Rampa, noiembrie 1926 (Anul 11, nr. 2706-2729)

1926-11-01 / nr. 2706

s OPINIA PRESEI francezi: Care este unanima a recunoaşte ca pe cel mai bun film al Franţei de la crearea acestei Industri. Le Mtîn scrie : „Castelana Libanului” este cel mai bun film din producţia noa­stră natî­tială, şi va întări odată mai mult convincierea­ superio­ritatei noastre artistce in mate­rie de Cinematograf. Susţinem că d-l Marco de Cias­tyne a realizat o opera tot atât­­de interesantă ca si Atlantida, succesul va fi mondial, pe tema profund de mişcătoare a cartei lu­ Piere Benoit. Irobdo Film scrie-Aducem laude acestei superbă realizare. Interpretare supra ex­celentă: Arnette Marchal în fru­moasa Castelană cu o artă rafi­nată și seducătoare ne redă di­verse nuanțe sentimentale, sce­nele așa cum sunt este tot ce poate fi mai perfect, iar ca foto­grafie întrece tot ce s’a văzut până act­sL Azi NUMAI la TEATRU-CINEMA LIPSCANI-PALACE Operă complectă, 10 acte Cea trai grandioasă înscenare a Franţei, film care rulează de 3 luni la Paris CASTELANA LIBANULUI »*LA C­ATELAINE OU LIBAN" —■Rampa— Alergările dela Băneasa Cluj XV­I — DUMINICA 30 OCTOMBRIE 1926 Premiat Brăila. Clairette. Noli me tangere, Ki­lia şi Milton, sunt caii cu reele mai multe şanse la greutăţile programului. Ultimul ar fi favoritul nostru, dacă alergarea nu s-ar dispu­ta pe pista veche şi pe care fiul lui Ossian nu se găseşte în dificultate, din cauza piciorului de care e sufe­rind. La schimb Clairette, e la largul ei pe acest parcurs, ca şi Noni me tan­gere de altfel. Vom da insă preferin­ţă, pensionarei lui Planner, care face parte dintr’un grajd in formă. Kilia stă pe o victorie repurtată Joi­aî cum fiica lui Young Pegasus pare să-şi revină la buna-i condiţie de la trei ani, o recomandăm ca pe o peri­culosă!, concurentă. Indicăm : CLAIRETTE, NOLI SIE­STANGERE şi RILIA. Handicapul laşi. Bubi întâlneşte un tot de concurenţi compus din elemen­te destul de modeste şi îl socotim drept cel mai autorizat să aspire la victorie. Fiul lui Zori de Zi a figurat destul de bine in handicapul Eva de la Floreasca. Iar acuma se găseşte pe o distantă care-i com­it­e la perfecţie. 9i*lue reapare după o îndelungată absentă, ceea ce nu ar constitui o re­­comandetiune pentru dânsul. Cu buna­­ lui valoare insă, pensionarul lul Hough ar avea o şansă de prima or­dine. Stingher şi Anca, sunt elemente cărora hârtia le acordă pretentiuni justificate de victorie. Nici unul din­tre ei însă nu arată valori regulate, aşa că facem toate rezervele asupra lor. Indicăm : BUBI, STINGHER şi ANCA. Premiul Galati. Monte Gennaro va fi greu de bătut aci, unde i se înpo­­triveşte un lot de adversari mult in­feriori lui. Signor e net barat de pensionarul lui Gabens după rezulta­tul handicapului Dunărea, iar Boone­­ger a figurat slab în ultimele eşiri, in plus că nu s’a arătat nici odată de clasa armăsarului d-lui Schwartz. Re­stul cailor nu au vre-o şansă regula­tă. Indicăm : MONTE GENNARO, SIG­NOR Şi BOOTLEGER Premiul General Manu va fi cea m­ai importantă şi tot­odată cea mai teresantă alergare a zilei. Candida­ţii cei mai îndreptăţiţi să aspire la victorie sunt următorii : Kenyes, Vardan Szándékos, Violeta şi John Bun. Primul a dovedit în premiul Ro­mânia o excelentă valoare, marcată însă într’o cursă, unde dis­tanţa îi intra perfect în aptitudini. După exhibiţiile din ţara lui de ori­gină, fiul Nubier ar fi un excelent ■flyer, fără insă ca parcursurile mai lungi să-i diminueze prea mult mij­loacele. Szándékos, dacă se prezintă la start, are sub­­acest raport un în­semnat ateu asupra colegului de grajd şi barează net pe ceilalţi con­curenţi după rezultatul premiului Ar­cului de Triumf. Circulă însă versiu­ni­­puţin favorabile asupra sănătăţei sale, aşa că se impun rezerve din a­­cest punct de vedere. Violeta, a treia reprezentantă a casa cei alb cu negru, în alergare, va figura de asemenea la sosire, o socotim însă inferioară colegilor de grajd. Vardar e adversa­rul cel mai serios, al puternicei coa­liţii de mai ans. Fiul lui Farman a fost­ nenorocos în Arcul de Triumf, unde ar fi câştigat dacă jockeul lui nu l-ar fi detaşat prematur. Nu ştim în ce condiţie se află pentru moment, dacă e un maximum de formă, ar putea duce la victorie culorile pro­prietarului său. Adăugăm insă că şan­sele pensionarului lui Divald apar scăzute in cazul când nu va fi train sever in alergare. Sperăm că grajdul va înţelege acest lucru şi îi va procura o situaţie de­favorabilă pen­tru a-şi desfăşura mijloacele de re­sistentă cu cari e înzestrat. John Bull a concurat, remarcabil­ la Buda-Pesta, unde s-a plasat al patrulea vntrmn lot care reunea selecţiunea cailor de acolo. Dacă raportăm acea valoare la ceea ce ni-a arătat fiul lui Spearmint la noi, ar însemna să-i apreciem un colosal progres, întrucât după exhibi­ţia din premiul Arcului de Triumf, pensionarul lui Gabens era surclasat in acea companie. Când facem acea­stă afirmat­iune, ne referim la Szán­dékos, ce l-a precedat cu distentă a­­tunci la sosire şi care la rândul lui era socotit în Ungaria inferior cailor bătuti de John Bull. Până în a ne convinge care din aceste forme e cea­ reală, nu putem să-l indicăm decât sub rezervele cuvenite. In concluzie, vom acorda preferinţa noastră lui Vardar, înaintea reprezentanţilor graj­dului Schwartz şi a lui John Bull. Deci : VARDAR, GR. SCHWARTZ 51 JOHN BULL. Premiul N. FUipescu va permită verificarea aptitudinelor pentru dis­tantă, a celor mai buni doi ani dela noi. In asemenea condition! un pro­nostic categoric ar apar® cam depla­sat. Ignorând chestiunea distantă!. Expres s’ar impune aci ca o certitu­dine. Nici unul dintre adversarii lui î se opun nu au arătat o valoare mă­car apropiată, de aceia a fiului, luî Basa. Se pune însă întrebarea dacă pensionarul lui Vivians e acelaş cal pe 1300 de m., maximum de parcurs abordat, ca şi pe 2000 de m. E o pro­blemă nu prea uşor de rezolvat şi aş­teptăm sa­­ vedem confirmându-se în­­nainte de a da un răspuns afirmativ. Johny e adversarul cel mai periculos pentru Expres. Pensionarul lui Plan­ner e un slager sigur al cursei, jude­cat după f­elul în care s’a comprtat în premiul Blaremberg. Nu putem însă să-l indicăm in mod raţional, re­­- fiinţei p­răgarului d-lui Eckserd­­jian. Tallos nu poate aspira la victo­rie întrucât nici valoarea arătată şi cu atât mai puţin aptitudinele, nu-i recunosc această pretenţiune. Indicăm : EXPRES, JOHNY şi TAL­LOS. Premiul Pardngu va prilejui o nouă şi interesantă reîntâlnire a doi ani­lor cu bătrânilor. Din prima catego­rie Curtici şi Brânduşa sunt cei mai calificaţi, iar din ultimii Jupiter şi Lalla Rookle. Cu toate că Brânduşa ar trebui să sfârseasca reaintea lui Curtici, luând de riguros exact rezultatul premiului Dristor, noi însă vom de preferinţă pensionarului lui Zimmerman, care va putea fi bine călărit la greutatea din program şi cei 200 de m., mai putini ii vine In ajutor. Jupiter e ba­rat prin linia lui NU-1 lăsa, de caii de doi ani. Indicăm : CURTICI, BRÂNDUŞA şi JUPITER. Handicapul Lotru. Astadi a arătat o valoare excepţională ultima dată pe care dacă o confirmă, e cel mai in­dicat să câştige, deşi distanta excede mijloacele lni. Ceres şi Ballade III, au şanse de prima ordine in greută­ţile ce poartă, iar dintre ceilalţi re­marcăm pe Cowboy. indicăm : ASTADI, CERES şi COW­BOY. PAMPA I­T Azi Duminica la ora .10 iulu, dimi­neaţa are loc la teatrul National al doilea concert dirijat de Rhene Ba­ton. Compania de reviste C. Tăn­ase se va întoarce în Decembrie în capitală spre a deschide stagiunea la Eforie cu­ o revistă de d. N. Kiritesol­ . Mâine seară Luni are loc la tea­trul Regina Maria premieră"• fanteziei lui Molnár ..Moara roşie”. Piesa va fi jucată în fiecare seară şi in matineurile de Sâmbătă şi Du­minică. Sans defauts et sans renroche sont fes Tailleurs ct Manteaux confectîo. iris eher LEON & ADOLPHE 51 Strada Lipscani (Entrcz par !e magazin Sllwitz) Teatrul Fantasio va Pune în stu­diu comedia lui Sacha­ Guitry : „La Peré­rme Ecosseise. Berete „BSSC“ pentru Studente si Studente au sosit La Magazinul „LUVRIT’* Calea Victoriei 80 Teatrul Fantasio va reprezenta in tot cursul săptămânei viitoare come­dia luî Molnár : «Ofițerul de gardă” cu d-ra Leny Caier ei d. T. Isncoves­­cu în rolurile principale, CRlPE de^CHINE și STOFE MODERNE fp toate culorile eăsi­î !» magazine „CARMEN mVA" Lipscani 80 CU PREȚURI CONVENABILE (1 pul pan ia, d.o operete Leonard va relua la 5 Decembrie opereta. , Con­tesa Maritea’’ la, Eforie. Dr. BUne-Galaţi M moş Specializat la Viena Boale de fepei. Faceri şî Operaţiuni Bucureşti. Str. Şelari. 33 Consult in S Azi in matineu si­ seara au loc la teatrul Regina Maria, ultimele repre­­zientatii ale piesei: „Cântecul drago­s­­tai” dUi A. Biaaa­a, Dupi celebrul roman al cunoscutului romancier PIERRE BENOIT, înscenat de Marco de Gastyne, un film superlativ ca înscenare si interpretare, unic, mistic, misterios, cu lux şi montare car­e evoca poezia Orientului, in rolurile principale cei mai consacraţi artişti ai Franţei: « ETTE NA’CHIl . . s . Contasa Orloîf 1 PETROUITICH . . . . , Căpitan Dome­rs CHOURA * ILEN4 . . . , « W. Henveg in MORI­­­SCAREZ • . . * • n Walter H. VIENANT . . . . . Colonel H.nnequin (ASTPN N000T . . . • • Syreamil etc., etc, etc., etc. pe lângă această impecabilă interpretare, veti mai admira pe cel mai mare dansator negru al timpului BENOLIA, şi celebrele dansato «re SISTER DOLLYS şi cea mai frumoasă stea şi dansatoare a Franţei CHRYSIS de la CAZINO DE PA­IS OPINIA PRESEI FRANCEZE , • care este unanimă a recunoaşte ca pe cel mai bun film al Franţei de la crearea acestei Industrî. « H’Eclao de Paris scrie, ca si celelalte romane a lui Pierre Benoit .,Castelana Libanului” va avea un succes. Acest film a fost ilustrat cu mult gust de Marco de Castine, care înainte de a fi metteur en scéne, fu pictor, artei lui personale se datoresc neisa­­gîurite de la Beyrouth si Syria, un lanţ de Tablouri. Le Journal scrie? Faptul că se întrebuinţează a­­desea ori cu uşurinţă cuvânt ape ifoneră. Fără ezitare putem numi astfel: Castelana Libanului. Deci numim ne această lucrare: splen­didă realiza, cea mai complec­,­tă, mai reuşită, mai curată, ca d- Marco de Castine a Ştiut facă din romanul lui Pierre Benoit. Foarte rar un film atât de im­portant ca acesta a putut fi şi atât de scurt. Deci cu atât mai m­ult, puem clasifica acest film ca unul din cele mai mari filme, care onorează tradiţia noastră naţională. Monop, DAUMONT-PARIS ŞTIRI DIVERSE Şcoala de dans a Prof. Willy & Si­­mlon s’a redeschis tot în saloanele Sindicatului Ziariştilor Bui. Carol 7. Tel. 58 98. Cursuri selecţionate ziua si seara. Lectiunî particulare pen­tru studenti si ofiţeri reduceri Informatiuni si în­scrieri zilnic­e—9 seara. Saloanele Sindicatului Ziariştilor 13-dul Carol 7, complect renovate, se închiriază pentru Baluri, Matineuri şi Ceaiuri dansante, nunti, banchete, soareuri cu meniul complect, pentru concerte, festivale, conferinţe, intru­­­niri etc., etc. Informatiuni zilnice 11­1 dimineaţa 5—7 d. a. la fiecare seară până Marti 2 Noem­brie (inclusiv) și Duminică 31 Octom­brie (matinea ei seara) se joacă la Teatrul Mic, marele succes. ? ..Fracul” comedie în patru acte de G. Dregelly, cu Misii Fotino, Ben de-Annie,­ Nutzi Stănescu, Sanda J. Taraim, Elvira Go­­deanu, Sylvia Dumitrescu, G. Cha­rnel, Alex. Economii. D. Moruzan şi Ionel Ţăranu in rolurile principale.­Un ten frumos e totul întrebuinţaţi renumita Luni seara la orele 9 are loc în sala Sindicatului îZariştilor concertul vio­­lonistului Ionel Ghica, absolvent de la „Sobola Can'^o­ruim,, din Paris si el­ev al lui Capet, cu concursul d-lui Mi­hail Jora la pian. In program apere de Bach, Beethoven, Hoendel, Debus­sy, Fauré, Kreisler. Biletele la Feder. Marti seara are loc la teatrul Cen­tral premiera comediilor. ..Manechinul sentimental de d. Ion Minulescu si „Detectivul” de d. Romulus Voinescu. Vizitaţi Magazinul „FORTE • BONHEUR“ Str. Lipscani. 54 (vis-a-vis de Cinema) Asortat cu cele mai fino Sid­e şî Mătăsuri pentru M^NTO’ RI spad­al ile „Confecţii* \u ULTIMELE MODELE PARISIENE (Preţurile cele mai convenabile) »PfiCTAC­OL» CONFERINŢE COIUSRTE ScZATORI DuminicăAZ­I 3i sî~I veţi avea Miercuri 3 Noembrie are loc la tea­trul Mic premev­a piesei . ..C­ap­ital are doi conasi’’ 3 acte de Felix Gan­­dera cu d-ra Marietta Rares si d-nii Fotino si Chamel în rolurile princi­pale.­­ . - !■' .1 .Rn^WPBUV mmw. jw» * Velours (raîifilt) ptnîru Mamtouri Ultima modă la Paris STOFE Şl MĂTĂSURI Ultimele ţesături parisiene au sosit la Magazinul „A LA SAMARITAINE” Str Upscflnl 30 Kur*«ra5tî care vîndU* cel mai eftîia flîn toată tara EN GROS EN DETAIL Mâine seara Luni­ are loc la Ateneu concertul violonistului Jan Kubelik. Teatrul National , reia Joi seara .,Indah­ai Holofem” cu d-ra Sorana Topa și d. Bulfinski-Stofe , mătăsuri pentru toamnă, eu so îl și sov­esc în asoriment extraordinar la ve­chiul magazn „Viile de Paris" Str. Lipscan' 61 (fost 47)] B.. O. Tănase cu întregul său an­samblu va­ da mâine seară Luni o re­prezentaţie la Sighişoara. Azi Duminică în matineu şi seara, au loc la Sibiu ultimele două repre­zentaţii ale co­mani­ei de reviste O. T­anase. BEBE SPITZER MODE Lalea Moş­tor 124 Totdeauna- în curent cu ultimele creaţiuni pariziene. La teatrul Regina Maria se­­repetă : ..Șarlatanul” 3 acte de Emeric­h Föl­des cu d-ne­le Maria Manolescu, Ma­rietta Sadoveanu, Jerry Trim­eseu, No­ra Piacentini, Beltramo, Paula Anas­­tasiu și d-nii Storin, del Vechio, E­­nescu, Hoeitms, etc. Tabloul Pronosticurilor Presei BĂNEASA. — Ziua XII« Duminica 31 Octombrie 1926 ZIARELE Pr. Brăila Pr. lași Pr. Galați Pr . Manu Pr. Fitipescu Pr. Parawja Pr. Lotto Rampa Quirette Noli m­o lan. Bubi Stingher Monte Gen. Signor Vardar Gr. schwitz Ezpres Johny Curtici Brândușa Astadi Nolimetang. Hipp­odromulXilla Clairette Bubi Stingher Monte Gen. Signor Gr. Schwitz Vardar Expres Johny Brândușa Curtici Gr. FUlpescu Bel Arul Băneasa Floreasca Ballade UT Kalla Eglantíne Anca Monte Gen. Malbrough Monte Gen. Gilda Kenyes Szándékos Expres Johny Jupiter Paltin Balade UI Aszadi Gazeta Sporturilor Ballade Ul Kial Eglantine Anca Kenyes Vardar Expres Tallos Gr Schwitz Paltin Astadi Balade III Lupta•­­ Adevărul Beliade III kilia Eglantine Bubi Monte Gen.Kenyes Vardar Johny Expres Paltin urtici Astadi Ceres Gal indicaţiBallade II Eglantine Monte Gen.Kenyes Expres Brânduşa Astadi ! La­ teatrul Popular continuă, cu casa mereu închisa, seria re­prezentaţiilor piesei „­Funcţiona­rul de la Domenii”. Piesa se va mai juca până la 4 Noembrie când va fi înlocuită pe afiş cu „D’ale Carnavalului.” Academia Artelor Decorative, Str. Câmpineanu 17, a deschis cursurile sale de desen, pictură- legătorie ar­­tistică, metal, batik, sculptură in Hi­des, compoziţie, etc. în sculptură, ar­chitect­ură Interiorttlu!, etc.­ înscrieri se primesc zilnic. Expoziţia Academiei este deschisă Ic permanentă. Azi Duminică, Opera Româna da, în matineu, spectacol de ba­let, comprus din La Manevre!’ şi „Zâna păpuşelor”, iar seara -Boris Dodunov” cu d. Nicule­­scu-Basu în rolul titular. Premiera frumoasei opere a lui Lalo „Regele Ysului” pentru care s’a pregătit su­b conducerea d-lui C. Pavel o montare fastu­oasa, va avea loc Marti 2 Noem­­brie cu d-nele M. Snegina si L. Bahici si d-nii N. Apostolescu, Jean Atanasiu, Gh. Folescu în rolurile principale. ŞCOALA DS DANS a Profe­­­­rului A­­HIM funcţionează tot la saloanele „LIEDERTAFEL" Lecţiunile au loc zilnic. Miercuri serate. Duminică matineri dansante. In fiecare seară, până Marți 2 Noembrie (Inclusiv), se joacă la Teatrul Mic, marele succes, „Fracul”. Mâine în matineu, tot „Fracul”. Miercuri 3 Noembrie, orele 9 seara va avea loc a patra pre­mieră a stagiunei: „Gonită are... doi conași.” comedie în trei acte de F. Gandera, cu Marietta Ra­res, Renée-Anne, Nutzi Stănescu, Elvira Godeanu, G. Chamel si Misu Fotino. * Numai pentru Societate aleasa re­încep Seratele Dansante în fiecar« Jo! seara 9—1, organizate de prof. Willy sî Simîon in Saloanele Sindi­catului Ziaristilor. Bulev. Carol Z. in fiecare Duminică 4—8 p. m- splendid Matineu Dansant cu Jazz-Band Si­­blatui. Aflăm că societatea culturală „Viata Studenţească”, a cărei activitate atât de fecunda este destul de bine cunoscută va tine viitoarele sale cenacluri în Saloa­nele Maison d’Art, între 6—8 seara. Primul cenaclu se va tine Sâm­bătă, 6 Noembrie, cu un program exclusiv muzical. Vor fi productiuni de harpă, violon­cel quartetul soc. Papazoglu, or­hestra soc. etc. Intrarea liberă. A apărat DYONIST­A roman de voluptate şi durere de Lucrezzia Karnabatt. Asociaţia titraţilor „Unirea” anunţa pentru Duminică 31 Oc­tombrie orele 4 juni, un ceai dansant cu productiuni artistice si cu un Jazz-band excelent sub conducerea simpaticului Petri­­că Motoi. Invitatiunile se ridică de la se­diul cercului şi sunt strict per­sonale. OPERA RAMANA Piaţa Valter Morarinpenu. Telef. 34/17 orele­­30 La manevra Balet într’un act de Armsberger. DISTRIBUȚIA Pierre : d. A. Romanowsky ; Tere­za : d-ra Eleonora Dobiczka; Colo­nelul : d. O. Georgescu­; Maiorul: d. Si- Civinsky ; Locotenentul: d. P. Dobiczky ; Maria : d-ra M. Apostoles­­cu ; .Primarul : d. N Stănescu-Bassu. SUBIECTUL In un sat în Polonia, ţăranii adunaţi in curtea primarului, pornesc la mun­că. Intre ei nn tânăr ţăran Pierre, care iubeşte, atât pe Maria, fiica primarului cât şi pe orfana Tereza. In sat se­­încartierează un regiment de­ cavalerie şi ofiţerii caută cartiere. Coloneii t­oți ofiţerii curtează cu a­­siduitate fetele şi totul se sfârşeşte cu două căsătorii: Pierre cu Tereza şi colonelul cu Maria fiica­­irimarului. iSn« păpuşilor Balet In 3 acte de Joseph Bayer Interpretat de d-rele Eleonora Do­­bietzka, L Sternfeld, El. Prodanoviei, M. Heiban, Em. Svoboda si d-na A. Romanovski St. Cîvînsky. P. Do­­brietzky. V. Georgescu. Direcţia de scenă: d. A. Roma­novski. Conducerea muzicală: d. O. Betti. Orele 880 Boris Rodunow Operă In­s acte, 8 tablouri de Modette Petrovici Mussargski TEATRUL NATIONAL Piaţa Teatrului National. Tel. 8/13 Orele ?sn p. m. Faust Tragedie tn 24 dé tablouri de Goethe SUBIECTUL Bătrânul doctor Faust chiaină pe Mefistofele și e întinerit deodată. Apoi demonul ispititor li arată pe frumoasa Margareta și îl face s.­o seducă. Valentin fratele Margaretei provocându-l la dupl­­e Faust, moare blestemându-și sora. Margareta e as­­vârlită în temniță și moare în vreme ce Faust fuge cu diavolul. Orele 8.30 Secretul Iui Rollcbb­all« Comedie In 3 acte de Pierre Wolf SUBIECTUL Secretul lui Policbînerle e un se­­cret pe care îl știe toată lumea. In piesa lui Pierre Wolf secretar e co­pilul nelegitim al lui Robert Jouve­­neb____________________ _____ TEATRUL REGINA MARIA Pasast­ui Comedia. 1 etetem 52/45 Compania dramatică Bulandra-Mano fsEPt» 'W’nfîwîWfl« matineu orele 3 șî seara orele 8 Cântecul dragostei Piesă în 3 acte (4 tablouri) de JL Bisson DISTRIBUȚIA: Gerald Dalmais. d. Tony Bulandra; Doctor Deryck Brand. d. Ion Manol©­­scu; Doctor Mackensie. d. V. Maxi­milian: Ducele de Meldrum d. I. Ta­­lianu; Belly, d. I. Constantineseu; Simpson, d. G. Groner: Jane Camp - bell, d-na L, St. Bulandra: Ducesa de Meldrum. d-na Maria Hanolescu: Pau­line Lister, d-na Marietta Sadoyoann: Rosemary Gray, d-na Netty Decu; Mary, d-na Liana Constantinescu . SUBIECTUL Jane Campbell, dintr’un scrupul fe­meni și refuza să se căsătorească cu tânărul pictor Gerald Dalmain. Ea con­simte la căsătorie după ce_ pictorul rămâne orb de pe urma unui accident TEATRUL UNIC Piaţa Palatului Regal­­Tel. 45/77 • COMIAMA UHAMAULA TANTZI CUTAVA BAROZI* MISU FOTINO matineu orele 3 si seara orele 8 Prastii Cocidlla !n 3 acu de Gabor Dresa!? DISTRIBUITA Kormo» ? d Mişn Frtlno- Rovner î d ónéi Ţăranu: Sebeş: d. Moruzan; relenti: d-nnl G. Chamel: Sentaar : d. Alexandru Eeouotna: Saci: d Mircea E Balahan: Tarno: d. Vietoi Protopopeseu: Zinco: d. Serban 8i­­derr: David: d. George Lesen: ál moday: d. Alex- Jeles: Varom : d V VelculesMi: Davolrn • d Pt flrnto«­­cu: Ministru; d. I. Focşeneânu: Doam na Reyner ; d-ra Ranée Annie ; Erna: d-ra Elvira Godeanu: Irina: d-rs Nntzl RtSnescn: Doamna Almodav d-ra Sanda I. Tärann: Lily: d-ra Svlvia Dnmitrescn: tohan : d- Ion Ari cesen: Iosef: d. A. Andronache Frans: I- Ge oeacn. SFRIECTUL Kormos, o calfă de croitor, dornic si carvie, fură un frac dat la călcat , izbutește astfel să se introducă in lu­mea bună unde-şi câştigă simnatie s protecţie. In scurt timp devine minis­tru si se însoară cu fata unui banchet de «are s© amorezase» IPICTflCOlI CONFERI­N­T( CONCEPTS Octombrie SEZAVOiU teatruiTPantasio (fost Alhambra. Strada Sărindar 19 COMPANIA IANCOVESCU marinen­ara 3 Micul Lord Comedie în 3­ acte de Frances Burne, Lemaire si Schumann DISTRIBUTIA: Cedric ErrolL d-ra Leny Caier: Du< ceie.de Dorincourt. d. R, LSzărescu;' Havis-Ham, d. I. Basarab: Hobbs, d-1 N. M. Maten Dick» d. N. Stroe; Hig­­sms, d. V. Negoescu: Toma. d. Drag­­nea: D-na Errol, d-na Nely Sterian % Mmna, d-ra Victoria Soiu: Sam. d-| Eîq. Rosen; Mari» d-ra Z» Manoiin* orele f) «ears f Ofiţerul de gardă Comedie în 3 acte de Franz Monisa* DISTRIBUȚIA Actorul d. I. Iancovescu Actrita d-ra Leny Caier Criticul d. Tito Protopopescu Mama d-ra Zoica Man d­­in Fata din caaă d-ra Stef. Popescu Un creditor d. Romeo Lăzărese* O norenză la lojă d-ra V. Soia SUBIECTUL Pentru a se convin©« de cinstea sa« t]8i sale, artorul. deehizat tnfr'an fiţer de cardă face o curte asiduă a^­­triţei. In uniformă tsî cucereşte dss^ tru a d«ua oară soţia. In actul final actorul reapare tn costumul său civil In scena «ar« ur« mează soţia creează întreaga aventu­­ră «n ofiţerul de gardă şi soţul o er©5 de fiind-că o iubeşte. ( MAT1NKU '• Ciufuli« B acte de George Silviu ora 8 «e«r» funcţionarul de la DomenR Comedie la trei acte de P. Loeusteas® DISTRIBUŢIA P. Popescu Piscifline d. I. Mana Cocârtău d. Lică Rădulescu Flaimuc, poet Serpiu Dumitrescu Jorj Râmniceanu, ziarist d. C. Thoor, dorn Ritter d. C. Barca roiu Carâmb d. G. Damian Un domn seyios d. M. Emilia® Un servitor d. Em. Ciacors-D-na CocârtSu d-na Maria Wauvrina .âspasia d-na Nellv fnra"'oni ^ambillca d na Elena Rod« D-na Somnoiu d-na Marta Stoenescu Beatrice d na Sptresca Slftntceana Héléne d-na Valeria PleŞotanu (4 Nina Alger SUBIECTUL Cocârtău, un cismsr tmbogătit vrea să şi mărite fata numai cu un fun®c tionar dela domenii Pentru aceast« se adresează unei agenţii- Pla­turile sale sunt zădărnicite de un ziarist la­morezat de fil sa.­­ TEATRUL carol”cel"MARP Bulevardul Elisiabeta. Telefon 39#9 Reprezentaţiile Operetei din viln* ; M«*ineo. orele 3 Bar Kochba Operetă în 3 alte ( tablouri da­tE» Goldfaden DISTRIBUȚIA Elina* Amedeu Ch. Kadiseß Dina fiica Iui * Noemi Chat« Bar Koohba. D. Siedennaă Refus Cezar S. Brutf Serafima Ana Lern­es Papos S. Kutnej Azarie Regiere* Păzitorul Iaz-obovskyj SUBIEC'TUL ! Bar Kochba iei organizează o ar­­­mată de voluntari ca să pornească contra orașului Ierusalim pentru est elibera logodnica din mâinile romanț»­lor.­­ Văzându-si Insă armata înfrânţi, a« sin­ucide. Orele 9 seara Sulamb­a TEATRUL CENTRAL 1 Calea Călăraşilor 11. Tel. 36/83 TRUPA DIN VILNA matineu °2qq ^QQ& 8 Comedie in 3 acte de Salom Alechest CIMIMATOORAPE CINEMA MARIOARA VOICULES­CU. — Orfana circului în Andre' Nox și Charier VaneL CINEMA LIPSCANI PALACE.­­ Castelana Libanului ca Arlefete MarchalL CINEMA CAPITOl___Vulturul Ne­­gru, cu Rudolph Valentino ai Vilma Banky. CINEMA FRASCATI. — Moly. Irene Marry. Comedie. CINEMA SELECT. — O noapte în Berlin cu Liane Haid. CINEMA BULEVARD PALACE. — Bibi­k Puree cu Biscot si Mica Bonboule-CINEMA VLAICU. - Don­d fiul lui Zorro cu Douglas Fairbanks. CINEMA GLORIA. - Nitebkvo fo 8 aeto. Charles Vanei. Lilian Hal D&rricF* CINEMA JUPITER. - Mizerabilii, de Victor Hugo, Seria II-a,

Next