie grăitoare a poli­ticii științifice a partidului nostru potrivit căreia industrializarea a­­vansată a tuturor zonelor țării constituie premisa de căpetenie a ridicării continue a bunăstării oa­menilor muncii, la nivelul acestui an județul nostru se poate soco­ti ca integrat în rîndul județelor cu o industrie în plin avînt. De altfel, valoarea fondurilor fixe din industrie reprezintă peste 55 la sută din totalul mijloacelor fi­xe existente în județ. Să mai re­ținem că în ultimii șase ani nu­mărul salariaților industriali de­pășește cu peste 15 la sută nive­lul din 1965, ca urmare tocmai a creșterii potențialului industrial. Avem deci o bază tehnică bo­gată, complexă, în plină dezvol­tare, avem un număr tot mai ma­re de salariați. Se pune prin ur­mare, fireasca întrebare dacă a­­cest uriaș potențial tehnic și u­­man este pus în posibilitatea de a realiza producție la nivelul cores­punzător. Răspunsul este în ge­neral afirmativ cu toate că încă rezervă posibilități insuficient ex­plorate și valorificate. Mersul în­deplinirii sarcinilor de plan pe anul trecut furnizează aspecte de ambele categorii. După cum se știe, Comitetul j­udețean, comitetele municipale și orășenești de partid desfășoară o largă acțiune menită să mobi­lizeze mai bine pentru producție capacitatea tehnică și umană e­­existentă. Urmare a înțelegerii și a acționării în această direcție la multe unități economice gradul de utilizare productivă a timpului de lucru s-a îmbunătățit. La ma­șini și instalații acest indicator este în creștere, fiind către sfîr­­șitul anului trecut cu peste 2,2— 3,0 la sută mai bun decît la în­ceputul perioadei. Situațiile sta­tistice dovedesc însă, cu tot as­pectul general pozitiv, substanți­ale posibilități de îmbunătățire a gradului de utilizare a mijloace­lor, tehnice, implicit a forței u­­mane. Trebuie reținut că în cal­culul acestui indicator se conside­ră lucrul pe 24 ore din care se scad timpii de oprire la revizii, reparații, accidentali, din lipsa materialelor. Or, în multe unități programul de lucru se desfășoară pe două schimburi normale, ceea ce duce la niște indicatori încă mai reduși în realitate, decit cei afirmați. Lucrurile stau așa în­deosebi la atelierele de întreține­re și reparații de la unitățile C.M.N. Baia Mare, C.E.I.L. Sighe­­tu Marmației, U.M.M.N. Baia Ma­re. La această din urmă mare u­­nitate industrială, spre exemplu, mașinile-unelte sunt active doar pe un schimb (cu unele excepții) ceea ce a determinat o utilizare a lor în timp doar de circa 56—58 la sută, nivel cu mult sub posi­bilități, împărtășim punctul de vedere a­ secretarului comitetului de partid pe U.M.M.N. Baia Ma­re tovarășul Paul Tîrnovan, care a arătat la plenara lărgită a Co­mitetului județean de partid din 10 decembrie 1971 că în sensul „acoperirii" acestor „pete albe“ în folosirea bazei tehnice organul de partid și-a propus să fie mai ac­tiv, să determine aplicarea unor măsuri de anihilare a lor. (Continuare In pag. a 2-a) ^C1 ERA SEARA ȘI BURNIȚA MĂRUNT Era într-o dumi­nică seara. Timp de loc prielnic pentru plimbări sau lucru în cîmp. Și totuși, de pe parcelele dinspre Culcea și Săcălă­­șeni, grupuri com­pacte de coopera­tori spre se îndreptau case. Erau agricultorii din Coaș, oameni har­nici care folosesc fiecare clipă bună de lucru. Erau uzi și plini de noroi. Dar nu indispuși. Fusese­ră la identificarea terenului și la re­partizarea lui, iar apoi cu satisfacția unui lucru împli­nit la timp se în­dreptau spre ca­se. .. Faptul în si­ne nu este ieșit din comun. De a­­cum și în alte coo­perative agricole, brigadierii și coo­peratorii se gîn­­desc la declanșa­rea muncii, la a­­plicarea acordului global și ies pe holde să le mă­soare și să le ja­loneze. Secvența de la Coaș insă ni s-a părut totuși mai deosebită. Cu atît mai mult cu cît la numai cîte­va minute ce-i văzusem după pe agricultorii de a­­ici, ne-am întîlnit cu vecinii lor, cu cooperatorii din Re­­metea Chioarului, care nici gînd să îl fost pe cîmp. Se înghesuiau la tai­fas. .. Cită deo­sebire între unii și ceilalți/ M. POP Anul XXII nr. 5586 ♦ Vineri 14 ianuarie 1972 ?■ 4 pagini — 30 bani I Ne intilnim adesea cu fapte care parcă ies din matca lor o­­bișnuită. Auzindu-le, retrăin­­du-le, simțim — nu numai pentru moment — un profund sentiment de respect, de ad­mirație față de autorii lor. ...Era o noapte umedă, ce­țoasă. Cernea mărunt, ca prin sită, din văzduhul cenușiu. Ora 23,30. La secția xantogenați de sodiu a U.M.M.N. din Baia Ma­re se pregătea o nouă șarjă. Operatorul Vasile Bogdan, șef de echipă, s-a dus la laborato­rul secției. Vroia să vadă ce „arată" probele trimise spre verificare. Poate avea loc xantogenarea? E bună calita­tea probelor? — Mai trebuie încă zece bi­­le de sulf­ură de carbon — i-a spus scurt laborantul Eugen Hermănescu. — Bun. Am înțeles — a zis Bogdan și a ieșit­ înainte de a urca la instala­țiile de sinteză, Bogdan s-a dus la unul din rezervoare. A măsurat, încă o dată, cantitatea de alcool introdusă în reactor. De acolo, de pe platforma re­zervorului, a observat, într-o fracțiune de secundă, o scurtă explozie. Din cauza unei „lovi­turi de berbec" — un ,,sac“ de aer între lichidul de pe con­ductă — vizorul reactorului s-a spart. Lichidul a țișnit, jetul a intilnit o suprafață caldă și s-a aprins. „Trebuie acționat urgent — și-a zis, in gind, fulgerător. Bogdan. Catastrofa trebuie evi­tată". A dat alarma. Echipa a fost pusă în dispozitiv. Laborantul Eugen Hermănescu — un tânăr utecist, venit nu demult din armată, unde și-a făcut stagiul militar — a fugit la depozite. „Bine că nu și-a pierdut cum­pătul" — ne mărturisește mais­trul Ioan Bilațiu. Laborantul a scos conducta de sub presiune. A fost anunțată, între timp, și formația de pompieri a u­­zinei, cea a municipiului Baia Mare. Flăcările se prelingeau încet, mistuind lichidul. Nu departe erau rezervoare­le cu materie primă, în con­centrație de 96 grade. Pe ram­pă, se descărca o cisternă cu materie inflamabilă. Mai in jos, la cîțiva zeci de metri, se aflau alte rezervoare. Se putea produce o explozie in lanț. Pa­gube de zeci de milioane lei. Dar lupta cu flăcările de a fost aprigă. N-a durat mult. Bogdan cu ortacii săi au pus în funcțiune stingătoarele, fur­tunurile cu apă. Totul a durat cîteva minute. Cînd au sosit pompierii, focul fusese stins. — O faptă deosebită? — l-am întrebat pe Bogdan. — Deosebită?1. Intr-un fel numai — ne răspunde simplu. Cu o asemenea situație, atit de­­ periculoasă, nu m-am mai în­­­­tîlnit, încolo... Mi-am făcut­­ datoria, împreună cu oamenii­­ din echipă. Uzina este doar a noastră. Trebuie apărată. Cu orice preț. — V-a fost frică? — Nu m-am gîndit la frică. Ci la ce trebuie făcut pentru a se evita catastrofa. Frică... Curaj... Datoria... Datoria, înainte de toate... Vasile Bogdan lucrează in u­­zina băimăreană din 1956. A­­ici, in mijlocul acestui minu­nat colectiv, s-a calificat. Aici­­ a dobîndit calitatea de comu­­­­nist. Simte, deci, obligații po­litice, profesionale, etice, cu a­­tît mai mari apăsîndu-i pe ti­men. Potrivit de statură, dar îndesat, omul privește cu ochii săi cenușii instalațiile de xantogenați și sub­de­ secției Un surîs în care plutește boarea­­ amintirilor din noaptea aceea. O noapte deosebită pentru el. Și-a­­ făcut, împreună cu coechipierii, datoria. Diminea­ța, la încheierea schimbului, sarcinile pe care le avea erau realizate integral. ,Șarjele au fost de cea mai bună calitate" !] — ne-a confirmat maistrul § Ioan Bilațiu. Oameni simpli. Muncitori.­­ Crescuți la „școala muncii“. i Și-au făcut datoria. Simplu.­­. Nu? Trecem pe lingă ei. Nu-î cunoaștem la față. Uneori nu !­­i se cunosc nici faptele, care-i­­ înalță in ochii semenilor lor.­­ Nici nu fac paradă de ele. To­­­­tul li se pare firesc. Fiindcă­­ sunt oameni care-și fac datoria­­ la cea mai înaltă tensiune. V. GLANETAȘUL și-m Fim amm însemnări de reporter Echipa de lăcătuși montori condusă de Petru Balog de la U.U.M.R. din Baia Mare este evidențiată în producție. Prin specificul lor, brigăzile ar­tistice de agitație se numără printre formele politice de muncii­oasă amintite în pro­punerile de mă­suri prezentate în iunie 1971 Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., de secretarul ge­neral al partidului nostru pentru fi extinse și acti­a vizate „atît în ve­derea populariză­rii și generaliză­rii experienței po­zitive, a realizări­lor și atitudinilor înaintate, cît și pentru combate­rea activă a stări­lor de lucruri ne­gative". Faptul capătă o semnifi­cație majoră dacă ne gîndim că bri­gada artistică de­­ agitație — deosebire de­spre alte mijloace utilizate în acest scop — este chemată să soluționeze atari deziderate cu mij­loace artistice, în­deplinind o func­ție tonică estetico-agita­­cu certe valențe educative. In ce măsură reu­șesc brigăzile ar­tistice, prin pro­gramele prezen­tate, să devină prezente vii în u­­nitățile economi­ce ale Care este județului? gama modalităților folo­site pentru a da textului o ținută artistică adecvată, atractivă și e- ACTIVITA­TEA BRIGĂZILOR ARTISTICE DE­ AGITAȚIE ÎN LUPTA CU INERȚIA ducativă? Iată cî­­teva aspecte pe care ne-am pro­pus să le urmă­rim în investiga­ția noastră prinsă prin între­mai multe unități din județ. Cîteva observa­ții de ordin gene­ral. După o pe­rioadă destul de îndelungată de neglijare a brigă­zilor artistice de agitație ca forme de promovare noului și de com­a­batere a unor stări de lucruri negative se con­stată în ultimul timp o reactiviza­­re a lor, în multe locuri cu rezulta­te bune, recunos­­cîndu-li-se virtu­­țiile cultural-es­­tetice. In prezent, în rețeaua sindi­catelor din figurează un județ nu­măr aproximativ de 25 de formații de acest gen (du­pă datele Consi­liului județean al sindicatelor și ale consiliilor muni­cipale Baia Mare și Sighetu Mar­­mației). Cît pri­vesc programele, se constată în multe cazuri o mai susținută preocupare pentru aducerea în­să a faptului sce­e­­sențial, concret, ceea ce textului nu conferă spor de combativitate. In general, moda­litățile scenice fo­losite sînt sim­ple (nu simpliste), renunțîndu-se la artificii împrumu­tate de la teatrul de revistă sau es­tradă, ceea ce constituie un fapt pozitiv. Că brigă­zile noastre de agitație sînt de­parte de a epuiza toate modalitățile la care poate re­curge, e iarăși un adevăr. Dar să trecem la „Concret,­­ fapte. Pre­cis, / Fără ocol" — ca în brigadă. In prim plan: COMBATIVITATEA Una din coordo­natele esențiale­ ale activității des­fășurate de brigă­zile artistice agitație rezidă de în spiritul de com­bativitate. Merită relevat faptul că în prezent satira nu se mai oprește la aspecte margi­­nale, ci este ex­tinsă asupra pro­blemelor majore care privesc viața și activitatea co­lectivelor de mun­că. Edificatoare în acest sens sînt cî­teva aspecte sur­prinse în textele brigăzilor artistice de la U.M.M.U.M., E.M. Săsar, I.G.O. și T.A.P.L. Baia Mare. Dintr-o dis­cuție între Rebut și Slaba Calitate aflăm din progra­mul „Bune, rele, cum sunt ele” (a­­utor și instruc­tor Mihai Ică) al U.M.M.U.M. că a­ceste tare mai persistă în unele secții ale Alte aspecte uzinei. vi­zează rentabilita­tea unor investiții făcute la stația de preparare centra­lizată a amestecu­rilor de la secția turnătorie care, în ciuda recepției făcute, stă din cauza unor defici­ențe: instructaje­le pe „hîrtie” și ne­­respectarea N.T.S. etc. Iată și două mo­mente demne de reținut din progra­mul­ brigăzii ar­tistice de agitație de la E.M. Săsar, sceneta cu cheia de hîrtie (lemnul de brad pentru ar­mături pe hîrtie; există... lemnul de mină se găseș­te la puț, cheia cu pricina la Av­ram, iar maistrul ... nicăieri) și scena de „iluzio­nism" în care mo­tivarea absențelor se face printr-o ... damigeană de țuică. Totuși cam puțin, am spune noi, pentru densi­tatea de care tre­buie să beneficie­ze un asemenea text. Programul fiind abia la în­ceputul repetiții­lor, am reținut și asigurarea de a fi îmbunătățit pe parcurs. ȘTEFAN BELLU (Continuare în pag. a 3-a) j Teatrul dramatic din Baia Mare prezintă miine la ora 19,3« spectaco­lul cu piesa ,,Mătrăguna“, de Niccolo Machiavelli. Sunt valabile abonament­tele seria E. • Miine cu Începere de la ora 13, In sala „Voința“ de pe strada Cri­­șan are loc concursul de tenis de masă pentru copii și juniori, dotat cu Cupa „Unirii“. • Cu Începere de la ora 16, in sala de sport a Centrului școlar minier se desfășoară concursul de volei Cupa „Unirii“, cu participarea echi­pelor de seniori din municipiul Baia Mare. • Secția mecanică a Cooperativei „Gutinul“ de pe strada Mihai Vitea­zul nr. 3 din Baia Mare execută an­tene tip Yagi cu 5 elemente, nece­sare recepționării emisiunii de televi­ziune a programului I, pe canalul 6 TV, in cartierul Ferneziu. Antena este dimensionată corespunzător dacă instalația aferentă este execu­ti­tată corect se poate obține o ima­gine bună și fără reflexii. Costul an­tenei este de 79,50 lei. • Azi ia ora 18, in­ sala de con­ferințe a Casei de cultură a sindica­telor din Baia Mare are loc in ca­drul cursului: „Cunoștințe biologice și medicale“, conferința pe tema: „Silicoza și urmările ei“. Prezintă lector universitar Robert Frank. • In cadrul ciclului de acțiuni In cinstea semicentenarului U.T.C., ti­nerii de la U.M.M.U.M. se vor în­­tîlni in incinta Întreprinderii azi la ora 14 cu tov. Traian Daroiui, secre­tar al Comitetului municipal al P.C.R., care va vorbi despre însem­nătatea programului de măsuri adop­tat de partid, pentru îmbunătățirea activității cultural-educative, și va da răspunsuri întrebărilor puse de către tineri. • In această perioadă, în preocu­pările membrilor Asociației județene de vinătoare și pescuit sportiv din Maramureș este ocrotirea bogatului fond cinegetic al pădurilor județului. Pentru asigurarea suplimentară a hranei cervideelor și fazanilor, co­lectivul a recoltat și transportat în locuri special amenajate 338 tone hrană din care 35 tone fin, 5« tone frunzare, 13 tone semințe și 31 tone sare. Concomitent, cei­ 800 de vînă­­tori din cadrul Asociației desfășoa­ră intense acțiuni de combatere a dăunătorilor vînatului. • Conducătorul auto de pe autobu­zul nr. 31 MLI 3423 al întreprinderii comunale Baia Mlare, Teodor Lăcă­tuș, aflindu-se in stația de autobuz din Piața Libertății a pornit mașina, părăsind o parte din călători in stație, neașteptînd semnalul taxatoa­rei, cu toate că mașina era aproape goală. In intervenția organelor de control ale miliției, T.L. a dat do­vadă de obrăznicie și nervozitate, repetind de data aceasta in stația Ferneziu aceeași figură ca și in sta­ția din Piața Libertății, plecind fără acte și pasageri. Pentru fapta săvîrșită, Teodor Lă­cătuș a fost amendat de către orga­nele de miliție cu 500 lei amendă contravențională și aducerea la cu­noștința conducerii întreprinderii co­munale a abaterii săvîrșite. • Rebeca Ágoston, salariată a O­­ficiului P.T.T.R. nr. 1 din Baia Mare, domicilată în strada V. viecsandri nr. 58, a fost condamnată de către Judecătoria municipiului Baia Mare; la 10 luni Închisoare pentru delapi­darea sumei de 2.982 lei, banii în­casați pentru abonamente pe luna septembrie 1971. • Incepînd din ziua de 35 ianuarie a.c., cînd va avea loc prima trage­re excepțională la Loto din acest an, A.S. Loto-Pronosport va introduce o nouă formulă tehnică de tragere. Astfel, față de vechea formulă cînd se extrăgeau 26 de numere din 90, acum se vor extrage 29 de numere. De reținut că se vor efectua 4 ex­trageri, atribuindu-se 9 categorii de premii. Participarea la tragere se fa­ce cu bilete de 2, 5 și 15 lei. Cu 15 lei se participă la toate cele 4 ex­trageri.­­ și Brigada arstistică de agitație a Clubului cooperativelor meșteșugă­rești din Sighetu Marmației a pre­zentat ieri in fața muncitorilor de la secția tricotaje a Cooperativei „Mara“ un program educativ intitu­lat: „Firicel de P.N.R.. în termos -a dumneata“. Programul a avut ca scop combaterea unor neajunsuri i­­vite la această secție. ÎN INTERIORUL ZIARULUI • La C.A.P. Vadu Izei: Producție scăzută de lapte, dar nu din cauza hranei. # Un dialog cu­ adolescența:" „Fetele despre bă­ieți și băieții despre fete". O scrisoare trimisă redacție ne-a prilejuit re­la­cent (7 ianuarie) o vizită în localitatea Nistru. Pri­mul popas l-am făcut la magazinul alimentar nr. 83. Cititorii își mai a­­mintesc probabil că în urmă cu cîteva luni, per­sonalul unității respecti­ve, în frunte cu tovarășa Viorica Ghișa, a fost a­­spru criticat în ziarul nostru pentru lipsa spiri­tului gospodăresc. Sîntem în măsură să vă infor­măm că lipsurile sem­nalate atunci au fost re­mediate, că în prezent mărfurile sînt păstrate așa cum o cer regulile de igienă alimentară. mult, magazinul este Mai a­­cum aprovizionat ritmic și din abundență cu mărfuri alimentare ca: preparate din carne și pește, lapte, brînzeturi, zahăr, ulei, paste făinoa­se, orez, portocale, dul­ciuri etc. Aceeași abun­dență de produse am a­­n­at și la magazinul a­limentar nr. 44. La fel la magazinul de legume și fructe nr. 13. Aici se a­­flau însemnate cantități de cartofi, ceapă, fasole uscată, morcovi, pătrun­jel, varză crudă și varză acră, ouă, gogonele, con­serve etc., toate de bună calitate. Este firește me­ritul lucrătorilor de aici că sunt în permanență la curent cu cererea de con­sum a cumpărătorilor, dar și al serviciului co­mercial al C.C.K­. Alimen­tara și al G.K­.F. Baia Ma­re care se preocupa ca unitățile din centrele muncitorești să fie apro­vizionate cu prioritate, cu mărfurile cerute. Mai este oare loc pen­tru mai bine în activita­tea unităților comerțului de stat din Nistru? Răs­punsul este afirmativ. Mai ales la capitolul de­servirea publicului. Dar să cităm dintr-o scrisoa­re pe care a trimis-o re­cent la redacție tovarășul E. Revesz salariat la E. M. Nistru, scrisoare care a făcut obiectul vizitei noastre. „La magazinul de carne, gestionarul Mir­­cea Maxim practică pe scară largă o servire pre­ferențială. Carnea se a­­duce miercurea și se dis­tribuie doar o dată pe săptămînă, vinerea. Ceea ce ne intrigă cel mult este faptul că, mai în fiecare vineri cînd plea­că de la serviciu, respec­tivul gestionar duce cu el o însemnată cantitate de carne.. Da, aveți dreptate, to­varășe E. Revesz. Un mic sondaj făcut de noi ne-a edificat că M. Maxim practică favoritismul, că încalcă deliberat regulile comerțului. In ziua de 7 ianuarie, în jurul orei 9, dînsul avea mostre cu prețuri expuse doar pentru două categorii de carne de vită, deși în magazin se afla și un alt sortiment, mai ieftin. In schimb, sub tejghea, dum­nealui avea dosite circa 5—7 kg carne (cap de piept și antricot). Am discutat ulterior acest caz cu tovarășul Ioan Balazs, director comercial al O.C.L. Alimentara Baia Mare. „Avem și noi cîte­va sesizări, ne-a spus a­­cesta, în care sîntem in­formați despre unele a­­bateri săvîrșite de M. Maxim de la regulile co­merțului. Pentru aceste I. PETRIA (Continuare in pag. a 2-a) Cumpărător in unitățile comerciale din Nistru I I \ I

Next